3,790 matches
-
einsteinian), iar pe de altă parte, apropierile, dar și contrastele dintre perspectiva lui Eminescu și cea a romantismului canonic occidental. La nivelul limbajului, P. relevă esențialul: lupta creatorului cu verbul, dând poeticii sale un marcat caracter agonic. Tehnica eminesciană devine participantă activă la procesul de generare a universului poetic - fapt neglijat în genere de comentatori. Se conturează astfel un etalon de poeticitate, care în cea de-a doua carte este repercutat asupra poeziei românești, privită de la scara secolelor și a epistemelor
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
ambianța dată: o ambianță juvenilă, ștrengăresc idilică, inocent și decent boemă. În romanul următor, arbitrar intitulat Călător din noaptea de Ajun (1936; reeditat în 1971 sub titlul Anotimpul pierdut), faptele relatate sunt anterioare celor din Într-un cămin de domnișoare. Participantă, în 1931, la cursurile de vară de la Grenoble, naratoarea, una și aceeași cu eroina, face o pasiune devastatoare și devine obiectul unei pasiuni de aceeași intensitate a colegului german amintit, Peter. Amândoi ar vrea să se unească prin căsătorie, însă
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
până în prezent ale persoanelor participante, fie din interviuri individuale sau de grup. Acestea din urmă au pus în evidență percepții diferite din punctul de vedere al religiei și culturii privind relevanța problematicii abuzului (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 930). Potrivit uneia dintre participante, „în Islam, căsătoria reprezintă baza societății, noi nu avem întâlniri. Ea este jumătate religie, și restul este frică față de Allah. Acest lucru reprezintă o prioritate. Desigur, este natural să fii măritată. În Islam, noi nu avem călugări și călugărițe care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
o prioritate. Desigur, este natural să fii măritată. În Islam, noi nu avem călugări și călugărițe care trăiesc în celibat. Este un angajament, pentru că noi credem foarte mult în mulțumirea Creatorului nostru” (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 932). Mai mult decât atât, participantele la acest studiu „au văzut căsătoria ca pe o împlinire din punct de vedere personal și spiritual” (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 932). După cum am menționat mai devreme, membrii familiei sau prietenii acestora au un rol foarte important în ceea ce privește uniunea dintre două
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
văzut căsătoria ca pe o împlinire din punct de vedere personal și spiritual” (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 932). După cum am menționat mai devreme, membrii familiei sau prietenii acestora au un rol foarte important în ceea ce privește uniunea dintre două familii. De exemplu, o participantă fără tată, „deci fără posibilitatea de a aranja o căsătorie pentru ea, a trebuit să ceară ajutorul unui prieten al familiei pentru a o ajuta în selectarea unui soț” (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 935). Altele sunt ajutate de frați pentru a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Societatea Națiunilor și să suprime „regimul arbitrar al poliției de moravuri, spre a se ajunge la aplicarea dreptului comun în toate cazurile privitoare la prostituție” și să introducă „elementele feminine în poliție, care să se ocupe special de aceste cazuri”. Participantele la Congres au revendicat și înăsprirea măsurilor împotriva „acelor ce trăiesc din câștiguri imorale ale femeilor”, conform prevederilor anteproiectului adițional la convențiunea internațională de la Geneva din 19212. Aplicarea „legii unității de morală” care „urmărește ambele sexe, în chestiunea bolilor venerice
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
idem, Marsilia 1933, Istanbul 1935, au fost vizitate de membrele noastre, care au participat cu succes și folos la interesantele lor lucrări și soluții. Iar toate cheltuielile de reprezentare, călătorie, contribuție la cheltuieli, cotizații etc. au fost suportate de fiecare participantă, iar nu pe seama statului sleit, cum obișnuiesc alte organizații. Chestiuni ca: unitatea de morală, condiția civilă a femeii măritate, naționalitatea femeii măritate, chestiunea sufragiului femeii, dezarmarea și Liga Națiunilor, femeile sub diferite forme de guvernământ, căsătoria între copii, combaterea sclavajului
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pe povestea vieții, și vă oferim multe exemple suplimentare, astfel încât să puteți să urmăriți alături de noi procesul intervievării și să judecați concluziile la care am ajuns după examinarea materialelor. Cartea este rezultatul unui dialog continuu între cele trei autoare. Ca participante la o asemenea conversație „vie”, am câștigat enorm prin schimbul de opinii, prin examinarea ideilor divergente, prin compararea punctelor de vedere diferite asupra unuia și aceluiași text. Dialogurile noastre nu au fost, oricum, limitate la întâlnirile cu ceilalți cercetători, ci
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și logică a structurii, obiective și o anumită dinamică la nivelul intrigii; Bruner, 1991; Omer, 1994) cu alte cuvinte, identitatea lor ar fi, dintr-un anumit punct de vedere, deteriorată. O asemenea concluzie este problematică din două motive: atât pentru că participantele la eșationul nostru erau, toate, femei sănătoase și funcționale, cât și pentru că ar implica ideea că jumătate din populația globului ar avea probleme identitare. În mod clar, așa cum concluziona Mary Gergen (1992), fisurile nu se referă la poveștile femeilor, ci
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor; e) principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; f) principiul repartiției, pe baza căruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligațiilor ce revin sistemului public, conform legii; g) principiul autonomiei, bazat pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de cale ferată de la Fetești-Cernavodă, fiind alocată o sumă totală de 40 milioane lei aur pentru ambele proiecte 1860. În 1883 au fost organizate de către ministerul Lucrărilor Publice două concursuri privind proiectarea podurilor de la Fetești-Cernavodă. Cu toate acestea, nicio firmă participantă nu a îndeplinit condițiile impuse de către guvernul român 1861. Hotărârea parlamentului privind finanțarea celor două proiecte a fost aprobată prin Înaltul Decret Regal nr. 1 051 din 29 martie 18851862. Urmare a eșecului licitațiilor internaționale privind proiectarea podurilor peste Dunăre
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și a forurilor internaționale, care au considerat necesară o implicare în procesul de soluționare a conflictului. În opinia unor analiști, eșecul mecanismului cvadripartit s-ar datora, în principal, următoarelor două cauze: * lipsa la negocieri a părții transnistrene ca parte direct participantă la conflict, deși efectiv controlată și reprezentată de Rusia; * în cursul anului 1992, ministrul de externe al Rusiei, A. Kozârev, a "reorientat" abordarea multilaterală într-una bilaterală, Rusia exprimând preferința ca România și Ucraina să nu fie incluse în "treburile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
descriere suplă, redactată în termeni generali, urmată de o listă a actelor de agresiune, care sunt citate numai ca exemplu, și nu pentru a limita descrierea generală. La sesiunea a VI-a (Geneva, 25 aprilie-30 mai 1973), majoritatea delegațiilor statelor participante, între care și delegația țării noastre, s-au pronunțat în favoarea precizării conceptului de agresiune, enunțării nelimitative a actelor de agresiune și formulării unor prevederi referitoare la consecințele juridice ale comiterii unor asemenea acte, astfel încât documentul internațional ce le va cuprinde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
nelimitative a actelor de agresiune și formulării unor prevederi referitoare la consecințele juridice ale comiterii unor asemenea acte, astfel încât documentul internațional ce le va cuprinde să poată fi unanim acceptat de către state. Ca urmare a efortului constructiv al delegațiilor statelor participante, la Geneva în 1973, s-a prefigurat, pentru prima oară, conturul juridic al definiției agresiunii, prin formularea preambulului și articolelor viitorului text al acestui document (asupra prevederilor respective nerealizându-se încă, un consens). La sesiunea a VII-a, care a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
oraș liber, demilitarizat va putea întreține nestingherit legăturile sale cu lumea exterioară. Consfătuirea a exprimat hotărârea participanților de a obține încă în acel an (1961) reglementarea pașnică cu Germania. În documentul dat publicității la 13 august 1961 (Declarația guvernelor statelor participante la Tratatul de la Varșovia), s-a propus guvernelor țărilor participante la războiul împotriva Germaniei hitleriste, să încheie Tratatul de pace cu cele două state germane și pe acea bază să soluționeze problema Berlinului Occidental, acordându-i-se statutul de oraș
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
lumea exterioară. Consfătuirea a exprimat hotărârea participanților de a obține încă în acel an (1961) reglementarea pașnică cu Germania. În documentul dat publicității la 13 august 1961 (Declarația guvernelor statelor participante la Tratatul de la Varșovia), s-a propus guvernelor țărilor participante la războiul împotriva Germaniei hitleriste, să încheie Tratatul de pace cu cele două state germane și pe acea bază să soluționeze problema Berlinului Occidental, acordându-i-se statutul de oraș liber demilitarizat. S-a solicitat guvernului R.D.G. să întreprindă măsuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și securității în Europa. Referindu-se la războiul din Vietnam, documentul menționat mai sus apreciază că "Statele Unite se amestecă în treburile interne ale altor state..." Politica S.U.A. este apreciată în document ca o concretizare a alianței S.U.A. cu R.F.G..." , "... statele participante la Tratatul de la Varșovia vor fi nevoite să înfăptuiască măsurile de apărare necesare pentru asigurarea securității lor"65. În Declarația dată publicității se menționează că "Republica Democrată Germană s-a adresat R.F.G. cu propunerea de a se renunța, pe bază
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
pașnică, bazele relațiilor de bună vecinătate și colaborare în interesul păcii, legăturile reciproc-avantajoase între state, dezarmarea, sprijinirea O.N.U. A fost exprimată, de asemenea, propunerea ca la Conferința general-europeană să se creeze un organ permanent al tuturor statelor interesate participante la conferință, toate acestea trebuind să alcătuiască conținutul de bază al ordinii de zi a Conferinței general-europene în cauză, care ar putea fi convocată în anul 1972. A fost prezentată, totodată , opinia față de consultările multilaterale ca formă de pregătire a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de încredere, prietenie, colaborare și bună vecinătate între toate națiunile europene indiferent de sistemele lor politice, economice și sociale sau nivelurile lor de dezvoltare; ● Promovarea primatului regulilor de drept în relațiile dintre națiuni și întărirea legalității internaționale; ● Unirea eforturilor statelor participante pentru crearea condițiilor de natură să asigure eliminarea amenințării cu forța sau a folosirii forței în relațiile dintre state; ● Rezolvarea problemelor litigioase și a disputelor existente sau care ar putea interveni în relațiile dintre statele participante exclusiv prin căi și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de drept internațional preconizate în propunerea autorilor români și-au găsit, la rândul lor, reflectarea în Decalogul (pură coincidență!) de principii inclus în Actul Final sub forma unei declarații. Rezultat al unor negocieri îndelungate și al armonizării contribuțiilor diferitelor state participante, textul relativ la principii reprezintă cea mai însemnată dezvoltare în plan regional a principiilor înscrise în Carta O.N.U. Precizarea conform căreia "toate principiile enunțate "în Declarație" au o importanță primordială și, în consecință, ele vor fi aplicate în mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
efect transformarea radicală a obligațiilor 102. În această situație revolută într-un mod ilegitim, suntem de părere că singura modalitate care ne-a mai rămas, spre a pune în discuție temeiul calității Federației Ruse de parte la Convenție și de participantă în Comisia Dunării, o constituie faptul că aceasta nu este stat riveran, sau că nu mai este, adică nu îndeplinește cerințele spre a fi îndrituită să participe la Comisia Dunării; pentru că sensul corect al conceptului de riveran de stat dunărean
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
pentru a fi și mai direcți, deoarece lucrurile nu se mișcau din loc, am prezentat, în penultima zi a reuniunii, un text în care se prevedea care vor fi statele ce vor veni la Conferința diplomatică, cele care vor fi participante la Convenția care urma să se adopte, precum și în Comisie; am reiterat argumentele noastre și am propus, în termeni cât se poate de clari, că vor participa la conferință doar statele riverane, principiul riveranității fiind esențial în determinarea statelor care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
zile în cadrul consfătuirii miniștrilor afacerilor externe ai statelor participante la Tratatul de la Varșovia (Budapesta, 21-22 iunie 1970). În urma discuțiilor pe marginea unui proiect prezentat de delegația U.R.S.S., miniștrii de externe s-au pus de acord asupra Memorandului guvernelor țărilor participante la Tratatul de la Varșovia privind unele probleme actuale ale pregătirii și convocării Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa. Documentul conținea, ca un element de noutate avansat în comun, propunerea ca pe ordinea de zi a viitoarei conferințe să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
trece în fugă pe lângă el, îndreptându-se spre teatrul Sheldonian. Îi urmează sub impulsul momentului și ajunge în spatele unui grup care se îmbulzește într-o stare de veselie molipsitoare. O glumă grosolană. S-a terminat o prelegere la Sheldonian și participantele au constatat la ieșire că cineva a adunat bicicletele studentelor și le-a legat între ele cu sârmă, blocându-le cu o bară transversală. Mulțimea s-a adunat să urmărească spectacolul unei duzini de femei stânjenite care încearcă să iasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pace marele tumult, și răzvrătirea morților din mine. (Din volumul Vis și căutare, Editura „Cartea Româneascăʺ) Ecaterina Pitiș PITIȘ Ecaterina, n. 1 dec. 1882, Brașov ‐ m. 14 ian. 1963, Brașov. Poetă. Fiica avocatului Nicolae Pitiș și a Reveicăi (n. Din). Participantă activă la viața cultural‐ literară brașoveană, P. a colaborat la Brașovul literar și artistic, Convorbiri literare, Țara Bârsei, Sămănătorul (1905‐1907), Luceafărul, Neamul românesc literar, Ramuri, Gazeta Transilvaniei, Gândirea, Cele trei Crișuri, Ritmuri, Prometeu, Cosânzeana, Drum drept, Gând românesc, Transilvania
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]