544 matches
-
fetele tinere le utilizează în scopuri practice. Spectacolul bijuteriilor afișează din start condiția socială sau sentimentală. Lipsa și costul bijuteriilor sunt prilejuri de drame existențiale (La parure de Maupassant). Adevăratele și falsele bijuterii fac deosebirea dintre Parizienele aristocrate și cele parvenite. De aici confuziile, uneori dramatice, ca în nuvelă lui Maupassant La parure. Accesoriile nu au doar o valoare senzuala, ci și una sentimentală, ideală: cutare este o amintire, alta un simbol. Fiecare dintre Pariziene se personalizează prin anumite detalii: "C
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
conferă distincție: La pièce gardait le ton du vieil or, fondu de vert et de rouge, sans que rien marquât trop la fille" [ibidem p.308]. Acest trop este relativizat prin obiectele eclectice care trădează lipsa de gust a Parizienei parvenite: "un monde d'objets de tous leș pays et de tous leș styles" [Zola, Nana, p.308]. 383 La căsătoria fiicei contelui Muffat: "Des robes claires passaient, se mêlaient, au milieu des tâches sombres des habits; tandis que la grande
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
devenit vătaf de curte și astfel ia primele măsuri administrative, chipurile ca să apere averea și starea postelnicului. Adevărul era că Păturică era pus În situația de a fura cu sfanțul. Scriitorul oferă chiar o notă contabilă din care rezultă intenția parvenitului. O primă măsură luată de Păturică este aceea că face o călătorie la zece moșii ale postelnicului și la fiecare din ele găsește mari „dezordini” ale arendașilor. Dinu Păturică Însă Îi despoaie pe fiecare de câte cinzeci de pungi de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
obiceiuri și tradiții, moda Îmbrăcămintei vremii. Viața socială este destrăbălată din pricina fanariotismului degradant; viața publică este și ea degradată. Masa dată de postelnic este o demonstație a decăderii unei lumi. Banii furați prin diferite mijloace sunt jucați cu nemiluita de către parveniți: baronul Calicevschi, boierul Pingelescu, logofătul Iordache Zlatonitul, hatmanul Cărăbuș și beizadea Costache Caragea, fiul domnitorului Caragea. Paralel cu ospățul lui Tuzluc, este descris un altul, dat tot În casa acestuia, dar de Dinu Păturică. Amicii lui Păturică sunt: Tudor Ciolănescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din cele mari, iar acum, când v-ați cumpărat moșii și palate, stropiți cu noroi pe făcătorii voștri de bine; vouă și numai vouă dedic această slabă și neînsemnată scriere”. Nota de ironie a scriitorului se resimte În sfatul dat parveniților: „Citiți-o cu băgare de seama, domnii mei, și oricâte hoții Îmi vor fi scăpat din vedere, Însemnați-le pe un catastif și mi le trămite ca să le adaog la a doua edițiune”. Din același punct de vedere, „Prologul” constituie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scop moralizator, exprimând ideea că râsul Îndreaptă. I. L. Caragiale creează o tipologie dominată de trăsături morale negative. Pornind de la aceste considerente, Garabet Ibrăileanu afirma că autorul face concurență „stării civile”. Personajele confirmă situația: Zaharia Trahanache, tipul Încornoratului, Nae Cațavencu, tipul parvenitului si al demagogului, Farfuridi și Brânzovenescu, tipul prostului, Ghiță Pristanda, tipul servilului incult, iar Agamemnon Dandanache acumulează trăsăturile negative ale tuturor celorlalte personaje: el este mai prost decât Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu. Parvenitismul, demagogia, prostia, incultura, perfidia, ramolismentul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
inclusiv radiofonice), scenarii de film și televiziune. A câștigat numeroase premii în Finlanda și în străinătate. S-au mai realizat traduceri ale operelor sale în limba germană, engleză, rusă, franceză. Dintre operele sale sunt amintite Nykkipyykki (Spălatul în pumni), Nousukas (Parvenitul), Lintu vai kala (Pasăre sau pește), Olga, Suurin on rakkaus (Mai presus e dragostea), Suomies ei nuku (Omul bălților nu doarme)725. 4.2.3. Despre literatura finlandeză În Din lirica finlandeză, Lauri Lindgren și Ion Stăvăruș propun fragmente din
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de o delincvență de întreținere (dacă este permis un asemenea termen constatativ). România de astăzi, de telenovelă și a telenovelelor, este una dominată de periurbanizare, cultura sărăciei fiind preponderentă. Din pricina aceasta s-a născut o lume compensatorie: aceea a bișnițarilor, parveniților, speculanților, a infractorilor mai mult sau mai puțin notorii, „borfași” de clasă mijlocie, de obicei. Dezrădăcinarea, schisma sat - oraș, incoerența existențială, dezarticularea internă a indivizilor au catalizat renașterea spectaculoasă a mahalalei la oraș. Vatmanul, șoferul de troleibuz/autobuz ascultă la
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
ca într-un turn (tren) Babel, dar reușind totuși să comunice între ei, în ciuda tuturor diferențelor. Romanul este construit și pe antiteza permanentă dintre Lumea Veche și Lumea Nouă, reprezentate de doamna Ster, respectiv de Ignat P. Brândușă, aristocrata și parvenitul. Revelionul „cu vânzare“, organizat în casa distinsei doamne Ster, simbolizează de fapt trecerea de la Lumea Veche la Lumea Nouă, cea a tranziției, în care indivizii precum Brândușă se simt în largul lor. Locul aristocrației este luat de o democrație sălbatică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
zona de care răspunde tocmai președintele executiv. Atunci Cozmâncă a tăcut înțelept. „Micul Titulescu“, din ce în ce mai activ la televizor, a opinat că nu-i nevoie de nici un președinte executiv, la ce servește el, nici măcar nu-i statutar. Cozmâncă l-a făcut parvenit politic fără muncă, un nimeni în partid. Iar mentorul său, Adrian Năstase, i-a explicat că e o situație temporară, până trec alegerile. Atunci a amuțit și Ponta. Dan Ioan Popescu și-a depus mandatul și l-a ridicat înapoi
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
comuniste. Asta da înnoire. Același Iliescu care a trăit acel „23 August“ salvator avea paisprezece ani și-un tată în pușcărie, care îi vorbea de „Pătrășcanu ca figură-cheie“ și de Stalin ca „om de dreapta“. Și astăzi fiul ilegalistului înfierează parveniții, domnișorii rupți de soarta țării, luxul afișat cu ostentație. Din când în când răbufnește și ia partea bătăușilor din SPP pe care-i numește patern „băieți“, sau denunță proprietatea privată ca „moft“ și „eroare istorică“, după care admite că a
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
foc". Sunt rușii, cazacii și alții: "Frunză verde de mohor, Vai de sânu-ți plin de dor, Cât e el de hrănitor Și la iepe căzăcești, Și la câini flămânzi nemțești, Și la pilafgii turcești, Și la râme ciocoiești!". Ciocoii sunt parveniții, plini de bogății și lingușitori ai fanarioților. Poporul le poartă o ură puternică. "Alelei! pui de ciocoi! De te-aș prinde la zăvoi, Să-ți dau măciuci, să te moi, De piele să te despoi. Ca să-mbrac cu pielea ta
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
care vor să spulbere acest vis în curs de realizare sunt - categorial - mai întâi șoarecii, apoi oamenii. Remy are parte însă și de obstrucții ori rezistențe individuale. Dacă Anton Ego, temutul critic culinar, e urât de mai toți, Skinner, patronul parvenit, ne devine odios pe parcurs. El ia mitul dispărutului Gusteau și îl exploatează la modul josnic-industrios. Îi folosește imaginea simpatică pentru a vinde tot felul de semipreparate și alimente congelate, în logica globalizării. Pe acest front de luptă își face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
2. Naratorul: povestitor, personaj care relatează fapte, întâmplări. 3. Personajul: fiecare dintre personajele care figurează într-o operă literară; erou într-o operă literară, muzicală, cinematografică sau plastică. 1. Omul - este un „investigator, un denigrator al calităților și rangurilor” / , / „un parvenit care Ț și întemeiază speranțele pe intrigă și mitomanie.” Ț M. Robert - este „părintele” personajelor (!! inclusiv al naratorului), „dirijorul” lor „judecătorul” (!! alături de cititor, pe care-l ia părtaș), este un „demiurg” ce dispune de viața „creaturilor” sale după pofta inimii
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
omnem qui salvatur, salvari in Ecclesia, sive in coelesti Jerusalem". 7 Fericitul Augustin, Contra Donatistas, liber unus, cap. XIX-49, în Migne, P. L., XLIII, col. 429, apud George Racoveanu, op. cit., p. 11: "Ad ipsam vero salutem ac vitam aeternam nemo parvenit, nisi qui habet caput Christum. Habere autem caput Christum nemo poterit, nisi in ejus corpore fuerit, quod est Ecclesia". 8 Sfântul Irineu, Contra haereses, liber tertius, praefatio, în Migne, P. G., VII, col. 843, apud George Racoveanu, op. cit., p. 11
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
orice om și, încă mai mult, orice societate poartă cu sine germenii acelorași mizerii și urîciuni proprii speciei întregi". Un studiu de caz (Simț de clasă) este parvenitismul, rămas, după cum se constată, cu aceleași valențe și astăzi. Starea psihică a parvenitului este dezorientarea și clătinarea. Este, cum spune românul, speriat. Ca adept al doctrinei junimiste de creștere organică, remarcă: "Este vulgară vorba că societatea noastră, sub influența irezistibilă a unor civilizații străine, a sărit dintr-odată mai multe trepte istorice, în loc să
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
e în adevăr respectabilă". Această fugă după modele străine, perpetuată și în contemporaneitate, afectează și structura socio-culturală internă. "Parvenitismul acesta al culturii noastre față de alte culturi a sporit și complicat pe acel intern, de clasă, foarte energic și fără de asta; parvenitul era silit să copieze și mutrele unei clase naționale și formele unei culturi străine. Distanța socială și morga par să fie la noi mai nesigur accentuate ori cu mai puțină consecvență și sistemă decît în alte societăți. Circulația între pături
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fi simțind efectele săriturii de care vorbeam. Acei cari se vîră în clasa considerată ca cea mai de sus, fără să aibă legături de sînge cu dînsa, rămîn, orice ar face, totdeauna la ușă sau pe aproape. Drept vorbind, sforțările parvenitului semnifică negarea principiului claselor nobiliare, adică negarea idealului după care tocmai umblă el cu limba scoasă. Omul fără simț de clasă este o caricatură cu deosebire mizerabilă și stricătoare de apetit. Românul trebuie să o fi văzut in exemplare și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în vederea realizării unui țel anume. Căci, cu toate că, sau mai degrabă tocmai pentru că puterea este un instrument indispensabil în politică, iar dorința de putere, una din forțele motrice ale politicii, nu există degradare mai periculoasă a forței politice decît fanfaronada unor parveniți ajunși la putere, decît vanitatea narcisistă a celor copleșiți de sentimentul puterii și decît, în genere, orice cult al puterii în sine. Simplul "politician al puterii", cum îl numește și la noi un cult practicat cu fervoare, poate avea o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
specifice timpului său. N-a bănuit că acestea se vor „maturiza” și consolida, că vor Împrumuta din trăsăturile fiecărei epoci și că vor diagnostica două atitudini fundamentale. Ciocoiul e tipul Îmbogățitului lipsit de scrupule și de valori morale. E tipul parvenitului, preocupat de strategii pentru a dobândi poziții de putere. E animat „de frenezia puterii, lipsa de ideal și disprețul pentru mulțime”. N-are o ocupație sau o meserie sigură (nu-i un specialist, am zice astăzi) și nici n-are
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
guvernarea națiunii. O ambiție ce poate fi satisfăcută cu condiția de a fi aleși în Camera Comunelor. Fuziunea claselor conducătoare se realizează deci fără dificultăți deosebite, chiar dacă pe plan monden prejudecățile nu permit să se confunde un aristocrat cu un parvenit, cel puțin la prima generație. Monarhia acordă fără șovăială titluri de noblețe burgheziei îmbogățite, care a cumpărat pămînturi și își trimite copiii în școlile aristocratice. Importanța burgheziei este mult mai redusă în restul Europei, exceptînd poate patriciatul din orașele hanseatice
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
proprietate și sistemul seniorial, nobilimea și-a păstrat în esență supremația în societate. Europa centrală și cea mediteraneană reprezintă domeniile aristocrațiilor tradiționale, legate de semnele importanței lor: proprietarii de pămînturi din Rusia, nobilimea austriacă care, pentru a se deosebi de parveniții înnobilați, stabilește diferențele care se impun, în Almanahul de la Gotha (1763); aristocrația prusacă, care are privilegiul de a poseda fiefuri și iobagi, care se include în Almanah; aristocrații din Italia, dedați leneviei pe domeniile lor (latifundia) date în exploatare, sau
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
n ai nimic să-mi dai și eu ție totul - III 1). Nenorocirea vine din faptul că tinerețea se contaminează de uscăciunea bătrâneții. Departe de a o îmblânzi pe Clitemnestra, Egist se lasă manipulat de ea. Tânărul cântăreț ajunge un parvenit redus la rolul de marionetă : a fost umbra Clitemnestrei, jucăria și făptura ei (IV 7). Dacă la început nutrește mândrie deghizată în umilință pentru noul său statut (I 1), când află de sosirea regelui, el socotește absurd să înceapă alt
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dobitoc.” „Rușine!” - se intitulează un alt material și cităm: „sub guvernarea marelui învățat N. Iorga se întâmplă aceasta, ca cretinul Mișu Fotino să fie director al Teatrului Național din Cernăuți. Rușine! Nulitate artistică și ultima expresie a dobitociei e acest parvenit, susținut de cineva din jurul unui minister atotputernic... (nr.66 din 21 februarie 1932). Și tot despre Mișu Fotino la 7 februarie 1932 din cursivul „Ticăloșia de la Teatrul Național”: „Incultul Fotino. Un privilegiat al fustei, un actor bâlbâit, un analfabet, un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și războiul antisovietic de partea Germaniei. Urmărim destine de diplomați și emigranți în Franța, Anglia și Portugalia în acei ani confuzi, iar în București suntem martorii numeroaselor schimbări de după încheierea războiului. Nu poate fi uitat un tip ca Mihai Duma, parvenitul incult și lipsit de scrupule, agent nazist în timpul regimului Antonescu, pentru ca apoi să apară ca destoinic colaborator al comuniștilor, anchetator cu rafinate metode de gradul trei. Nu se poate uita nici cum una dintre victimele sale, filosoful Biriș, inocent față de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]