4,128 matches
-
Heci» din anul școlar 1984-1985, sub conducerea directorului Ioan Ciubotaru. Printre cadrele didactice cu rezultate remarcabile pe plan cultural, se numără și învățătoarea Maria Roșca. O contribuție deosebită și-au adus animatorii culturali, unii foști directori de instituții culturale: Ilie Pascal, Mircea Hreamătă, Vasile Spataru, Maria Turicof, Elena Sava, Constantin Sava, Aurel Roșca. CINEMATOGRAFUL, BIBLIOTECILE ȘI MASS-MEDIA În cadrul școlilor și al căminelor culturale a apărut și cinematograful. Cei mai în vârstă ne amintim de caravanele dotate cu aparate de proiecție și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
întâlneau învățătorii din Buda, Budeni, Lespezi, Heci, Bursuc și Tătăruși, făcea lecții- spectacol care cuprindeau serbări, lecții de creștere a pomilor fructiferi, de geografie, de istorie, propagându-se idei din J.J. Rousseau, Komenschi , Pestalozzi, K.D. Ușinschi etc. A.R. ILIE PASCAL - profesor. Născut la 15.06.1915 în comuna Cernăuca, raionul Sadagura, regiunea Cernăuți, din părinți țărani, a urmat 7 clase primare în satul natal, după care a studiat la Școala Normală din Cernăuți. După obținerea diplomei de învățător (1936), profesează
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a activat între 1953 și 1963 la școala generală din Heci. Între 1963 și 1966 a fost directorul Casei de Cultură din Pașcani, după care este numit profesor la Școala Profesională C.F.R. Pașcani, până în 1975 când iese la pensie. Domnul Pascal, era un om mărunțel, răbdător și blând, predestinat să fie dascăl, fiind însă în egală măsură autoritar. Soția sa Domnica, născută tot în zona Cernăuți, a fost educatoare și l-a urmat peste tot până la sfârșitul zilelor stabilindu-se în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
urmat peste tot până la sfârșitul zilelor stabilindu-se în final la Pașcani, într-o căsuță cu mulți brazi la poartă și o boltă de viță de vie. Fiul lor, Viorel, născut în 1944, este absolvent de Conservator, secția pedagogie. Viorel Pascal a funcționat, ca profesor de muzică, mai întâi la Pașcani, apoi la Școala nr. 2 din Gura Humorului, de unde a ieșit la pensie, revenind la casa părintească din Pașcani. Ilie Pascal a încetat din viață la 05.07.1996 și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în 1944, este absolvent de Conservator, secția pedagogie. Viorel Pascal a funcționat, ca profesor de muzică, mai întâi la Pașcani, apoi la Școala nr. 2 din Gura Humorului, de unde a ieșit la pensie, revenind la casa părintească din Pașcani. Ilie Pascal a încetat din viață la 05.07.1996 și este înmormântat, alături de mamă și de soție, în cimitirul din orașul Pașcani. E.S. NECULAI POPOVICI - LESPEZI - profesor și pictor. A fost profesor de desen și caligrafie în perioada interbelică la Iași
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și Tândală”, având ca actori mânuitori de păpuși elevi de la școala Heci, a ocupat locul I la concursul desfășurat la Teatrul „Luceafărul” din Iași; - locul I cu „Nunta țărănească” cu grupul folcloric „Trestioara”;opt premii I cu solistul vocal Irinel Pascal;3 trofee, 16 locuri I, 38 locuri II la concursuri și festivaluri; - 2 locuri I la Festivalul Național „Balada”, cu prezentarea costumelor populare; - participarea la Festivalul Național „Cristian Răchițan” de la Bistrița, când s-a făcut și o filmare la Casa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Puiu Manoliu - inginer căi ferate; 29. Vasile Miron - economist; 30. Angelica Moișanu; 31. Cezar Moișanu - inginer agricol; 32. Maria Muraru - profesor geografie; 33. Viorica Muraru (Sună) - profesor de limba română; 34. Mihaela Negrea (Grigoraș) - profesor de limba română; 35. Cicerone Pascal - profesor de limba română; 36. Mihai Pascal - profesor matematică, Pașcani; 37. Vasile Pascal - economist; 38. Dumitru Pintilie - profesor de educație fizică, antrenor de rugby; 39. Aurel Roșca - profesor de matematică; 40. Mihai Daniel Roșca - ofițer; 41. Petru Vlăduț Roșca - jurnalist
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Miron - economist; 30. Angelica Moișanu; 31. Cezar Moișanu - inginer agricol; 32. Maria Muraru - profesor geografie; 33. Viorica Muraru (Sună) - profesor de limba română; 34. Mihaela Negrea (Grigoraș) - profesor de limba română; 35. Cicerone Pascal - profesor de limba română; 36. Mihai Pascal - profesor matematică, Pașcani; 37. Vasile Pascal - economist; 38. Dumitru Pintilie - profesor de educație fizică, antrenor de rugby; 39. Aurel Roșca - profesor de matematică; 40. Mihai Daniel Roșca - ofițer; 41. Petru Vlăduț Roșca - jurnalist sportiv, Craiova; 42. Constantin Sava - profesor de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Cezar Moișanu - inginer agricol; 32. Maria Muraru - profesor geografie; 33. Viorica Muraru (Sună) - profesor de limba română; 34. Mihaela Negrea (Grigoraș) - profesor de limba română; 35. Cicerone Pascal - profesor de limba română; 36. Mihai Pascal - profesor matematică, Pașcani; 37. Vasile Pascal - economist; 38. Dumitru Pintilie - profesor de educație fizică, antrenor de rugby; 39. Aurel Roșca - profesor de matematică; 40. Mihai Daniel Roșca - ofițer; 41. Petru Vlăduț Roșca - jurnalist sportiv, Craiova; 42. Constantin Sava - profesor de biologie; 43. Daniel Sava - muzeograf; 44
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din colecția "Demonul teoriei": Despre televiziune de Pierre Bourdieu, Cei care aduc groaza. Eseu despre perdantul radical de Hans Magnus Enzensberger, Cea mai frumoasă istorie a fericirii de André Comte-Sponville, Jean Delumeau și Arlette Farge, La ce bun adevărul? de Pascal Engel și Richard Rorty, Etica lecturii de J. Hillis Miller, Kafka. Pentru o literatură minoră de Gilles Deleuze și Félix Guattari, Fascism și comunism de François Furet și Ernst Nolte. Pentru literatura română, programul Editurii Art este semnificativ în două
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
franceză decît în română, problema codului lingvistic cu funcție literară devine esențială. Scriitorul poseda o cultură franceză de bază: îl citise și îl înțelesese bine pe Rabelais, evocat în sprijinul propriilor opinii lingvistice, îi pomenea în cunoștință de cauză pe Pascal și pe Racine, îi cunoștea pe clasicii latini, îi deveniseră familiari Voltaire și Rousseau (de la care își va lua și numele); dar mai ales era la curent cu romantismul de ultimă oră, atașîndu-se nu doar de Lamartine și de Hugo
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
percepute ca forme ce stimulează sau permit o anume funcție, tocmai pentru că înfățișarea lor sugerează (și deci semnifică) acea posibilă funcție. Fie el de tip grafic sau textual ("Textcomposition", cum îi spunea Stockhausen ori "letrism sonor" cum l-a poreclit Pascal Bentoiu, în care compozitorul își etalează ideea prin intermediul unui limbaj noțional), fie formal (caracterizat de enunțarea sintagmei cu sprijinul unei ecuații ori unui algoritm ce, în viziunea lui Germano Celant se pliază pe direcția "l^informel froid", axată pe o
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
apără sunt obligați să o facă cu ajutorul unor elemente care îl neagă." Și totuși, răspunsul lui Patapievici are o față afirmativă prin soluția pe care o propune: respingerea gîndirii adversarului printr-o reacție de demnitate ireductibilă, după modelul membrilor familiei Pascal. "Am evocat exemplul celor doi Pascal deoarece după apariția unor astfel de caractere putem judeca fără greș importanța unei culturi. Cultura în care astfel de oameni apare e una majoră. Cultura creștină a fost o astfel de cultură. ș...ț
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
cu ajutorul unor elemente care îl neagă." Și totuși, răspunsul lui Patapievici are o față afirmativă prin soluția pe care o propune: respingerea gîndirii adversarului printr-o reacție de demnitate ireductibilă, după modelul membrilor familiei Pascal. "Am evocat exemplul celor doi Pascal deoarece după apariția unor astfel de caractere putem judeca fără greș importanța unei culturi. Cultura în care astfel de oameni apare e una majoră. Cultura creștină a fost o astfel de cultură. ș...ț Și acum întrebați-vă: oare cultura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
de cultură. ș...ț Și acum întrebați-vă: oare cultura noastră relativistă, hedonistă și postmodernă mai poate înlesni apariția unor asemenea caractere?" Ca cititorul să poată răspunde trebuie mai întîi să știe în ce anume a constat demnitatea celor doi Pascali, amănunt pe care, din lipsă de spațiu, îl rugăm politicos să-l afle singur. False informații JURNALUL NA}IONAL tipărește lunar așa-numitele "ediții de colecție". Ultima, din 15 ian. a.c., se ocupă de "morțile misterioase" ale unor personalități din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
muzică din Estul Europei, cu o secțiune, îmi place să cred, aproape completă a creației românești. Iar din 2006 dezvolt seria de simpozioane intitulată "Zwischen Zeiten" ("Shifting Times") în cadrul căreia i-am aniversat de curând pe maeștrii Ștefan Niculescu și Pascal Bentoiu cu prilejul împlinirii vîrstei de optzeci de ani. Într-adevăr, cele două personalități marcante ale școlii românești de compoziție s-au bucurat - și nu cred că e o afirmație exaltată - de o atenție comparabilă într-un fel cu cea
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
bucurat - și nu cred că e o afirmație exaltată - de o atenție comparabilă într-un fel cu cea de care beneficiau artiștii renascentiști. Atenție concretizată în două concerte și două mese rotunde dedicate exclusiv creației celor doi muzicieni. Portretul componistic Pascal Bentoiu - 23 noiembrie, la Altes Gymnasium Saal - a cuprins Eminesciana II - 3 Sonete pe versuri de Mihai Eminescu, Flăcări negre - 7 Lieduri pe versuri de Alexandru Miran, ambele cicluri fiind interpretate de soprana Ioana Bentoiu și pianista Steluța Radu, Sonata
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
de încadrat într-un context literar gata definit. Probabil că sursele cele mai apropiate și mediatorii cei mai creditabili - dar nu dominatori sau dictatoriali - pentru o bună înțelegere a Eclecticii sunt volumele teoretice ale unor Guy Scarpetta (Elogiu cosmopolitismului) ori Pascale Casanova (Republica mondială a literelor). Iarăși probabil, emblema acestui demers are ceva din naturalețea oarecum postcolonială a afirmației lui Andrei Codrescu, din finalul celebrului său film, Road Scholar : "America e un lucru indian. Dar nu mai puțin un lucru românesc
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
tot despre om, și tot despre cum e el în luptă: Mare este omul, iar la războiu pre mică-i este ținta. Mare, în spirit; mititel la trup, ca țintă oferită inamicului. Să-l fi citit oare Miron Costin, pe Pascal? Cronicarul moldovean: 1633-1691. Pascal: 1623-1662. Ceva ca în meteorologie, curenții. O deosebire există însă. Cronicarul român se lipsește de metafizică. Moldoveanul pare a zice, - omu-i mare, ca intelect, însă mic fizicește. Psihologie de popor mereu atacat. în mijlocul bătăliei furioase, are
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
tot despre cum e el în luptă: Mare este omul, iar la războiu pre mică-i este ținta. Mare, în spirit; mititel la trup, ca țintă oferită inamicului. Să-l fi citit oare Miron Costin, pe Pascal? Cronicarul moldovean: 1633-1691. Pascal: 1623-1662. Ceva ca în meteorologie, curenții. O deosebire există însă. Cronicarul român se lipsește de metafizică. Moldoveanul pare a zice, - omu-i mare, ca intelect, însă mic fizicește. Psihologie de popor mereu atacat. în mijlocul bătăliei furioase, are loc și un fenomen
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
tocmai pentru a le lămuri conținuturile. Născut dintr-un rest deopotrivă sentimental și rațional, conform căruia în măsura în care știința nu se reduce la cunoașterea unor regularități utile și cercetează adevărul, ea trebuie să-și legitimeze propriile reguli de joc, volumul de Pascal Bentoiu (Ed. U.N.M.B., București, 2007) investighează și totodată ornamentează cu propria-i creație, doct, inspirat o idee problematizată cândva de Jean-François Lyotard, și care în mod expres se referă la ceea ce, cu o sintagmă destul de compromisă, se mai numește
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
U.N.M.B., București, 2007) investighează și totodată ornamentează cu propria-i creație, doct, inspirat o idee problematizată cândva de Jean-François Lyotard, și care în mod expres se referă la ceea ce, cu o sintagmă destul de compromisă, se mai numește "cunoașterea artistică". Pascal Bentoiu are capacitatea să susțină uneori un demers de sens contrar și anume de cercetare a unui conținut intelectual și afectiv ca punct de sprijin și de căutare a mijloacelor de expresie prin care el este livrat. Se păstrează astfel
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
obiectiv, ne-eludând punctele de vedere tehnice. Bănuiesc chiar că, fără detalierea acestora, ultimele mele 4-5 lucrări în acest gen riscă să fie de neînțeles" (pag.5 ). Că este sau nu așa o va demonstra receptarea ulterioară a opusurilor lui Pascal Bentoiu, o receptare ca toate celelalte, cu un traiect abscons, extemptă oricăror canoane și criterii, având totodată toate șansele să fie încredințată unei bouteille ŕ la mer. Însăși ursita acestei cărți ar fi putut să "beneficieze" de un tratament analog
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
tratament analog dacă autorul nu ar fi intervenit prompt și decisiv: "textul de față, datând din 1988, era destinat a fi postum. Cum însă ipoteza respectivă ar putea să nu fie prea departe, am preferat să fac eu corecturile" (idem). Pascal Bentoiu reorganizează în spiritul libertății ceea ce destinul a organizat odată sub constrângerea împrejurărilor. Capitolele cărții sunt mărturisiri (în care) - mai presus de preocupări artistice sau documentare - țipă dorința compozitorului de a lăsa un semn pe care pasul morții să nu
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
a lăsa un semn pe care pasul morții să nu-l poată șterge. E ca o poliță de asigurare în raftul eternității. Autorul dovedește o enormă abnegație esterioară ce se odihnește pe o mare valoare intimă. Cu modestia-i binecunoscută, Pascal Bentoiu a sărbătorit în acest an opt decenii de existență. Fără tamtam ori zurgălăi. Fără infatuări și vanități. Doar cu sentimentul moderat al valorii proprii. Și ce este mai virtuos decât să meriți laudele, dar să fugi de ele ? Pascal
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]