8,290 matches
-
spun Și încerc și aștept Jumătate nebun Jumătate-nțelept Doamne, Tu m-ai adus Din cerescul Tău har Câteodată Iisus Câteodată tâlhar! Viața-mi rămâne Viața-mi rămâne Doar ca un templu De azi pe mâne S-o mai contemplu Patimi, iubire, Trec în uitare Ca o plutire Peste altare Lumea bătrână Dealuri și delniți Se mai îngână Stins în cădelniți Nici cum se trece S-o tângui n-o pot Cerul e-o rece Dungă de clopot Oricât ai crede
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]
-
Cluj, unde vor ucenici prin diferite redacții, miezul de noapte prinzîndu-i �în scîrțîitul mărunt al peniței". Aici apare în 1921 primul număr al revistei Gîndirea, cu Gib Mihăescu printre întemeietori. Lipsit de convingeri ideologice, autorul Rusoaicei lasă impresia că pune patimă numai în ficțiune. Văzut de contemporani într-o �imagine perfectă a omului bun" (O. Șuluțiu), �un om absent și lipsit de vigoare" (Oscar Han) �pe care nu putea să-l urască nimeni" (G. Călinescu), Gib Mihăescu duce o viață exterioară
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12914_a_14239]
-
asumarea unui punct de vedere și a unei atitudini situate în interiorul credinței. Cărțile din această colecție sînt cărți care vorbesc, sub forma unei experiențe personale, despre credință și cunoaștere. André Scrima - Comentariu la Evanghelia după Ioan, Capitolele 18 - 21 (Cartea Patimilor - Cartea Învierii), trad. din franceză de Anca Manolescu, Humanitas, București, 2003, 160 pag. Simone Weil - Greutatea și harul, traducere din franceză și prefață de Anca Manolescu, Humanitas, București, 2003, 238 pag.
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
interioară. În Pas de vals, un fost boxer de performanță, numit pedagog școlar după război, își impune cu grația și eficiența vechii meserii metodele didactice asupra elevilor care îi tulbură, prin simpla lor existență, liniștea: "Izbea sec și precis, fără patimă, dar cu o deosebită eleganță" (în Rebarbor, București, Ileana, 1997, p. 22). Undeva la intersecția epocilor Dej și Ceaușescu (după 1964, cum se spune în text), reeducarea tovărășească a tinerilor recalcitranți urmează stilistica pumnului; în buna tradiție sovietică a pedagogiei
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
se arde timpul, ci prescripția unor comportamente prin care, într-un mod echilibrat, se evită europocentrismul, adică provincialismul de care vorbea Ananda Komaraswamy: meditația, contemplația, conservarea energiilor mentale, apropierea de marile ritmuri ale naturii. Eliade a iubit cărțile cu o patimă aproape religioasă și a vorbit despre ele cu un patetism rar în cultura noastră. Acestea sunt depozitarele unor "colosale energii sufletești", iar cele stenice "trebuie citite în orice moment de oboseală, de zdrențuire totală". Un om care trăiește între cărți
LECTURI LA ZI by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/14273_a_15598]
-
mare Cardinalul Alexandru? Prin jertfa adusă pe altarul Bisericii și al Neamului. Nu ne gândim doar la anii de închisoare sau de domiciliu forțat, sau de interdicții nejustificate, cât ne gândim la cei zece ani împliniți în ultima săptămână a patimilor" (p. 35). Cardinalul este evocat de P. S. Virgil al Oradiei, nepotul Cardinalului, care rememorează câteva secvențe biografice după ieșirea din închisoare în 1964 a lui Alexandru Todea, continua urmărire de către Securitate și mai ales influența determinantă pe care a avut
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
ironic în colțul buzelor subțiri. Dr. V. Voiculescu a înțeles și mi-a atras cândva atenția cât de apăsat se simțea Ion Pillat de prestigiul politic și faima Brătienilor, al cărui descendent direct era, autoritate pe care a îndulcit-o patima sa pentru poezie. În anul 1944, căsătorindu-mă cu Dinu Pillat, a trebuit să locuim în apartamentul părinților săi. Auzeam, prin ușile deschise, vocea graseiată a lui Ion Pillat chemându-și zilnic la telefon prietenul pentru un sfat sau comentariu
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
Radian trecuserăm de treizeci de ani, dar ceilalți, ca Barbu Slătineanu și soția sa, Pici, Mioara Minulescu și Miza Cretzeanu, Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu împreună cu soțiile lor pășiseră demult în miezul vieții. Dar și pentru noi și pentru ei patima sonetelor, prefăcută în incandescența rece a diamantului, avea un tulburător efect. Drama sonetelor era căutarea disperată și nestinsul dor de Dumnezeu, închipuite ca o dragoste deznădăjduită, când trufașă, când umilită. O văd și acum pe Alice Voinescu cu pălăria neagră
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
răspunderi și suferințe. Îl iubea pe Dinu pentru intransigența sa fără pată și pentru credința lui, de aceea mă iscodea cu ochii săi reci, sfredelitori și zâmbetul său ascuțit. Firea lui adânc cinstită și sufletul său sfânt cu labirintul de patimi sublimat în spiritualitate, era interesată de felul meu de-a fi pasionat și temerar. Dar mie nu-mi păsa și mă bucuram fără rezerve de prezența lui, deși știam cât mă supraveghea. Într-un rând, V. Voiculescu mi-a spus
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
și eventual să torni niște gem în șoșonii adulților. Îmi pari un tip limitat. Totuși înțeleg că ești pe stadion, spargi semințe, aștepți meciul și te plictisești. Hai România Liv! Grecul Giorgios, eu doar mă amuzam (cu amărăciune), văzând câtă “patimă” stârnește un articol feminist/anti-misogin scris de un bărbat (nu-i vorba, ca și cele scrise de femei feministe stârnesc sentimente puternice, dar deh, când e vorba de bărbați, șocul și oroarea sunt infinit mai mari, au trădat “frăția” sacra
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
fățarnic, tu, semenul meu, frate, nu te acri, nu te acri, nu te acri și fii atent cînd traversezi stradă să nu te calce mașină Salvării. Parca-l văd la televizor,cu ochii ieșiți din orbite,agitat și mistuit de patimă ,cu o ură nebună(pe bună dreptate), împotriva celor care au fugit de pe acoperiș,un înflăcărat în crezul sau turbat ,pentru care mii, au căzut pradă gloanțelor trădătoare,unde îți mai este patriotismul domnule Dinescu ??? s-a topit o dată cu revendicarea
La plecarea lui Havel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82430_a_83755]
-
reprezinte. Trăiască Regele! Este undeva pe televiziuni o întrebare: a făcut bine Președintele Traian Băsescu evitând să meargă în Parlamentul României cu prilejul discursului ținut astăzi de Regele Mihai? Nu mă cred vreun împărțitor de dreptate și nu cad în patimă celor care își închipuie că enunța de fiecare dată adevăruri absolute. De aceea cred că, de cele mai multe ori, orice enunț este aidoma unei ecuații. Poate fi privit, adică, dinspre ambii termeni, dinspre ambii membri ai ecuației. A făcut bine Președintele
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
doilea război mondial. E înduioșătoare nevoia asta a noastră de a-i scoate din dulapul național cu personalități pe alde Cioran, Eliade și Brâncuși de fiecare dată cînd vreun tabloid se ia de cerșetorii noștri internaționali. Ne explicăm cu așa patimă, de parcă am fi membre active în „Asociația Suedezelor Inteligente“, care protestează cînd vreun macho latin nu face diferența dintre suedeze și blonde și ne sugerează, prin generalizare, c-am fi proaste en-gros. Nu mai știu unde am citit despre mesajul
Au uitat că suntem fii din popor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82622_a_83947]
-
Dragoș Bucurenci Am văzut duminică un reportaj despre veșnicul subiect care ne frământa în preajma Paștilor - carnea de miel - și m-am gândit că Săptămâna Patimilor e un nume mult mai potrivit pentru carnagiul care urmează. “Săptămâna Luminată” sau “Săptămâna Mare” sună pur și simplu inadecvat când te gândești la râurile de sânge, la hălcile încă picurânde și la ochiul fix și sticlos care-și va
Tăierea mieilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82632_a_83957]
-
roșie"6, ce se degajă din "albastrul" domn de Vere (și care constrastează, la acesta, nu numai cu glaucopia-i, dar și cu "gheața", cu glacialitatea, safirelor ce i-o răsfrâng), e apt să sugereze, dacă nu chiar imunde vocații interlope, patimi, oricum, greu compatibile cu "ștaiful" și stoicul statut al unui dandy (garoafa căruia, când se numește Wilde, e verde!). Adevărat, însă, că suavul Aubrey pare un dandy, mai curând, de carnaval (el travestindu-se când într-o antică almee, când
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
nici o fereastră, nici o ușe, nici un petec măcar, pe unde ar putea să se străvadă o zare, un ciob de lumină. Nimica, nimica. O pânză de argint, ucigașe!... "Cincizeci și opt de ani! Cât de repede au trecut, câte vâlvătăi de patimi s-au adăugat an cu an, în jurul frunții ăsteia, gata-gata s-o cuprindă și s-o sfârtece. Cum a trebuit să stea în atâtea nopți și zile, la pândă, ca lupul, pe patru labe!... Să stea și să aștepte, pregătit
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
canal/ masca de pe chip/ aruncată nevăzătorilor". Așezarea pe cruce înseamnă pentru Bucur Demetrian viața de zi cu zi și imunitatea pierdută în contra cruzimilor și primejdiilor istoriei, dar și nevoia de resurecție și eliberare a inimii din temnița suferinței fizice, a patimilor fiului părăsit de Tatăl: "e toamnă/ sapă un tunel/ cârtița întunecată/ prin țesătura de globule și/ firișoare de sânge pulsând mai stins cu lumina grea/ a soarelui/ și nu-i nimeni în jur/ ce limbă străină/ durerea trece din pagină
Descrierea infernului by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11721_a_13046]
-
nu râvni în loc de psalm Pace ție umbra mea trecătoare cu memoria ce ne trădează îmi pun ordine în amintiri de o parte iluzii prea multe cu sângele lor subțiat m-au hrănit de cealaltă parte - fapte cu muchea tocită și patimi ecoul unor cuvinte rostite cât o cratimă cât o silabă cât un punct de argint
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
să-l, de asemenea,-nțeleg pe întîiul José Arcadio, lătrînd în grai străin și scoțînd spume verzui pe gură. Macondo m-a făcut să pricep că romanul, romanul ca gen, luase asupră-și moartea teatrului și-o aruncase în curtea patimilor cititorului: teatrul murise, nu însă și păcatul lui - acela de a împlini persoana în multitudinea personajelor pe care-aceasta le interpretează instinctiv; de a semna - nu cu cerneală goală - un pact mai mult montaignesc decît faustic, cu eseul, care nu
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
de a munci într-un teatru. "Scrisoarea a devenit celebră - ne lămurește Ion Vartic - și datorită epilogului ei neașteptat într-o conjunctură cu totul specială. Douăzeci și una de zile după expedierea scrisorii, în 18 aprilie 1930, tocmai în Vinerea Mare a Săptămânii Patimilor, Bulgakov primește un telefon care îl va marca psihic pentru totdeauna. Iată faimoasa convorbire telefonică, înregistrată de istoria literară prin intermediul jurnalului Elenei Sergheevna: - Mihail Afanasievici Bulgakov? - Da. - Tovarășul Stalin vrea să vă vorbească. - Ce? Stalin? Stalin? Acestea fiind zise, se
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
cum e luna la pătrar să luminez așternutul cu gust de piersică și sare până când dimineața firul și-l toarce tras din coama nopților pârguite de plăceri Dacă aș mai fie cea de ieri ți-aș respira lâncezeala înrourată de patimi și șoapte până când din inima noptii se recită ziua într-o cafea amară satisfăcut ai spune bună femeii în care te-ai adăpostit înainte de a reîncepe istoria cotidienelor treburi. Citește mai mult Dacă aș mai fi cea de ieriaș împărți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
tine nuditatea iubiriiaș contura ispita cu păsările foculuidiscretă cum e luna la pătrarsă luminez așternutulcu gust de piersică și sarepână când dimineața firul și-l toarcetras din coama nopților pârguitede plăceriDacă aș mai fie cea de ieriți-aș respira lâncezealaînrourată de patimi și șoaptepână când din inima noptii se recită ziuaîntr-o cafea amarăsatisfăcutai spune bunăfemeii în carete-ai adăpostit înainte de a reîncepe istoria cotidienelor treburi.... XIX. NU POT SĂ-ȚI MAI VORBESC..., de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2205 din 13
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
Acasa > Strofe > Atasament > VREI SĂ-ȚI FIU ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Vrei să-ți fiu gând sub patima-nserării ? Vrei să-ți fiu cruce să mă porți la piept ? Sau poate val ce din adâncul mării, Spre țărmul tău, etern să mă îndrept ? Dac-aș fi rău, ți-aș fi un dor năpraznic, Și te-aș cuprinde-n
VREI SĂ-ŢI FIU ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380696_a_382025]
-
Ediția nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului După cum este bine știut, în Biblie există mai multe păcate capitale, printre care regăsim și lăcomia. Chiar dacă Biblia se referă la lăcomia legată de hrană, atunci când omul face o adevarată patimă pentru aceasta, mâncând mai mult decât hrana necesară desfășurării activității zilnice sau trăind dintr-o beție într-alta, consider că nu acest tip de lăcomie este cel care ar trebui comentat. Prefer să aduc în discuție lăcomia de bani, care
DESPRE LĂCOMIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380710_a_382039]
-
aripi zăpada unui vis,/ Închisă cu credință în amfore de aur/ Spre două constelații din Marele Abis...” (Constelații) În poezia de dragoste întâlnim toate trăirile pe care le poate atinge un cuplu: dragoste, afectivitate, inocență, ardoare, indiferență, singurătate, înstrăinare, dor, patimă, căutare, chemări, tăceri, minciuni... “Eram înflorire, eram răsărit,/ Și taină, și muguri, și vechi nestemate,/ Sculptură în sare, nadir și zenit, /Fântâni de esențe, cu sete vânate” (O floare de măr) Întreaga sfera afectivă a poetei se concentrează liric în
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]