503 matches
-
între segmentele recoltate, fapt care indică o afectare a ansamblului structural venos - de la crosă la perforante - în momentul în care boala varicoasă este evidentă clinic. Aceste date sunt în consens cu teoria patogenică modernă care include, ca secvență a mecanismului patogenic, modificări ale matricei extracelulare fibrilare și nefibrilare. Ca justificare, introducerea în panelul de colagen analizat a colagenului tip II a fost realizată în baza structurii sale fibrilare fine, suple, izolate, existând similitudini morfologice cu fibra de elastină. Testarea imunohistochimică a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
un sistem de vasa vasorum arteriale și venoase. În relație cu patologia bolii varicoase, trecerea în revistă a datelor din literatură relevă faptul că particularitățile de morfologie microscopică a microvascularizației peretelui venos au fost extrem de puțin studiate, deși posibilele conexiuni patogenice nu sunt de neglijat (Lefebvre, Lescalie, 1996) - inclusiv prin producerea recurențelor determinate de neovascularizație (van Rij et al., 2004), prin reactivitatea la deformarea elastică și rezistența vasculară (Maurice et al., 1998), sau prin riscul de afectare a viabilității venoase în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
evaluării nivelelor plasmatice VEGF și NOS vene normale versus vene varicoase, după inducerea experimentală a stazei venoase, relevă faptul că pierderea capacității de sinteză pentru VEGF și scăderea producției de NOS, determinate de staza venoasă, pot constitui secvențe în mecanismul patogenic al bolii varicoase primare (Hollingsworth et al., 2001). Din această perspectivă, rezultatele noastre relevă, prin caracteristicile NOS, un status funcționabil al endoteliului vascular și, consecutiv, al microvascularizației. Considerăm că pozitivitatea redusă a reacției imunohistochimice pentru NOS în vasa vasorum și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
microvascularizației. Considerăm că pozitivitatea redusă a reacției imunohistochimice pentru NOS în vasa vasorum și, respectiv, intensă la nivel capilar sunt argumente în favoarea ideei că reactivitatea vasa vasorum se datorează hipoxiei specifice bolii varicoase, fiind un efect, și nu o cauză patogenică. 7.5. EVALUAREA METALOPROTEINAZELOR ȘI A INHIBITORILOR SPECIFICI 7.5.1. REPERE FUNDAMENTALE La nivelul venelor varicoase apare un dezechilibru major în sinteza și degradarea componentelor structurale ale matricei extracelulare a țesutului conjunctiv prezent la acest nivel, în cele trei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
factori care influențează, la nivel molecular, viabilitatea celulei, este echilibrul dintre semnalele pro-apoptotice și cele anti-apoptotice, determinate de numărul de familii de gene care promovează supraviețuirea celulei sau apoptoza. Dezechibrul procesului apoptotic este considerat, la ora actuală, ca posibil mecanism patogenic pentru diferite leziuni vasculare. Date recente arată că apoptoza este invers corelată cu restenozarea legată de hiperplazia intimală arterială după angioplastie și grefă venoasă (Durand et al., 2002, Mayr et al., 2002). Investigațiile asupra activității apoptozice în leziunile aterosclerotice avansate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
susține implicarea factorului genetic în patogenia bolii varicoase. Mai mult, sub raport clinic, constatările noastre impun ca abordarea terapeutică să aibă în vedere întotdeauna sistemul venos ca ansamblu, o leziune decelabilă clinic/ecografic într-un anumit teritoriu semnalând că procesul patogenic, odată declanșat, acționează și în teritorii care nu au, încă, manifestări clinice evidente. Compararea profilului Bax în varicele simple (în ansamblu prezent, cu intensitate crescută și medie) și, respectiv, complicate (în ansamblu absent) a evidențiat faptul că activitatea pro-apoptotică scade
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
înregistrate prin analiză cantitativă sunt semnificative statistic (Haviarová et al., 2002), și nu este încă clar stabilit care sunt factorii ce stimulează localizarea mastocitelor în peretele venos (Sayer, Smith, 2004). Consecutiv, studiul mastocitelor în boala varicoasă, în vederea stabilirii de corelații patogenice directe, constituie un subiect deschis cercetării. Din acest motiv, obiectivul urmărit a fost reprezentat de investigarea expresiei mastocitare la nivelul venei safene interne corespondente varicelor simple (stadiul CEAP 2-3) și, respectiv, complicate (stadiul CEAP 4-6), pentru a stabili dacă există
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
îngroșarea intimei. Triptaza intervine în lezarea vasculară locală, rolul său în slăbirea peretelui vascular fiind asociat cu formarea varicelor. Pentru boala varicoasă, mastocitele au fost studiate inițial, în anii 90, în contextul leziunilor tegumentare din cadrul insuficienței venoase cronice. Sub raport patogenic, hipertensiunea venoasă produce extravazarea de fibrinogen și de hematii, care acționează ca mediatori puternici ai inflamației, determinând prin feedback pozitiv expresia moleculelor de adeziune și expresia unor factori de creștere (PDGF, VEGF), care determină activarea leucocitară. Fibroblastele, monocitele și mastocitele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
statistic, între stadiile evolutive ale bolii varicoase, constituie un element de originalitate al studiului doctoral, cu valoare la dezvoltarea stadiului actual al cunoașterii pentru insuficiența venoasă cronică. Identificarea populației mastocitare, extrem de bine reprezentată în venele varicoase, permite formularea unei ipoteze patogenice pentru boala varicoasă, în contextul proprietăților funcționale ale acestor celule, datorate conținutului granular - care ar putea dezvolta capacitate autoimună, explicând astfel predispoziția individuală a unor subiecți pentru boala varicoasă. 7.8. EVALUAREA POPULAȚIEI LIMFOCITARE 7.8.1. REPERE FUNDAMENTALE În
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
boala varicoasă. 7.8. EVALUAREA POPULAȚIEI LIMFOCITARE 7.8.1. REPERE FUNDAMENTALE În fiziopatologia încă neelucidată a bolii venoase cronice, prezența constantă a modificărilor inflamatorii a determinat concentrarea specialiștilor interesați de acest subiect asupra investigării procesului inflamator, ca și cauză patogenică majoră (Weninger et al., 2002, Bergan, 2007, Zamboni et al., 2008, Sprague, Khalil, 2009). Raportările din literatură vizează rolul leucocitelor, în principal a monocitelor - macrofagelor (Saharay et al., 1997, Takase et al., 1999, Chester et al., 1998, Ono et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
ultrastructural, prin investigarea electrono microscopică. Din această perspectivă, începând cu anii 80, câteva grupuri de interes s-au focalizat asupra identificării leziunilor prezente la nivelul peretelui venos, în tentativa de a putea înțelege și, implicit, de a putea explica mecanismul patogenic intrinsec care determină transformările celulare și tisulare specifice bolii varicoase. Sunt puține studii dedicate acestui subiect, iar construcția lor este diferită - deoarece abordează componentele celor trei tunici care realizează structura peretelui venos (intima, media, adventicea) fie individual, fie în ansamblu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fost identificate numeroase vase de tip arteriolar, prezența acestora fiind asociată unor zone de hemoragie intramurală. 8.4. DISCUȚII Tabloul histopatologic al leziunilor caracteristice bolii varicoase este completat printro gamă largă de modificări ultrastructurale care pot fi corelate cu mecanismul patogenic responsabil de slăbirea peretelui venos. Este extrem de dificil de stabilit o secvență exactă a apariției leziunilor, cu atât mai mult a celor instalate la nivel ultrastructural, în condițiile în care afectarea tunicii intime și a tunicii medii par a se
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și descuamare, asociate cu prezența celulelor sanguine în interiorul peretelui venos. Astfel, putem aprecia că severitatea leziunilor ultrastructurale inițiate de stress-ul hemodinamic devine ulterior dependentă de gradul de hipoxie consecutivă stazei venoase. Mai mult, identificarea unor leziuni izolate semnalează declanșarea procesului patogenic pe toată lungimea venei, fapt care impune o revizuire a concepțiilor terapeutice. Asociată evaluării endoteliale, analiza țesutului conjunctiv subendotelial a relevat creșterea cantității de matrice extracelulară fibrilară și nefibrilară, cu rezultat în hipertrofia intimală. În condițiile în care afectarea endotelială
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
prezența de fibre de colagen cu diametru neuniform, mai mare decât cel normal, și cu schimbări bruște în direcție de dispunere. Activitatea dublă, de sinteză și fagocitoză, identificată la nivelul celulelor musculare netede poate constitui o verigă importantă a mecanismului patogenic, în boala varicoasă (Wali, Eid, 2001). Pentru a explica potențialul de sinteză puternic exprimat de celulele musculare netede, un alt element intens discutat este capacitatea de transformare a fenotipului contractil în fenotip secretor (Rose, Ahmed, 1986). Acest proces nu are
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
unei cantități mari de fibre de colagen fibrilar, de tip I sau III, la nivelul mediei. Rezultatele personale obținute, corelate cu datele raportate în literatură, conduc în opinia noastră la interpretarea modificărilor componentei colagenice ca etapă secundară în succesiunea evenimentelor patogenice care fundamentează substratul morfologic al bolii varicoase, etapă consecutivă leziunilor corespondente celulelor musculare netede. Elementele de noutate, care trebuie subliniate, sunt reprezentate însă de apariția altor tipuri celulare la nivel lezional - în mod concret, prezența fibroblastelor și a mio fibroblastelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
CEAP 2-3) și, respectiv, în varicele complicate (stadiul CEAP 4-6), ci un continuum lezional evolutiv, în care se poate constata existența unei corelații clinico morfologice. Analiza leziunilor decelate în studiul nostru indică un profil ultrastructural instalat din momentul declanșării mecanismului patogenic, rezultatele personale adaugându-se celor care susțin existența modificărilor morfologice chiar în teritoriile clinic nevaricoase. Dovezile morfologice se repercută direct în abordarea terapeutică, pentru chirurgia venelor varicoase fiind recomandată nu numai îndepărtarea pachetelor varicoase, ci și strippingul venei safene (Wali, Eid
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
poate fi interpretată ca indicator obiectiv pentru procesul de consolidare a matricei extracelulare care, odată produsă în exces, modifică histologia peretelui venos. • Modificările profilului morfologic al microvascularizației peretelui venos în evoluția bolii varicoase constituie un efect, și nu o cauză patogenică. • În procesul de remodelare matriceală la nivelul peretelui venos afectat este implicată intervenția MMP9, dar nu și a MMP2. Activitatea pro-apoptotică scade odată cu progresia bolii, procesul de moarte celulară programată în boala varicoasă având un potențial rol în transformarea de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
carne în recipienți ermetic închiși, trebuie, de asemenea, să verifice faptul că: 1. a fost aplicat un tratament termic adecvat produselor din carne destinate depozitarii la temperatura mediului ambiant capabil să distrugă sau să inactiveze germenii patogeni și șporii microorganismelor patogenice. Trebuie să fie ținut un registru pentru înscrierea parametrilor de fabricație precum durată de încălzire, temperatura, umplerea, tipul recipienților, etc. Aparatură de tratament termic trebuie să aibă în dotare dispozitive de control care să permită verificarea tratamentului termic la care
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 6 mai 2003 privind condiţiile de sănătate care reglementează producerea şi comercializarea produselor din carne şi a altor produse de origine animala*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154001_a_155330]
-
cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale). - Fazele insuficienței renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcțională) - Semnificația laboratorului în diagnosticul insuficienței renale acute - Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienței renale acute - Monitorizarea în insuficiența renală acută - Particularități diagnostice ale formelor patogenice de insuficiență renală acută: prerenală, renală și postrenală. Formele clinice ale insuficienței renale acute. - Complicații, evoluție și prognostic - Tratamentul suportiv și nutriția în insuficiența renală acută - Antibioticele în insuficiența renală acută ● Insuficiența renală cronică ● Rabdomioliza ● Afecțiunile sistemice care afectează rinichii
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
50 ore): 1. Probleme de etiologie generală. 2. Probleme de patogenie generală. 3. Patologia genetică. 4. Patologia microbiană. 5. Patologia virotică. 6. Patologia parazitară. 7. Patologia metabolică. 8. Patologia imunitară. 9. Patologia endocrină. 10. Expunere de cazuri. 11. Tratament etiologic, patogenic, simptomatic. Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE - Partea a II-a (3 luni) Obiective: Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe. Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
legate de altitudine și medicină hiperbară 15. Politraumatismul - Definiție, atitudine, evaluare primară, evaluare secundară 16. Șocul hemoragic, hipovolemic 17. Traumatismele cranio-cerebrale, evaluare și atitudine 18. Traumatismele vertebrale, evaluare și atitudine 19. Durerea toracică - Diagnostic, definiție și atitudine terapeutică 20. Factori patogenici în transportul medicalizat. Baremul activităților practice 1. ACLS 2. ATLS 3. Perfuzii 4. Injecții intra-musculare 5. Injecții intra-dermice 6. ECG - interpretare - ischemie, leziune, necroză 7. Pansamente - plăgi; soluții antiseptice 8. Puncția pleurală 9. Puncția abdominală 10. Sondaj vezical
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Utilizarea marker-ilor de activitate a │ │ │ │ │bolii │ │ └───────────────────────┴─────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ 26. Boli renale secundare în sarcoidoză, amiloidoză, boli hematologice, dismetabolice și hepatice, insuficiența cardiacă, boli infecțioase și parazitare, neoplazii, nefropatia de iradiere *Font 7* Complicații. Obținerea Definiția și clasificarea nefropatiilor Mijloace terapeutice. Mecanismele patogenice - inclusiv Planificarea tratamentului, a │bolnavului și urmărirea evoluției Obținerea Font 7* Principii și metode. │malnutriției protein-calorice la │dezvoltarea unor relații Administrarea medicamentelor în insuficiența renală *Font 7* Obținerea capacității de a utiliza│venelor centrale Font 7* Obținerea de cunoștințe Dezvoltarea
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
de neuron motor central și neuron motor periferic în cel puțin 3 regiuni diferite - Forma clinică definită de SLA-explorări de laborator ce susțin diagnosticul - Semne de neuron motor central și periferic într-o regiune cu pacient purtator de mutație genetică patogenică - Semne de neuron motor și neuron motor periferic în două regiuni cu unele semne de neuron motor central rostral de semnele de neuron motor periferic 2. Forma clinică probabilă de SLA: - Semne de neuron motor central în una sau mai
ORDIN nr. 461 din 18 mai 2010 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223124_a_224453]
-
de neuron motor central și neuron motor periferic în cel puțin 3 regiuni diferite - Forma clinică definită de SLA-explorări de laborator ce susțin diagnosticul - Semne de neuron motor central și periferic într-o regiune cu pacient purtator de mutație genetică patogenică - Semne de neuron motor și neuron motor periferic în două regiuni cu unele semne de neuron motor central rostral de semnele de neuron motor periferic 2. Forma clinică probabilă de SLA: - Semne de neuron motor central în una sau mai
ORDIN nr. 477 din 13 mai 2010 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223129_a_224458]
-
de neuron motor central și neuron motor periferic în cel puțin 3 regiuni diferite - Forma clinică definită de SLA-explorări de laborator ce susțin diagnosticul - Semne de neuron motor central și periferic într-o regiune cu pacient purtator de mutație genetică patogenică - Semne de neuron motor și neuron motor periferic în două regiuni cu unele semne de neuron motor central rostral de semnele de neuron motor periferic 2. Forma clinică probabilă de SLA: - Semne de neuron motor central în una sau mai
ANEXELE 1-10 din 18 mai 2010 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 461 / 477/2010 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301 / 500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223449_a_224778]