15,863 matches
-
da, viața mea a curs din mine în afară. Sub rîuri de sînge, Care s-a închegat. Sub rîuri de urină, lacrimi, sudoare. Care din mine au izvorît și au șiroit pînă departe, prin canalizări. în fundul pămîntului. au îngrășat pămîntul patriei mele, au făcut cel mai fertil cernoziom, fertilul ei cernoziom. Viața mea a curs din mine în afară. Acum nu mai e decît puțin înăuntru. Moartea mea trage spre viață. Numai viața mea trage să moară. 3. Viața mea e
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
le proiectau, de obicei sâmbăta seara, prin anii '80, prietenilor adunați la ei la o votcă sau un vin bulgăresc. Camera mică a apartamentului este plină de poze alb/negru ale fostului bebeluș Chiți-Chiți,în cărucior, ale dolofanului șoim al patriei, Clau,în Parcul Moghioroș, cu grupa mare și educatoarea, ale șefei de detașament de pionieri, Morar Claudia Felicia, primind raportul la un foc de tabără, la Năvodari, ale adolescentei numai piele și os Clody " ținută stângaci de gât de un
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
Florin Țurcanu citează caracterizarea făcută lui Eliade în Scânteia la 3 octombrie 1944: "ideolog al mișcării legionare și apologet al dictaturii lui Salazar". Este menționat apoi articolul lui Nichifor Crainic - Mircea Eliade un sexolog maniac apărut în 1963 în Glasul Patriei. Ostilitatea regimului comunist față de scriitor nu s-a mărginit numai la atât! între 1944-1947, Oscar Lemnaru a publicat peste zece "demascări" în Dreptatea și Dreptatea nouă. Reproduc doar un fragment din prima dintre ele, datat 3 septembrie 1944: "Mircea Eliade
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
sau cu ce poți Baladă Poetul Chichere și cu mine de se-ntâmplă să ne-ntâlnim ne-avem foarte bine. Nu-i nici o speculație sau vrei un alt mister însă posibil să fim două fragmente căzute din inima lui Homer. Patria noastră intrauterină ne-a abandonat pe niște insule de hârtie velină. De-aceea o ducem pe lumea asta mai mult într-o doară simțindu-ne ca niște frați expatriați; sau ca niște cuprinse de ger (stol de) cucoară. Pe cer
Poeme by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/10977_a_12302]
-
Cum dimineața își încarcă văpaia forme încă nelămurite alunecă în casă un univers cu imperceptibile riduri întunericul părului meu îl înghite ziua de azi va fi la fel ca zilele viitoare o dinamică suportabilă de sentimente asemeni unui nor fără patrie dacă fumul țigării îmi năruie idolii dacă-mi acopăr ochii cu o tăcere dacă mâinile mi le satur cu gesturi lipsite de flacără Capătul zilei Cu degete înghețate torn ceaiul în cești - e un frig presimțit doar în oasele mele
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
viața Magdei sau confruntările dialogice în cheia adevărului ultim între mamă și fiică, - ca să nu mai vorbim de trăirea peisajului montaj până la cartografierea stilistică a detaliilor acelei naturi suprafirești. Esențială e împlinirea visului protagonistului de a se fi reîntors în patria sa montană, deci, spirituală, precum somonul roșu în apele natale, spre a-și îndeplini destinul. Scos din regimul de melancolie și depresie hamletiană, Ștefan își înfrânează problematizarea solipsistă în favoarea bunului simț al Grațielei, gata să-i ofere șansa unei familii
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
îndemnuri cârpite la căpătâiul muribundului surd o noapte asimetrică o noapte refuzată gloriei o noapte în care trecutul și viitorul meu dialoghează incoerent ca doi bețivi cu proteza dentară pierdută-n pahare Mesagerul bibliofililor în marea depărtare: un ținut o patrie neconsemnată pe nici o hartă mesagerul bibliofililor îmi spune acolo perfecțiunea atinge apogeul fructele coapsa femeii piatra și crupa calului sunt diamante forme șlefuite de uneltele vântului născut în violoncelul cu corzi de infinit acolo simbolurile își arată învelișul trans parent
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
din dreapta a capului meu fiecare dintre ele știe că va avea altă biografie alt destin că va dormi pe o altă pernă într-o altă cămașă de iluzii și sînge întunericul are două guri are două țeste sexul are două patrii două capitale în care să se prăvălească precum cozile de balene în oceanul fosforescent ora are minutul dublu și ea este dublă și timpul este plin de secunde secționate în două ca fructele ori bivolii în putrefacție de viermii vii
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
Monica Joita În patria care pe nedrept ar putea fi socotită - prin "studiile" semnate de Alfonso di Nola, Furio Jesi sau Claudio Mutti - unul din focarele "scandalului Mircea Eliade", a apărut la Editura Bollati Boringhieri din Torino spectaculoasa biografie L'uomo sul tetto. Mircea
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
la ora aceea, încă adormit, tăcut, cu străzile aproape pustii, aerul era respirabil, împrospătat de răcoarea nopții. Gașca lor de zurbagii (veseli-chercheliți-fără griji, doar absolviseră înalta școală și se pregăteau să plece în sate și orașe, acolo unde îi chemau patria, partidul!...), gașca lor, adică Dora, Mona, Albert, Cornel, iubitul ei de atunci, și, desigur, Ana însăși, așadar gașca lor spărgea strident liniștea perfectă, neverosimilă; la ora aceea, pe străzile Bucureștiului, ei semănau cu o pată de culoare roșie ce se
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
intelectual și era un bărbat bine, dacă l-ar fi întâlnit pe stradă l-ar fi luat drept profesor de fizică sau muzician, în nici un caz n-ar fi crezut că e ce e, ofițer de grăniceri, care păzește fruntariile patriei amenințate de tot felul de dușmani dinăuntru și dinafară. Comandantul a măsurat-o din cap până-n picioare. S-a așezat pe un scaun de lemn, la un birou vechi și scorojit, iar pe ea a ținut-o în picioare. Apoi
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
nici plictisiți, nici sastisiți. Cei ce știau puțin subiectul, sau care văzuseră cu câteva zile înainte pozele afișate la sala de cinematograf de pe ,6 a III-a" (bulevardul Șase Martie), ori la Scala și Aro - noile denumiri de Republica și Patria nu reușiseră să le deplaseze pe cele vechi și de toți cunoscute -, povesteau și fabulau cu deliciu, sorbiți din ochi de toată suflarea casei. Un neastâmpăr perfect explicabil se înstăpânea pe familia gata de drum; în tramvai sau troleibuz, îmbrânciți
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
am avut deplină încredere în pământul de sub tălpi. De totul ne puteam îndoi până atunci, numai de el nu. La liceu, la orele de geografie se vorbea despre orice altceva - situarea, granițele, clima, munții și apele, resursele, frumusețile și bogățiile patriei noastre -, numai despre asta nu. De aceea ne-a și luat prin surprindere și ne-a marcat definitiv marele cutremur, urmat cum a fost de altele, nu mai puțin înspăimântătoare. Simțeam, la propriu, cum ne fugea pământul de sub picioare; tot
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
rânduri premonitorii ale scriitorului, care ar putea să prefațeze atât de necesarele măsuri reparatorii: "Iată tristul mod adoptat la noi pentru conservarea monumentelor publice! Iată cum se venerează memoria oamenilor mari, care și-au pus viața ca să ne dea o patrie liberă și respectată: în loc să le ridicăm monumente falnice, care să aducă aminte românilor că țărâna pe care stau este frământată de sânge de eroi, noi ne silim cât putem a desființa pe cele ridicate de părinții noștri." Se pare că
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
silit să remaniez ŕ fond toată lucrarea, suprimînd capitole și schimbîndu-i orientarea". De-ar fi chiar așa cum spune, ar însemna că Petru Dumitriu își merită porecla de "havguf" - pe care chiar Vinea i-o dă într-un pamflet din Glasul patriei - adică de "balaur de mare", care înghite hălci uriașe de texte străine. Chiar și cu prezumtivele capitole eliminate din Lunatecii, nu cred că orientarea romanului ar fi fost alta decît cea actuală. Din păcate, nici măcar celelalte șase cazuri enumerate în
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
ei să stea sub semnul rivalității erotice. Henriette Yvonne Stahl vorbește despre "acest splendid bărbat care avea cu douăzeci și patru de ani mai puțin decît mine". În schimb, dacă există niște accente reale în pamfletele trucate ale lui Vinea din Glasul patriei, acestea sînt răbufnirile lui de ură, în timp ce țintește fizicul lui Dumitriu: "această namilă", "junele gigant", "înalt ca un foișor", "acest aparent atlet era (și este) de o lașitate fizică și morală în raport direct cu proporțiile lui de cariatidă" ș.a.
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
n-avea, pe-atunci, drept de semnătură, și că al doilea își asuma un risc, devenind complicele unui "epurat", și că onorariul nu putea fi încasat decît în forma aceasta mediată de un altul. Oricum, în pamfletul lui din Glasul patriei, Vinea ne dă o informație importantă: "Timp de o primăvară și o vară întreagă, lăsînd la o parte orice alte treburi, am tradus pentru Dumitriu un volum de nuvele de Balzac: Colonelul Chabert, Preotul din Tours etc.". Într-adevăr, în
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
Vinea referirile și la Cronică de familie, conform unei înscenări deja proiectate, sau dacă Vinea e cel care le-a dat acestora, prin informațiile oferite, ideea acelui scenariu al paternității multiple a romanului, care, apoi, va fi difuzat prin intermediul Glasului patriei. În schimb, în timpul anchetării în regim de arest a Henriettei-Yvonne Stahl, scenariul e deja pe cale de a fi pus în aplicare. Oricum, am ajuns din nou acolo de unde am plecat. Ne putem acum întreba care a fost, de fapt, raportul
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
-ți nesăbuite... XXVII. EPI-PROVERBO-GRAME, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2033 din 25 iulie 2016. 1.“Medicus curat, natura santa” Această maximă din antichitate Arată, pe bună dreptate: “Medicul te îngrijește, Natura te-nsănătoșește”. 2.”Ubi bene, ibi patria” Acolo este țara ta, Unde ți-e bine acuma, Dar, ține minte vorba mea: Mama ta e numai una! 3.”Errare humanum est” “A greși e omenesc” Seneca cel înțelept ne-a aratat “A stărui în greșeală e diavolesc” Sfânta
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
eternitate, Doar efemere iluzii. 5.” Non multa, sed multum” Atunci, când ții o cuvântare, ... Citește mai mult 1.“Medicus curat, natura santa” Această maximă din antichitate Arată, pe bună dreptate:“Medicul te îngrijește,Natura te-nsănătoșește”.2.”Ubi bene, ibi patria” Acolo este țara ta,Unde ți-e bine acuma,Dar, ține minte vorba mea:Mama ta e numai una!3.”Errare humanum est”“A greși e omenesc”Seneca cel înțelept ne-a aratat“A stărui în greșeală e diavolesc”Sfânta
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
judecăm pe impostori Să scăpăm lumea de păcate Și nepermisele orori ----------------------------------- New York 21 ianuarie 2012 MARȘUL UNIRII Am pornit Marșul Unirii Marșul dorului de țară Fii de daci și-ai nemuririi Peste-o țară milenara. Am pornit marșul dreptății Pentru patria străbuna Pe Câmpia libertății Fi-vom iarăși împreună Am pornit marșul unirii Fiii lui Mihai Viteaz Prin frăția ancestrala Visul de UNIRE-i treaz Bucureștiul, Chișinăul Două inimi românești Mandre străjuiesc Ceahlăul Cetele moldovenești. Ne-am unit prin crez și
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
Cruce-l smulg din duhuri să n-avem prispa raiului nădejde să nu vedem copilul cum ne crește sorbind din sfântă limbă - vii văzduhuri ...demoni slinoși - pidosnici - ne-nvăluiți în cnuturi răbdarea strânge trăsnet: iar v-om zvârli în luturi! PATRIA ȘI VÂNZĂTORII adulmec patria și munții - dindeparte precum parfumul unei vechi iubite: aici zile și nopți nu-mi sunt deșarte și sori și nori și păsări - toate-s sfinte patrie bucovină - stea martiră cu voievozii stau sub cetini la voroavă
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
duhuri să n-avem prispa raiului nădejde să nu vedem copilul cum ne crește sorbind din sfântă limbă - vii văzduhuri ...demoni slinoși - pidosnici - ne-nvăluiți în cnuturi răbdarea strânge trăsnet: iar v-om zvârli în luturi! PATRIA ȘI VÂNZĂTORII adulmec patria și munții - dindeparte precum parfumul unei vechi iubite: aici zile și nopți nu-mi sunt deșarte și sori și nori și păsări - toate-s sfinte patrie bucovină - stea martiră cu voievozii stau sub cetini la voroavă ei mie-mi spun
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
cnuturi răbdarea strânge trăsnet: iar v-om zvârli în luturi! PATRIA ȘI VÂNZĂTORII adulmec patria și munții - dindeparte precum parfumul unei vechi iubite: aici zile și nopți nu-mi sunt deșarte și sori și nori și păsări - toate-s sfinte patrie bucovină - stea martiră cu voievozii stau sub cetini la voroavă ei mie-mi spun de ștefanida liră eu lor - cum limba azi ni-e sclavă sub tot copacul - răzeșescul sânge și-n toată floarea - -nvăpăiată zâna aici e veșnic cântecul
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
a aduce cât mai rapid Siberia la noi acasă (ca o avertizare natura ne-a demonstrat posibilitatea realizării acestui lucru!). Ca o picătură de dohot pentru sărbătoarea lui Dodon a fost inspirata acțiune a tinerilor din Asociația „Onoare, Demnitate și Patrie” (ODIP), care au organizat în PMAN (legal!) comemorarea a 80 de ani a celui care a fost regretatul Ion Vataman. Astfel acest Pavlik Morozov cu adepții săi au mărșăluit prin PMAN sub frumosul imn românesc „Deșteaptă-te române!”. Bravo tinerilor
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]