499 matches
-
direct o serie de laboratoare de experimentare pedagogică din străinătate. În 1911 a publicat studiul Pedagogia științifică și noile reforme școlare, iar în 1914-1915 a ținut la Universitatea din București o serie de prelegeri, publicate apoi în volumul Introducere în pedologie și pedagogie experimentală (1915). Se observă și aici, ca și la mulți alți teoreticieni ai pedagogiei din acea vreme, asocierea dintre pedologie și pedagogie experimentală. Ghidionescu era preocupat de stabilirea locului și rolului pedologiei și pedagogiei experimentale în clasificarea disciplinelor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în 1914-1915 a ținut la Universitatea din București o serie de prelegeri, publicate apoi în volumul Introducere în pedologie și pedagogie experimentală (1915). Se observă și aici, ca și la mulți alți teoreticieni ai pedagogiei din acea vreme, asocierea dintre pedologie și pedagogie experimentală. Ghidionescu era preocupat de stabilirea locului și rolului pedologiei și pedagogiei experimentale în clasificarea disciplinelor ce constituiau atunci pedagogia științifică, în opoziție cu pedagogia filosofică. Se pregătirea astfel și pentru cel de al doilea congres de pedologie
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
publicate apoi în volumul Introducere în pedologie și pedagogie experimentală (1915). Se observă și aici, ca și la mulți alți teoreticieni ai pedagogiei din acea vreme, asocierea dintre pedologie și pedagogie experimentală. Ghidionescu era preocupat de stabilirea locului și rolului pedologiei și pedagogiei experimentale în clasificarea disciplinelor ce constituiau atunci pedagogia științifică, în opoziție cu pedagogia filosofică. Se pregătirea astfel și pentru cel de al doilea congres de pedologie, programat pentru 1919, la care urma să se discute raportul dintre pedologie
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedologie și pedagogie experimentală. Ghidionescu era preocupat de stabilirea locului și rolului pedologiei și pedagogiei experimentale în clasificarea disciplinelor ce constituiau atunci pedagogia științifică, în opoziție cu pedagogia filosofică. Se pregătirea astfel și pentru cel de al doilea congres de pedologie, programat pentru 1919, la care urma să se discute raportul dintre pedologie și întregul domeniu al pedagogiei. Se pare că această dezbatere se impunea, întrucît unii nu mai recunoșteau decît pedologia. Punctul de vedere pe care-l adoptă Vl. Ghidionescu
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedologiei și pedagogiei experimentale în clasificarea disciplinelor ce constituiau atunci pedagogia științifică, în opoziție cu pedagogia filosofică. Se pregătirea astfel și pentru cel de al doilea congres de pedologie, programat pentru 1919, la care urma să se discute raportul dintre pedologie și întregul domeniu al pedagogiei. Se pare că această dezbatere se impunea, întrucît unii nu mai recunoșteau decît pedologia. Punctul de vedere pe care-l adoptă Vl. Ghidionescu poate fi considerat ca semnificativ pentru pedagogia românească care, nici atunci și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
astfel și pentru cel de al doilea congres de pedologie, programat pentru 1919, la care urma să se discute raportul dintre pedologie și întregul domeniu al pedagogiei. Se pare că această dezbatere se impunea, întrucît unii nu mai recunoșteau decît pedologia. Punctul de vedere pe care-l adoptă Vl. Ghidionescu poate fi considerat ca semnificativ pentru pedagogia românească care, nici atunci și nici în perioada interbelică, nu s-a situat pe poziții extreme, dăunătoare spiritului științific. Pedagogul român pornește de la recunoașterea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aspecte, creîndu-se astfel numeroase discipline care abordează fenomenul educației din perspective variate. El compară această ramificare a pedagogiei, de la începutul secolului XX, cu un arbore, căruia însă i-a apărut mai întîi coroana pedagogia filosofică și abia după aceea, rădăcina pedologia și tulpina pedagogia experimentală. Vladimir Ghidionescu își imagina astfel "arborele pedagogiei" (vezi pag. 78). Deși un neobosit propagator al pedagogiei experimentale, Ghidionescu nu consideră necesară renunțarea la pedagogia filosofică; chiar în condițiile în care și-a dobîndit independența, pedagogia trebuie
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în care și-a dobîndit independența, pedagogia trebuie să păstreze legătura cu filosofia. Cum s-a văzut, pedagogia experimentală s-a constituit și ca o reacție împotriva caracterului normativ al pedagogiei filosofice. Recunoscînd slăbiciunile pedagogiei exclusiv normative, autorul Introducerii în pedologie și pedagogia experimentală aprecia că pedagogia modernă se va sluji, în continuare, de filosofie, dar se va întemeia pe datele disciplinelor legate de experiență. Este acesta un punct de vedere înțelept, pe care mulți ,,experimentaliști" l-au nesocotit, în dauna
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
experimentale au tins spre o educație individualistă. Ghidionescu însă nu nesocotește influența factorilor sociali în dezvoltarea ființei umane, și, prin urmare necesitatea unei discipline care să cerceteze relația educației cu acești factori. Se observă că rădăcina "arborelui" pedagogic îl constituie pedologia. Menirea ei era tocmai aceea de a studia copilul, dar dintr-o pluralitate de puncte de vedere (al biologiei, al psihologiei infantile, al psihologiei comparate, al psihiatriei infantile) și cu metode variate (observație, experiment). Dacă pedologia oferă posibilitatea cunoașterii copilului
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
arborelui" pedagogic îl constituie pedologia. Menirea ei era tocmai aceea de a studia copilul, dar dintr-o pluralitate de puncte de vedere (al biologiei, al psihologiei infantile, al psihologiei comparate, al psihiatriei infantile) și cu metode variate (observație, experiment). Dacă pedologia oferă posibilitatea cunoașterii copilului, îi rămîne pedagogiei experimentale să stabilească modalitățile prin care se poate atinge scopul propus de pedagogia filosofică. Iată de ce, în concepția lui Ghidionescu, pedagogia nu se poate reduce la nici una din cele trei grupe, cu atît
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din cele trei grupe, cu atît mai puțin la una din "ramuri". În aceste condiții, dată fiind complexitatea fenomenului educației, apare necesitatea unei colaborări între cercetători sau, cu un termen utilizat astăzi, a unei cercetări interdisciplinare. Deși a făcut din pedologie "rădăcina" "arborelui pedagogic", Ghidionescu a privit cu ochi critic tendința acesteia de supraevaluare a rolului eredității în dezvoltarea ființei umane. "Pedagogul", scria el, "nu trebuie să se lase abătut de problema eredității, nu trebuie să devină nici sceptic, nici fatalist
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
au sfiit să-și exprime opoziția față de o astfel de orientare. Unul dintre aceștia a fost ȘTEFAN VELOVAN (1852-1932), un reputat profesor de pedagogie în învățămîntul normal, autor al unor lucrări de psihologie și pedagogie (35). Într-un studiu intitulat Pedologia și pedagogia, acesta aprecia că pedagogia nu poate fi decît o știință normativă; în aceste condiții, apare opoziția între caracterul ei specific normativ, de mult recunoscut, și caracterul experimental pe care vor unii să i-l imprime. Cine face educație
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
caracterul ei specific normativ, de mult recunoscut, și caracterul experimental pe care vor unii să i-l imprime. Cine face educație se ghidează după norme dinainte stabilite; cine experimentează pentru a găsi astfel de norme nu face educație. În consecință, pedologia, care are un scop teoretic, revenindu-i sarcina cunoașterii copilului, poate fi experimentală; pedagogia, avînd un scop practic, aplică doar rezultatele cercetării pedologice (36). Față de această poziție ia atitudine IZABELA SADOVEANU: pedagogia experimentală analizează activitatea elevului și a dascălului spre
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care le recomandă își datoresc succesul talentului său pedagogic excepțional (deși el pretinde că nu se poate vorbi de talent, ci numai de meșteșug 2, p. 135). Atitudinea lui Makarenko față de experiment este una principială; stabilind o relație directă între pedologie și experiment, el le neagă pe amîndouă. Teoria acestui pedagog fiind generalizarea unei experiențe cu un anumit specific, nu a putut fi aplicată integral într-o școală, unde copiii sînt grupați în clase, unde activitatea dominantă este instrucția etc. Sînt
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
politică a instrucției, se manifestau reduse preocupări pentru creație și propagarea culturii. Se constată neglijarea unor anume tipuri și grade de învățămînt: școala primară și, îndeosebi, școlile profesionale. Într-o perioadă în care apăruseră numeroase discipline pedagogice unele, cum era pedologia, avînd tendința de a înlocui pedagogia -, în care aveau loc dispute între diversele tendințe, era prezentă uneori impresia de haos (24 p. 21). Șt. Bârsănescu întreprinde, în 1936, o cercetare cu caracter epistemologic Unitatea pedagogiei contemporane ca știință pentru a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogia devine o știință complexă, o "enciclopedie de științe", susținută prin cercetări experimentale colective. Se aprecia că perioada creației individuale a unor sisteme educative a intrat în domeniul trecutului. Pedagogia se afla, totuși, într-un impas: pierduse unitatea de obiect; pedologia, ca și pedagogia experimentală de altfel, considerau copilul ca obiect al investigației, căruia i se adăugau și unele aspecte ale teoriei educației și psihologiei pedagogice (incluzîndu-se aici și studiul asupra educatorului); c) între 1919-1930, se păstrează o serie de elemente
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
restrîns aria activității științifice în limitele admise de statutul său de profesor într-o școală normală (49). Celălalt vechi entuziast al pedagogiei experimentale VLADIMIR GHIDIONESCU în calitate de profesor la Universitatea din Cluj (1919), reușise să înființeze, în 1925, un laborator de pedologie și pedagogie experimentală, cu o dublă funcție: didactică și științifică. Este ciudat însă că, avînd un laborator, Ghidionescu nu a desfășurat o activitate științifică experimentală așa cum ne-am fi putut aștepta după scrierile sale din deceniul anterior (50). A sprijinit
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de două categorii de factori: a) echipamentul său nativ și b) învățarea; prin exercițiu și sub influența unui mediu determinat, dispozițiile native se actualizează, se dezvoltă și se organizează (51, p. 99). În deceniul al patrulea, cînd la Laboratorul de pedologie și pedagogie experimentală nu se mai realizează nici o cercetare de prestigiu, problemele educației încep a fi analizate din perspectivă psihologică și experimentală de către unii din discipolii profesorului Florian Ștefănescu-Goangă. În mod deosebit s-a remarcat în această direcție DIMITRIE TODORAN
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
apucat să-l învețe singuri și, după ce l-au asimilat, nimeni n-a avut nevoie de știința lor. Mișcarea pedagogică românească din perioada interbelică nu a cunoscut numai confruntări între pedagogia clasică, pe de o parte, și pedagogia experimentală și pedologie, pe de altă parte. Ca și în alte situații, s-a afirmat, mai puternică chiar, tendința spre echilibru. Semnificativă este, în acest sens, poziția adoptată de Dumitru Theodosiu (1890-1989), profesor de pedagogie la școala normală din București care, în manualele
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
s-a afirmat, mai puternică chiar, tendința spre echilibru. Semnificativă este, în acest sens, poziția adoptată de Dumitru Theodosiu (1890-1989), profesor de pedagogie la școala normală din București care, în manualele sale, destinate pregătirii viitorilor învățători, ținea să precizeze că pedologia este o disciplină auxiliară a pedagogiei, iar pedagogia experimentală este o disciplină complementară, menită să asigure procesul de științifizare a pedagogiei, ea oferind metode noi de investigație și un interes mai viu pentru probleme necercetate încă (61). 11.2.4
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ministru al instrucțiunii publice, 1913, p. 7. 32. Cf. GRIGORE TĂBĂCARU, Scrieri pedagogice. Antologie, studiu introductiv, note și comentarii de DUMITRU MUSTER și CONST. MOSCU, E.D.P., București, 1979. 33. Publicat în "Studii filosofice", București (1911-1913). 34. VLADIMIR GHIDIONESCU, Introducere în pedologie și pedagogia experimentală, București, 1915. 35. Cîteva din lucrările mai importante ale lui Ștefan Velovan publicate pînă în 1918: Întemeierea psihologică a actelor elementare ale gândirii, Caransebeș, 1890; Pedagogia, Sibiu, 1892; Cercul apercepției, București, 1895. Cf. G. T. DUMITRESCU, Ștefan
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Pedagogia, Sibiu, 1892; Cercul apercepției, București, 1895. Cf. G. T. DUMITRESCU, Ștefan Velovan, în vol. Din istoria pedagogiei românești, vol. IV, culegere de studii, sub redacția prof. dr. docent STANCIU STOIAN, E.D.P., București, 1969, pp. 190-221. 36. Cf. ȘTEFAN VELOVAN, Pedologia și pedagogia, în "Școala normală", Iași, nr. 3, 1916. 37. IZABELA SADOVEANU, Pedagogia experimentală, în "Școala normală", Iași, nr. 5, 1916. 38. STANCIU STOIAN și VASILE ILIESCU, Contribuții la istoricul cercetării pedagogice și al școlilor experimentale din România, E.D.P., București
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
statistică aplicată, Societatea română de cercetări psihologice, București, 1938. 59 bis. Cf. EM. M. BRANDZA, Pedagogia școlară, Editura Cartea Româneasca, București, 1932. 60. Cf. EM. BRANDZA, "Datele fenomenului pedagogic", în Antologie de texte pedagogice, E.D.P., București, 1973. 61. D. THEODOSIU, Pedologie, Editura Librăriei Socec, București, 1923. 62. S-ar putea invoca numele lui Radu Petre profesor la școlile normale din Pitești, Măgurele și București, care a efectuat o serie de "experimente" și a publicat mai multe lucrări (Autoconducerea de sine a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în cazul sedimentării sistemelor polidisperse în câmp gravitațional, respectiv se trasează curba de sedimentare și curba diferențială de distribuție. Dintre metodele incrementale se poate aminti metoda pipetei, care utilizează un dispozitiv simplu, ceea ce a permis aplicabilitatea frecventă în laboratoarele de pedologie. Un cilindru de sedimentare prevăzut cu un dop cu 4 orificii. Prin trei orificii se introduc tuburi de sticlă de lungimi diferite, fixate rigid (1,2,3) prin intermediul unor tuburi de cauciuc, la un robinet (4), prevăzut cu un rezervor
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
mediului; - reprezentantul sectorului de îmbunătățiri funciare; - pentru situații deosebite și grave de degradare va participa și un specialist în domeniu, reprezentant, după caz, al Comisiei ecologice a Academiei Române, al Regiei Autonome a Apelor "Apele Române", al Oficiului de studii pentru pedologie și agrochimie, precum și al altor instituții similare; - proprietarii terenurilor degradate care fac obiectul constituirii perimetrului de ameliorare; - secretarul consiliului local, care îndeplinește și funcția de secretar al comisiei. Articolul 4 Comisiile de specialiști comunale, orășenești sau municipale se constituie prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168448_a_169777]