465 matches
-
în mod clar geloase pe diamantele ei, inclusiv regina Victoria. Meriel Buchanan, fiica ultimului ambasador britanic în Rusia Imperială descrie următoarea scenă: "Regina a comparat tiara Ducesi cu cele ale propriilor fiice, ridicând din umeri ca o pasăre a cărei penaj a fost ciufulit, cu colțurile gurii trase în jos și cu o expresie pe care cei care au cunoscut-o au învățat să se teamă". Ducele și Ducesa de Edinburgh au început repede să-și întemeieze o familie. La doar
Maria Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/315304_a_316633]
-
Capul cazuarului este lipsit de pene, la două specii și gâtul este lipsit de pene, la aceste două specii pielea capului și gâtului sunt cutate și de culoare albăstruie-roșiatică. Culoarea pielii se poate schimba după starea nervoasă a păsării. Culoarea penajului este peste tot neagră, lipsind coada stufoasă ca la ceilalți struți, aripile sunt atrofiate. Picioarele păsării sunt deosebit de punternice, având trei degete (Tridactylie), ceea ce le permite să atingă o viteză de 50 km/h. Degetele sunt prevăzute cu gheare puternice
Cazuar () [Corola-website/Science/316423_a_317752]
-
de 10-24 cm și o greutate de 8-75 g. Ciocul este conic, scurt, ascuțit și dur, cu mici vibrize la bază. Mandibula superioară este nedințată, de obicei puțin mai lungă ca cea inferioară. Coada este scurtă sau de mărime mijlocie. Penajul este, de regulă, modest colorat (brun, măsliniu sau cenușiu), dar unele specii sunt multicolore. La multe specii sexele au aceiași culoare a penajului, dar la alte specii masculii și femelele au penajul diferit colorat. Masculii sunt, în general, ceva mai
Emberizide () [Corola-website/Science/316488_a_317817]
-
este nedințată, de obicei puțin mai lungă ca cea inferioară. Coada este scurtă sau de mărime mijlocie. Penajul este, de regulă, modest colorat (brun, măsliniu sau cenușiu), dar unele specii sunt multicolore. La multe specii sexele au aceiași culoare a penajului, dar la alte specii masculii și femelele au penajul diferit colorat. Masculii sunt, în general, ceva mai mari decât femelele. Sunt răspândite pe aproape toată suprafața Pământului. Lipsesc în Oceania (inclusiv în Australia, dar au fost introduse în Noua Zeelandă), regiunile
Emberizide () [Corola-website/Science/316488_a_317817]
-
inferioară. Coada este scurtă sau de mărime mijlocie. Penajul este, de regulă, modest colorat (brun, măsliniu sau cenușiu), dar unele specii sunt multicolore. La multe specii sexele au aceiași culoare a penajului, dar la alte specii masculii și femelele au penajul diferit colorat. Masculii sunt, în general, ceva mai mari decât femelele. Sunt răspândite pe aproape toată suprafața Pământului. Lipsesc în Oceania (inclusiv în Australia, dar au fost introduse în Noua Zeelandă), regiunile extreme ale Asiei de Sud-Est, ținuturile antarctice și în
Emberizide () [Corola-website/Science/316488_a_317817]
-
sunt înrudite. Sunt păsări mici cu lungimea de 8 - 10 cm, au gâtul coada și aripile scurte, nefiind zburătoare bune. Picioarele sunt bine dezvoltate prevăzute cu degete lungi și subțiri. Ciocul este scurt și ascuțit, uneori curbat în sus. Culoarea penajului este de la galben-brun până la verde, partea ventrală fiind de culoare mai deschisă. Dimorfismul sexual este puțin pregnant, femelele având un colorit mat în comparație cu masculii. Habitatul acestor păsări sunt de obicei pădurile și locurile stâncoase. Ele aleargă pe sol sau se
Acanthisittidae () [Corola-website/Science/316940_a_318269]
-
coadă scurtă cuneiformă. Codalbul are o talie mare, 70-90 cm lungime (între curcă și curcan), cu o anvergură a aripilor de 200-250 cm. Femelele, cu o greutate 4-6,9 kg, sunt mai mari decât masculii, care cântăresc 3-5,4 kg. Penajul este de culoare brun închis (cafeniu), cu excepția capului și bazei gâtului care sunt mai deschise. Păsările bătrâne au capul și gâtul alb. Adulții au o coadă albă. Aripile sunt mari în formă de "ușă de hambar". Capul este mare și
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
puternic, lung, drept, încovoiat brusc spre vârf. Picioarele sunt galbene, la fel ca și degetele cu unghii negre, mult curbate. Jumătate din lungimea picioarelor sunt acoperite cu pene. Puii au o culoare mai închisă (smântâniu până la maro-cenușiu), ajungând treptat la penajul adult în 5-6 ani. Ei au coada și ciocul întunecate, iar coada are o bandă terminală închisă la păsările subadulte înainte a se înălbi. Specia este răspândită predominant în Norvegia și Rusia (mai ales în Siberia), care dețin împreună >55
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
o dipsersie de pene albe filoplume care coboară pe gât, spate, coadă și părțile inferioare. Ciocul cormoranului mic adult este scurt, de culoare neagră, gâtul este subțire, prevăzut cu un sac gular. Juvenilii au cioc de culoare gălbuie, pe spate penajul lor este maro închis iar abdomenul și bărbia au o tentă albicioasă. Cormoranii nu prezintă glande uropigiene (glande care se găsesc la majoritatea păsărilor acvatice în zona cozii și au rolul de a secreta o substanță uleioasă care are rolul
Cormoran mic () [Corola-website/Science/326006_a_327335]
-
nevoiți să-și întindă aripile pentru a le usca. Petrece mult timp scufundat în apă în vederea căutării hranei, uneori mai mult de un minut, după care se refugiază pe diferite suporturi (crengi), cu aripile largi deschise pentru a-și usca penajul. Cormoranul mic ocupă în prezent un areal ce cuprinde regiuni din sud-estul Europei (la est de Italia) și sud-vestul Asiei, în Kazahstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan . Cea mai largă răspăndire o prezintă în sud-estul Europei, Albania, Grecia, Bulgaria, România, statele balcanice
Cormoran mic () [Corola-website/Science/326006_a_327335]
-
o specie foarte rară în fauna României. Caracteristica sa este ciocul lățit la vârf. Flamingii sunt păsări migratoare acvatice de talie mare înălțimea medie de 1,5 m, cu cioc încovoiat cu gâtul și cu picioarele foarte lungi și cu penaj de culoare albă cu nuanțe roz. Ciocul cu conformație specială le permite să separe (filtreze) hrana din nămol. În lume sunt 6 specii din care în România se poate întâlni 1 specie. <br> Flamingo este o pasăre migratoare acvatică, de
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
negre și cu gâtul lung și arcuit. În România lebedele vine în sezonul cald și cuibăresc mai ales în Delta Dunării. <br> <br> <br> </br> Gâștele sunt păsări înotătoare, de talie mare, având gât și cioc lung, picioare palmate și penaj, de obicei, gri pe spate și alb pe piept. <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> Călifarii (numiți și caharcă) sunt specii de păsări migratoare acvatice, din ordinul anseriformelor, cu caractere intermediare între rațe și gâștele
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
acvatice, din ordinul anseriformelor, cu caractere intermediare între rațe și gâștele. Ei cuibăresc în Delta Dunării și pe malurile lacurilor Dobrogene. <br> Călifarul roșu măsoară între 61-67 cm având o greutate de 1,2 - 1,6 kg. Caracteristica sa este penajul cărămiziu. <br> <br> Rața este o pasăre acvatică cu ciocul lat și turtit, cu trunchiul scurt și îndesat, și cu picioarele scurte, localizate în partea posterioară a trunchiului, mai mică decât gâsca sau lebăda. Trăiește atât în ape dulci cât
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
scurte, localizate în partea posterioară a trunchiului, mai mică decât gâsca sau lebăda. Trăiește atât în ape dulci cât și cele sărate. Aripa este mai mică, ceea ce îi îngreunează planarea, fiind nevoit să bată des din aripi. Speciile nordice au penaj mai extravagant, dar la cele din sud dimorfismul sexual este mai redus. <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> Este o specie de rață cu ciocul subțiat
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
Penele sunt formațiuni epidermice caracteristice ale învelișului extern și a aripilor păsărilor moderne. Specifice păsărilor, penele au evoluat din solzii strămoșilor reptilieni. Ele sunt alcătuite din cheratină, o proteină fibroasă. Penele alcătuiesc penajul care reprezintă un izolator termic, iar cele de pe aripi și coadă au rol în zbor. O pană este alcătuită din calamus, partea care pătrunde în tegument atașându-se de foliculul penei, care se continuă cu axul penei (rahis). Sunt de
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
cuprinde 29 de specii răspândite în Africa, Asia și Europa. Sunt de mărimea graurilor. Au un cioc puternic, lung și drept, ușor curbat spre vârf și zimțat în partea terminală. Aripile sunt lungi și ascuțite, iar coada scurtă și trunchiată. Penajul este frumos și viu colorat în galben, roșu, verde și negru, prezentând un accentuat dimorfism sexual și de vârsta. Își construiesc cuiburi deschise, în formă de cupă sau farfurie, adesea țesute artistic, suspendate ca un hamac între ramurile laterale ale
Oriolus () [Corola-website/Science/329851_a_331180]
-
Uliul porumbar ("Accipiter gentilis") este o pasăre răpitoare de talie mijlocie (50-65 cm) din familia accipitridelor (Accipitridae), ordinul falconiformelor (Falconiformes), cu un penaj cafeniu-cenușiu pe spate, pieptul albicios cu dungi transversale întunecate, mai rare pe coadă, care are pene albe la rădăcină. Are coadă lungă, aripi scurte, late și cu vârful rotunjit. Tinerii prezintă pete lunguiețe pe abdomen. Adulții au deasupra ochiului o
Uliu porumbar () [Corola-website/Science/327732_a_329061]
-
din latinul "terebinthus", derivcat din grecul "τερέβινθος" care este designat arborelui. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt compuse, de 10-20 cm lungime, cu penaj de din 5 până la 11 foliole ovale, cu margini întregi, aflate în opoziție, foliolele fiind de 2-6 cm lungime și 1-3 cm lățime, și de culoare verde închis. Florile variază de la violet la verde. Fructul consistă din boabe mici globulare
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
subspecii: "Dendrocopos major major", "Dendrocopos major pinetorum" și "Dendrocopos major candidus". Ciocănitorile sunt aproximativ de mărimea unui graur. Lungimea de la cioc la coadă a acestor păsări este de 22 - 23 centimetri, iar anvergură aripilor este de 34 - 39 centimetri. Au penajul negru care contrastează cu alb la umeri și posedă o pată rosile sub coadă. Masculii au o pată roșie și pe ceafa. Exemplarele tinere au în jurul capului o coronița de culoare roșie, pete alb-tarcate pe umeri, deci coloritul lor nu
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
din cele mai rapide păsări de apă și cea mai mare din cele 4 specii de ferestrași; are corp aerohidrodinamic adaptat la înotul pe sub apă și la un zbor iute, viteza sa în aer poate atinge 100 km/oră. Coloritul penajului este în general alb la mascul, cu capul, spatele, vârful aripilor și coada negre. Femelele sunt cenușii cu capul cafeniu-roșcat. Ciocul este roșu închis, lung, îngust și zimțuit pentru prinderea și reținerea peștilor alunecoși. Picioarele sunt roșu-portocalii. Se hrănește cu
Ferestrașul mare () [Corola-website/Science/329283_a_330612]
-
stau în repaus, vârful lor ajunge până aproape la vârful remigelor primare. Coada este lungă, și trunchiată sau puțin crestată. Coada lungă a codobaturilor dă iluzia unor dimensiuni mai mari. Ciocul este subțire, ascuțit și conic. Majoritatea fâselor au un penaj maro dungat, ceea ce le ajută la camuflaj, în timp ce codobaturile au un penaj în culori contrastante de alb, negru, galben sau albastru-cenușiu. Penajul este similar la ambele sexe la fâse, însă la codobaturi sunt multe diferențe. Hrana este formată mai ales
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
Coada este lungă, și trunchiată sau puțin crestată. Coada lungă a codobaturilor dă iluzia unor dimensiuni mai mari. Ciocul este subțire, ascuțit și conic. Majoritatea fâselor au un penaj maro dungat, ceea ce le ajută la camuflaj, în timp ce codobaturile au un penaj în culori contrastante de alb, negru, galben sau albastru-cenușiu. Penajul este similar la ambele sexe la fâse, însă la codobaturi sunt multe diferențe. Hrana este formată mai ales din insecte și alte nevertebrate mici în sezonul cald, dar iarna și
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
a codobaturilor dă iluzia unor dimensiuni mai mari. Ciocul este subțire, ascuțit și conic. Majoritatea fâselor au un penaj maro dungat, ceea ce le ajută la camuflaj, în timp ce codobaturile au un penaj în culori contrastante de alb, negru, galben sau albastru-cenușiu. Penajul este similar la ambele sexe la fâse, însă la codobaturi sunt multe diferențe. Hrana este formată mai ales din insecte și alte nevertebrate mici în sezonul cald, dar iarna și din semințe. Cuibul și-l fac pe pământ, în crăpături
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
un mediu acvatic. Ciocul este scurt, dur și puternic, ca cel al trogloditidelor, și este prevăzut cu nări ce se pot închide după voie fiind acoperite cu perișori tari. Penele sunt de culori întunecate pe spate și deschise pe piept. Penajul este des, lipit de corp, cu aspect unsuros, impermeabil pentru apă. Glanda uropigiană care secretă substanța cu care își unge penele este de 10 ori mai mare decât la celelalte paserine; aceasta îi permite să-și impermeabilizeze penele. Se scufundă
Cinclide () [Corola-website/Science/329330_a_330659]
-
la înălțimea de deasupra cornișei superioare. Ea este făcută din cărămizi produse local, inscripționate cu "DALMATI". Zidăria cavoului prezintă un sistem dublu, cu o construcție în chei de boltă etajate pentru partea inferioară (care dă fațadei un motiv asemănător unui penaj — vezi ilustrația alăturată), și o construcție în felii conice pentru partea superioară. Ea nu era străpunsă de un "oculus", spre deosebire, de exemplu, de cupola Panteonului din Roma. Zidăria era probabil ascunsă în spatele unui înveliș din mozaic. Cupola era acoperită
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]