500 matches
-
care se lovesc de pereții farfuriilor și în scurt timp ritmul în care vom intra cu toții ne va inunda urechile ca apa uui râu ieșit din matcă. Acolo trebuie să fie și mai obisitor. În cameră aveam un ceas cu pendulă care țăcănea lovindu-se de pereții care îngrădeau nebunia mânată de un mecanism intern, iar glasul pe care îl scotea era enervant. Începuse să mă obosească pașii aceștia exacți peste care și timpul calcă. Eram de puțină vreme și mă
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
acesta exact, cu siguranță îmi voi lua câmpii. E prea mult calcul și mă apropii de saturație. Ceasului o sa-i fac ceva măcar să nu-l aud. L-am laut de la locul lui și l-am intins pe spate împiedicându-i pendulei să-și descrie mișcarea. Ceasul funciona în continuare, în liniște, parcă și cu mai mult tact, cu mai mare ateție. La doisprezece am ieșit din nou pe hol. Era la fel de liniște. Nu m-am dus la masă în speranța că
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
ac prinsese acolo o speranță sau o amintire, și toate aceste fire de mătase, împletite, nu erau decât prelungirea aceleiași mute pasiuni. Despre ce oare vorbiseră ei pe când stătea acolo, pe marginile largi ale căminului între vase de flori și pendula Pompadour? Ea era la Tostes. Iar el, el era acuma acolo, la Paris!62" Gustave Flaubert, Madame Bovary, Editura pentru Literatură Universală, București, p.72 (traducere de Demostene Botez). 63 Eugène Labiche, Je croque ma tante, 1858, scena 1. 64
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
deceniile de la mijlocul veacului, ilustrează elocvent voga „dulcelui stil vechi“. Sunt, mai totdeauna, simple pastișe, inapte a trezi emoții estetice veritabile. Palatul Westminster seamănă, prin succesiunea ritmică a contraforturilor, cu o imensă baterie de radiatoare, iar turnul orologiului - cu o pendulă de salon. Nu e de fapt, fie spus în paranteză, o vină imputabilă exclusiv neogoticului. Multe clădiri bine cunoscute seamănă cu ceea ce nu te aștepți și uneori, mai grav decât asta, cu ceea ce nu s-ar cuveni... Opera din Paris
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
că n-am pus astă vară Și rîndul al treilea de geamuri. Gem plopii, la vînt țin isonul Iar creieru-ncepe să-mi arză Că n-am etanșat și balconul Și-ngheață butoiul cu varză. Nămeții-s cît gardul pe stradă, Pendula măsoară secunde, Iar mîine ieșim la zăpadă Și nu știu lopata pe unde-i. Aștept să dea-n clocot și ceaiul La gazul cu flacără fină Că-și face de cap guturaiul Și n-am în sertar aspirină. Eu n-
DECEMBRIE (?n epoca de aur) by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84342_a_85667]
-
pentru o minte luminată ca a ta?! răspunde el, brusc plictisit. - Nu îmi vine să cred că nu greșește nici unul! chicotește ea. Vocea ei s-a arcuit, pițigăiată, iritată de iritarea lui. Se surprind privind amândoi în aceeași direcție, spre pendula kitsch din perete. - Firește că nu greșește nici unul, doar știu ce i-ar aștepta!... - Și dacă au nevoie să meargă la closet, ce fac? - Voi, scriitorii, n-aveți nimic sfânt pe lume! N-ai decât să îi întrebi pe stimabilii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
înflăcărare. Apoi a strâns mâna doamnei care era în stânga mea și a ieșit. Am dormit puțin, un somn agitat la gândul că va trebui să mă trezesc în zorii zilei. În salonul soacrei mele, transformat pentru mine în dormitor, o pendulă bătea din oră în oră. Miercuri, 21 aprilie 1909 Brătianu 9 i-a spus soțului meu: Îl vei conduce pe prințul imperial în mașina dumitale, dar atenție, de data asta, dacă faci vreo prostie, va fi o prostie istorică! Din cauza
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
toate acestea în marele palat. Jocurile, studiile, recreațiile lor de copii numeroși într-o familie fericită, opulentă, unită. Înainte de a intra în faimosul cabinet al împăratului, al acestui Sfânt al Sfinților, în timp ce eram încă în antecameră, mi-a arătat o pendulă din Pădurea Neagră și a pus să cânte cucul care făcuse deliciul copilăriei sale. Îmi spuse că nici astăzi nu putea auzi sunetul pendulei fără să retrăiască ceva din emoția copilăriei. Îmi spuse că ar vrea ca și eu să
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
al împăratului, al acestui Sfânt al Sfinților, în timp ce eram încă în antecameră, mi-a arătat o pendulă din Pădurea Neagră și a pus să cânte cucul care făcuse deliciul copilăriei sale. Îmi spuse că nici astăzi nu putea auzi sunetul pendulei fără să retrăiască ceva din emoția copilăriei. Îmi spuse că ar vrea ca și eu să resimt tot ceea ce a simțit el în copilărie. Și ține să-mi vorbească despre toate amintirile sale. Iată și cabinetul de lucru al împăratului
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cuvînt inspirat de deformația nazală a cuiva Nasulie = gafă. Similar: a călca pe bec Oale și ulcele = bătut măr, omorît în bătaie; Similar: îndoit, potcovit, cardit, caftit, troznit, mierlit, făcut zdreanță Os = sexul bărbatului. Similar: țeapă, făcăleț, știulete, burghiu, rîmă, pendulă, țipar, șiștoi, carici, rangă, flaut, cosor, ciocan, zdrîng, nodurosu', bîzu', bîzdîc, daravelă, piron, guvid, coadă, sabie Pachetar = deținut vizitat, care împarte mîncarea cu ceilalți. Similar: donator Pastiloman = deținut care se droghează Pisică = deținut bolnav psihic Pișpirică = deținut neînsemnat Pompier = celibatar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
româna, orice ar face și ar zice. Uneori el are remușcări de a fi renunțat la ea (p. 75). El știe că va rămâne, totuși, în anticamera limbii franceze (p. 87). Este lucid, dureros de lucid, de această mișcare a pendulei (p. 91). De unde încă o dată: la ce bun, la ce servește în definitiv exilul lingvistic și chiar exilul pur și simplu? întrebare dureroasă, insolubilă, pe care o simplă reflexie asupra scriiturii franco-române n-o poate rezolva. Mărturisirea lui Dumitru Țepeneag
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o dihanie mai acățari, Îi apare un biet iepure care schimbă fundamental destinul acestui fiu - păcatul de iepure, străpuns de cea de-a treia săgeată, aleargă și se prăbușește tocmai acolo unde nu trebuie: În Valea plângerii). Ceasul negru cu pendula Bate-n cerul vesperal Sună noaptea somnambula Dinspre cornul boreal Moare-n chipul căutării Umbră vieții străvezii Spectrul sacru al răbdării După moarte să revii Fugă-n sus, venind de-acolo Fulgerând pe cât se pare Sângerează diavolo Strania Încrucișare” L-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
timpul pe tatăl ei, care își pierdea răbdarea, că se ocupa de asta și că nici iarna speranța nu-i pierdută. "Nu-i așa, Caterina?" "Chiar așa. Nu contează sezonul, ceasul contează. Când vine ceasul hotărât de soartă, atunci..." Atunci pendula, atârnată pe perete, începu să bată, cu un sunet grav, de bronz. Toată lumea izbucni în râs și unii gândiră că locotenentul și Lilly nu ar fi o pereche nepotrivită. Dar Lillișu conchise cu bun simț: "Am zis, când Nel o să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
al fetei a apărut o primă falie. "Nu suspectăm niciodată suficient Muzica", observă în chip enigmatic și cam intempestiv învățătorul. Grigore preferă să dea o interpretare simplă emoționantului intermezzo al soției sale: "Trebuia să facem o vizită în Creta!" Când pendula începu să bată miezul nopții, învățătorul sună și el retragerea, mai ales că Nel refuza să se ducă la culcare (" Încă puțin, mami, mâine e duminică!"). Toată lumea se ridică. "Așteptați, așteptați, nu puteți pleca așa, strigă Caterina, trebuie să hotărâm
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de partea ei o întreagă viață ireproșabilă. Nimeni nu i-a pus până astăzi la îndoială cuvântul. Toată lumea îi cunoaște caracterul drept și cinstit. Fata îi răspunde, insolentă, că puțin îi pasă ei de lume, ce vrea ea e revista. Pendula bate imperturbabilă ora fixă. Natașa își adună în grabă lucrurile și iese trântind ușa de la intrare și mai tare ca maică-sa. Caracteristică de familie. Bunica vine să strângă ceștile de cafea. Ea întrupează totdeauna, iar în dimineața asta mai
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe care nu le aude apoi decât în închipuire pe urmă tot mai precise în realitate. Cătră miezul nopții, ori cătră ceasurile două tot mai tari și mai distincte, apoi la cântecul unui cocoș imaginar începând destul de răpede, ca o pendulă care face mișcări tot mai scurte și mai grăbite. La răsăritul soarelui totul n-a fost decât o iluzie. După apusul soarelui, aceiași presimțire etc. Lucrul se poate petrece în lunca Dunării, în mari singurătăți, în deltă, unde cel căruia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lângă rege la masă; alte ori vis-a-vis, ca să întreție pe ceilalți oaspeți. Camera lui Voltaire cu decorațiuni curioase. animale: papagali (aluzie la faconda lui Voltaire), cocostârc (voiajor), flamingo (lăcomie), veveriță (friandise), vulpe (viclenie). Scaunele cu gobelinuri reprezentând scene de La Fontaine. Pendula d-nei de Pompadour. Flautul, o partitură de muzică pentru flaut. În galeria pe care am văzut-o întăiu, sunt și două bucăți dezgropate de la Pompei un Mercur și o Diană. Terasele cu sere unde este viță de vie. Jos fântâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
picioarele". Nu era nici o încăpere pentru baie, ci numai spălătorie de rufe. Se făcea baie în saloane, în condiții precare, utilizându-se în acest scop un burete, și el trecut cu grijă în inventar. Credem că la cancelarie se aflau "pendula", "două părechi de călimări" și cele peceți cu "insignia ospiciului". La intrarea în Ospiciu exista o tăbliță "pentru arătarea orelor de vizită la bolnavi". În saloane se aflau iconițe cu chipul Sf. Spiridon și o icoană cu "hârtie cu privaz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
anume criteriu) erau mai toți În cârdășie, adică copărtași sau lucrând În conivență ca „pontagii“ ai panorămilor de pe maidanul vecin, cu tombole „cu toate numerile câștigătoare“, de la testeaua cu ace de păr, câș tigată de fraierii din public, și până la pendula câști gată (nu ș’cum se face!) numai de acești pontagii; aceiași care atrăgeau, cu momeli de câștig „la sigur“, pe naivii căscând gura toată ziua pe la jocurile de noroc sau de adresă, la „de-a ciocul și norocul“, iarăși
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să simți cum ținutul din jur devine mai vast decât poate s-o-ndure biata ta piele croită zgârcit - pentru că cerul și cu iarba s-au încurcat împreună. Să resimți frumusețea peisajului ca pe o amenințare, ca pe legănarea unei pendule devorându-și singură tic-tac-ul, suind cu tine deasupra ierbii până-n azurul buimac și lepădându-te acolo sus, sau coborând, strivindu-te în negrul bătucit al mormântului și lepădându-te. Această minoritate germană era privită de ceilalți ca insulă a friților
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Ficusul care creștea încet îi amintea de iminența schimbărilor vieții sale interioare. Jaluzelele erau trase pe geamurile cu trei canate, până jos pentru a opri soarele de după-amiază care ar fi aruncat limbi de foc pe covorul din mijlocul camerei. Pendula de perete bătea în ritmul ei normal, avertizând că timpul merge înainte, iar tabloul pictat în ulei părea nepăsător. Toate bibelourile formau, parcă, o expoziție deschisă la vedere. Lustra din cristal în forma unei coroane de pom cu frunze mari
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
să vină la gară; au fost foarte mirați auzind că ai plecat. Căci chiar ai plecat, draga, draga mea. E aproape unspre zece. Toată lumea din casă doarme. Îți scriu de la biroul tatei; din sufragerie se aude tic-tacul obosit al bătrânei pendule; patul tău nu e făcut pentru această noapte pe care o petreci, din păcate și din fericire, în tren, în drum spre țara visurilor tale. Noapte bună, dulcea mea. Să te țină Dumnezeu sub paza lui divină. Noapte bună, dulceața
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ora cinci, o jumătate de oră mă mai desparte de supliciul ședinței; azi e Sf[ân]tul Dimitrie; Lina și Chirana s’au dus la slujba de la Mitropolie și vor veni la 6; în casă e o liniște ideală, doar pendula bate calm și discret, ca un greere într’un lemn; azi e slujbă mare acolo, pentru că e patronul bisericei. Am fost eri în grabă și am văzut filmul „Henri V“; pe cât se pare, se intenționează să-l scoată de pe program
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lucruri sunt ale mele.“ „Arătați factura.“ „Știți foarte bine că, acum câțiva ani, când cumpărai, nu păstrai facturile ca să justifici prezența unor mobile.“ Și tot așa. Pe scurt, au început să inventarieze sufra geria, până la ultima linguriță - mobile, farfurii, șaluri, pendula, cel mai mic vas, covoarele. Auzeam, din când în când: 1 m. 40 cm. pe 3 metri, 10 linguri, 13 farfurii de porțelan. Degeaba interveneam: „Dar, tovarășe, acesta este al meu“. „Arătați factura.“ Inutil să te aperi de brutalitatea lor
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
doamna Pap[adat-Bengescu] păpușa aceea pe care ea n-o poate suferi și pe care a vrut s-o dea afară fiindcă e hoață și e imposibil de păstrat laolaltă cu celelalte“. Ți-aduci aminte, draga mea? [...] Șapte bătăi de pendulă. N-am să mă mai scol de la masă; am să mai stau de vorbă cu tine. [...] Te iubesc, scumpa mea; nu vreau să mai fii deprimată. Nu te da bătută: ești tânără, ești frumoasă, ești la Paris, în orașul visurilor
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]