877 matches
-
cavou, Plâng și plopii-n deal pe Bucium fără soț și fără El, Nu au trecerea să-i cânte, un ilustru menestrel... Suferă și mult tânjește teiul sacru din Copou. Dacă ramuri bat în geam, nu e vers nu e penel, Să-i picteze nemurirea într-un ireal tablou, Buciumul cu jale sara, l-auzim ca un ecou, Și de câte ori iubito, De-aș avea... ar fi la fel. Ei...! Și dacă va apare în aceste timpuri noi, Cât la critici ar
OMAGIU (SONET XXXII ) de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380935_a_382264]
-
un concert extraordinar dedicat poetului. La Centrul Județean de Cultură Prahova a fost lansat volumul „Chip ianifer” de Nichita Stănescu și Gheorghe Tomozei și a avut loc proiecția filmului „Măreția frigului” realizat de Teatrul Equinox și Centrul Dramatic Mythos. Maeștrii penelului nu s-au lăsat mai prejos. Astfel, în perioada 24 martie - 6 aprilie Galeriile de Artă Ploiești au realizat o expoziție de pictură în care vizitatorii au putut admira lucrări inedite ale unor artiști plastici prahoveni, majoritatea inspirate din opera
NICHITA STĂNESCU, OMAGIU 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380944_a_382273]
-
precum: geneza Universului “De ce?”, nașterea “Primul pas”, “Maternitate”, “Suflet nenăscut”, iubirea, sentiment universal, care se manifestă deopotrivă în lumea oamenilor, a plantelor și a animalelor “Prima îmbrățișare”, “Duioșie”, “Tandrețea lebedelor”, “Șoapta perlelor”, “Mâinile tale”. Soare, păsări, lună, apă, pădure sub penelul și sub condeiul autoarei creează un univers natural pur și luminos, încărcat de semnificații profunde: “Apus de soare”, “Sub vraja lunii”, “Pădure însorită de toamnă”, “Pădure de mesteceni”, “În luminiș”,” Dans de cocori”, “Vara”, “Tunel de pomi înfloriți”etc. Frumusețea
GEORGETA POPESCU: LANSAREA CĂRŢII ŞI VERNISAJUL EXPOZIŢIEI „OPREŞTE-TE!” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381005_a_382334]
-
sentimentului sunt estompate de ambiguitate dar sunt înălțate prin magia limbajului și forța lui de sugestie. Iubirea este privită pământean, dar eliberată prin spiritualizare. ” Pictează-mi, iubite, pe față, surâsul,/ Nu-i greu să o faci, doar pune culoare,/ Înmoaie penelul în seva și plânsul/ Durerii din mine ce ține cu gheare.” (Portretul iubirii) Sau: Nu ți-am mai scris, de ce-aș mai face-o, oare,/ Când primăveri se pierd fără de tine?!/ Dureri în ploi, tristeți molipsitoare/ S-au rătăcit
O NOUA CARTE DE ANGELINA NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374469_a_375798]
-
dar... nu. nu dorm. doar aștept. încă un veac de singurătate printre umbrele care rostogolesc mingi de secunde. crucile cimitirelor de versuri le primesc. lăsate pradă sunt, fulgerelor, de poeții prea obosiți să-și mai cumpere o pânză imensă. și penelul, și culorile, și muzele fade ale unei lumi de cercuri. închise. 3mai2011 Referință Bibliografică: nu. nu am dormit / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 427, Anul II, 02 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie
NU. NU AM DORMIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374518_a_375847]
-
ochii mei tăcuți... Tăcuți mă dor. Adorm, să nu mă știe lumea mare Din mine parcă strigă careva Mi-e somnul ca o ocnă pentru sare Și mult aș vrea să fii, și aș pleca. Mă doare visul. Câtă așteptare! Penelul simplu scrie chipul tău Și pun portrete-n fiecare floare, Priviri albastre-verzi, din tu și eu. Dar astea toate nu-s decât iluzii, Cu pietre peste trupul răvășit... Ahh! Mâna ta o simt, fără confuzii Și palma ta de nufăr
ȘI PALMA TA DE NUFĂR ÎNFLORIT de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374541_a_375870]
-
Mi-am amintit asta astăzi din nou Și-mi fuse Crăciunul acesta cel de pe urmă cadou. CE-AȘ MAI PUTEA SĂ-ȚI SPUN EU, NOU, IUBIRE Ce-aș mai putea să-ți spun, eu, ție, nou, iubire? Mi se fluidizară penelul, slova, pana. Poate să-ți cânt pe-o coardă din estu-mi de trăire, Să-alung norul de fum ce-ascunse steaua, luna. Îți dau citadinul născut din visu-mi rural Și pavajul, în schimbul potecii străjuită de iarbă. Își dau scrâșnet de roți
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
Și-mbrăcați-le-amintirea În veșmântul Nemurirea! CĂUTÂND O NUANȚĂ Ochii mei, Obosiți de atâta gri, Caută un temei De a visa în roz. Și-adună hergheliile verzi Pierdute prin mlaștini, Prin cântec de flaut, Necunoscut străvechilor băștinași. Întorc pe toate fețele Paleta, penelul, Căutând o nuanță Care să picteze Cât mai real meiul. Au nevoie, hergheliile mele De acest tain, Altfel ar rămâne Pentru vecie rebele, Îngropate în pustiul hain. Când zorii își deschiseră geana Și ploile roșii Își opriră înghețul, Aflai secretul
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
-i mireasma mărturiei în Dorul prelins, ca într-o lacrimă de chihlimbar, Chipul frumos, măreț și duhovnicesc al Dacoromâniei Mari. Ființa ei plină de har, cu chipul minunat și armonios adie într-o manifestare a genialității. Dalta unui iscusit artist, penelul sau cuvântul îmbracă straie sărăcăcioase în fața naturii ei, răsfățate cu un spirit profund rafinat ce răspândește o desăvârșită subtilitate. Tot cutremurul ei lăuntric se prelungește într-o rugă mistică a răstignirii, de Focul și de Dorul Basarabiei martire: „O, de-
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Autorului Amurg de frunze... În amiezi Pastelul toamne-i din livezi Pictează vis de ger furat, Festin caduc, netulburat, Mi-e dor de tine... Ce ciudat!... Ai ochii verzi. Pocal de jad, cu must din cer, Am deșertat, lud , în penel, Plutind sub mantie de vis, Adie-n iz de paradis, Păcate vechi, din jar nestins, De plumb și fier. Ce e cu tine? Ce păcat... Ascuns în umbră, ferecat, Sufletul tău de poame dulci, Alungă clipe dragi și lungi... În
OCTOMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371376_a_372705]
-
redat fidel, spre exemplificare, cu un sporit grad de lehamite. X OBSERVAȚII: Poeziile d-lui Lucian Avramescu mi-au plăcut întotdeauna. De altfel, este un poet apreciat atât de către cititori, cât și de critica literară, inclusiv de către unii confrați de penel mai invidioși. Nu pot să înțeleg cum a acordat cele 3 premii unor aberații ce se pretind „poezie”. Nu pot. Și nici nu vreau. „Nu cerceta aceste legi/ Căci ești nebun de le-nțelegi!” (Coșbuc). Domnii Corneliu Berbente, George Corbu
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > CULORI Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ți-e visul o pânză iar eu sunt culoarea Ți-e mâna penelul cu care mă scrii, Un dor ce nu doarme și plânge cu zarea În nopți de poveste când nu poți venii. Ți-e gândul un ton ce-ntunecă visul Sau pune lumină în ochii ce plâng, Iubirea-i creionul ce
CULORI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371626_a_372955]
-
ea mintea ți-o macină lent. Tu vară, te-ntorci bucuroasă și flori la ureche îți pui, Dar, toamna mă duce acasă, de-o vezi înspre seară, să-i spui. Mi-e dor s-o privesc cum coboară, purtând un penel fermecat Cu roade bogate în cară, trecând scârțâind înspre sat! Mi-e dor să-i șoptesc: ,,Doamnă dragă, covorul de frunze să-l faci, Mai mândru, te rog, nu e șagă, când vin cu iubita-mi - să taci, Nu-i
E-N IUNIE, VARĂ VII IARĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374822_a_376151]
-
viață roz consumată mandate la rând în funcții publice. Consilierul local Gheorghe Cautișanu mi-a făcut însă o impresie aparte. Îl cunoșteam de pe când predam în oraș artele plastice și făptuiam cu elevii activități rămase până azi acte sufletești cu penelul și pastele colorate, care dădeau materialitate pe coli și pânze purității sentimentale ale micilor artiști buhușeni. Am fost cu elevii în tabere, la concursuri și forumuri naționale de pictură, de unde nu ne-am întors niciodată fără să radem podiumul. Nu
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
fum așternut în pădure acolo unde rugul de mur pierde murmurul fructelor fumurii? Vezi tumbele coliliei uscate, ale scaieților pe câmpii? Vezi îngerii cum schimbă penajul, limbajul aducând a bunăvestire? Obosit, murmurat vine răspunsul poemului dinăuntru - Am îngerul tras în penel, pe rastel, gânditor sau în zbor. Mă uit la el în trecere. Fără să vreau. Stau, vrând-nevrând în legendă între zei și muze adunate în joc. - Vrând-nevrând? Cine te ține în loc? - Obișnuința, ori silința să scot tot ce pot din
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > IEPURAȘUL Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2301 din 19 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Iepurașul Primăvara a venit dând căldură tuturor. Iată, totul a-nverzit sub penel multicolor. Flori și frunze sunt pe ram, gâzele au rostul lor. Mai bat picături în geam cu destine-n viitor... Când Eostre-a transformat pasărea în Iepuraș, tot atunci am căpătat ouă, de la un poznaș. Ca ofrandă pentru ea sunt vopsite
IEPURAȘUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375313_a_376642]
-
românește, Valea clipocește sub aluni, pitita, Si miroase-a iarbă de curand cosita. Înțelepții lumii stau pe vârf de munte Cu priviri divine și tâmple cărunte, Numai satul știe dragostea s-o poarte Dincolo de viață, dincolo de moarte. Marele Maestru mânuind penelul, A pictat pe pânză lumii, Idicelul Și i-a dat viață veșnică de zestre Raiul drept grădină de comori terestre. Referință Bibliografica: Numai satul știe / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2070, Anul VI, 31 august 2016. Drepturi
NUMAI SATUL ȘTIE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375420_a_376749]
-
să-ți transpun imaginea iubirii mele Icoană-n sufletul tău, cuvânt întrupat, simte-o vie Purtându-mă vibrând mereu în tine. Pânză îmi va fi a ta inima senina, Culoare ochii verzi în lumini îmi vor da, Peisaj de dragoste penelul simte a pictă Însuflețit de muzică versului, pasiune, fără frică. Nu știu o tehnică anume Dar simt că iubirea noastră pictează, Eu îmi visez poezia și-apoi din inimă Îți voi pictă visul ție, strofe. Vei descifra, tu oare, arta
ARTĂ de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375413_a_376742]
-
Peceți de maci Privesc mirata pe fereastră la ploaia care ma îmbie să binecuvântez iubirea noastră punând pecete macul din câmpie. Cu roșul purpuriu al veșniciei privirea mea se îmbăiază purtând penița pe hârtie, o poezie sufletul pictează. Pictează cu penel de gand tabloul dragostei eterne, cuvintele răsar pe rând acoperind câmpia cu poeme. Poemul macului gingaș ce se deschide-n roua dimineții, al trandafirului poznaș ce-nobilează azi grădină vieții. Existența ne este un poem ce Dumnezeu, îl scire-n cartea vieții cu
PECETI DE MACI. de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371834_a_373163]
-
de gand tabloul dragostei eterne, cuvintele răsar pe rând acoperind câmpia cu poeme. Poemul macului gingaș ce se deschide-n roua dimineții, al trandafirului poznaș ce-nobilează azi grădină vieții. Existența ne este un poem ce Dumnezeu, îl scire-n cartea vieții cu penelul Duhului Suprem dăruind Lumină tribut eternității. Tablou pe cerul înstelat pictează cu Iubire Dumnezeu, si in gradina Lui ne-a așezat peceți de maci pe lanț de curcubeu. A decis ca macii mereu vor înflori pentru iubirea mea și-a
PECETI DE MACI. de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371834_a_373163]
-
fără sens le voi solfegia prohoduri, Rătăcită-n amnezie, frâng banale dezacorduri Și în frac de vis celest mă îmbrac a câtă oară, Căci arcușul altui dor se răsfăța pe vioară. Insolente amăgiri se-mbulzesc a ma strigă, Creionez, sfințind penelul, maci albaștri. De-ar pleca... Referință Bibliografica: Șoaptă unei vechi ispite / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1427, Anul IV, 27 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ines Vândă Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ȘOAPTA UNEI VECHI ISPITE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371844_a_373173]
-
de veșnicie Și se-nfiripă-n sensuri nefirești. În suflete cu forma echivoca Iubiri totale se împart la doi. Mărunte lumi, în stropi de carioca Își contopesc căderile de ploi. Iubirile-s picturi din acuarele. Lumini și umbre trase din penel Se strâng pe pânză vremii efemere Apoi-și trimit culorile spre cer. Iubirea are chipul de femeie Pe care el o scoate din tipar: Un Demiurg ce-o schimbă-n Dumnezee Din lumea ei făcându-și lui altar. Referință Bibliografica
IUBIRI TOTALE de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372080_a_373409]
-
Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Pe Lina am cunoscut-o, copil fiind, în satul bunicilor mei. Mă atrăgea licărul ăla sănătos de viață într-un trup absent. Părea o pictură necizelată care se ascundea în spatele penelului, din dorința de a nu bucura pe nimeni. Dacă nu o cunoșteai aveai impresia că pe acele coclauri, scuturate de vânturi aprige, munții și-ar fi pierdut umbra sub trențele uitate de vreme ale acestei femei. Își purta cu noblețe
EL, RENEGATUL ÎI ÎMBLÂNZEA ACUM SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372374_a_373703]
-
banal acolo toți privesc literele ca niște orbi mecanica gândirii stagnează între a fi și a rămâne în sistemul de roți dințate pe care cineva le tot împletește într-un carusel al nevoilor nicicând împlinite o păcăleală continuă stă în penelul pictorului orb sau poate că nu acolo ci în dalta unui chior numit de multe ori om alteori văzut de ceilalți chiori câine de pripas lângă gardul viselor neîmplinite urma să crească - povestea pasărea cu ochii din cenușa imperiului frumosului
CEAI DE SALVIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371118_a_372447]
-
spirit. Ce vede acest ochi interior, aceea pun în tablouri." Dacă răspunsul său a venit simplu și firesc, e pentru că picturile sunt o stare de suflet lucrate cu o ușurință uluitoatre, căci tot ce-l înconjoară, poate deveni artă prin penelul său. S-au spus multe cuvinte de apreciere despre artistul plastic Mihai Tudor Olteanu. Amintesc doar pe cunoscuta scriitoare Doina Uricariu, care într-un remarcabil eseu, publicat în iunie 2011, intitulat: "Pictura ca o scară a raiului" spunea: "Ușurința de
CEASUL DE TAINĂ AL PICTORULUI MIHAI TEODOR OLTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371100_a_372429]