1,388 matches
-
ceea ce Biserica trăia de veacuri în practica sa penitențială. Însă, apar și unele aspecte particulare, adaptate cerințelor socio-culturale actuale, în mijlocul cărora penitentul își trăiește viața de credință. În principiu, Ritualul prezintă patru părți ale sacramentul reconcilierii, dintre care trei aparțin penitentului, iar una confesorului: 1) căința sau „contritio cordis”: exprimarea durerii din partea penitentului din cauza păcatelor și dorința de schimbare; 2) mărturisirea sau „confessio oris”: mărturisirea verbală a păcatelor de către penitent; 3) pocăința sau „satisfactio operis”: manifestarea practică a convertirii din partea penitentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unele aspecte particulare, adaptate cerințelor socio-culturale actuale, în mijlocul cărora penitentul își trăiește viața de credință. În principiu, Ritualul prezintă patru părți ale sacramentul reconcilierii, dintre care trei aparțin penitentului, iar una confesorului: 1) căința sau „contritio cordis”: exprimarea durerii din partea penitentului din cauza păcatelor și dorința de schimbare; 2) mărturisirea sau „confessio oris”: mărturisirea verbală a păcatelor de către penitent; 3) pocăința sau „satisfactio operis”: manifestarea practică a convertirii din partea penitentului; 4) dezlegarea sau „absolutio ministri”: actul prin care confesorul proclamă reconcilierea și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Ritualul prezintă patru părți ale sacramentul reconcilierii, dintre care trei aparțin penitentului, iar una confesorului: 1) căința sau „contritio cordis”: exprimarea durerii din partea penitentului din cauza păcatelor și dorința de schimbare; 2) mărturisirea sau „confessio oris”: mărturisirea verbală a păcatelor de către penitent; 3) pocăința sau „satisfactio operis”: manifestarea practică a convertirii din partea penitentului; 4) dezlegarea sau „absolutio ministri”: actul prin care confesorul proclamă reconcilierea și pacea penitentului cu Dumnezeu. Ritualul reorganizează cele trei forme de celebrare a sacramentului, care deja se regăseau
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului, iar una confesorului: 1) căința sau „contritio cordis”: exprimarea durerii din partea penitentului din cauza păcatelor și dorința de schimbare; 2) mărturisirea sau „confessio oris”: mărturisirea verbală a păcatelor de către penitent; 3) pocăința sau „satisfactio operis”: manifestarea practică a convertirii din partea penitentului; 4) dezlegarea sau „absolutio ministri”: actul prin care confesorul proclamă reconcilierea și pacea penitentului cu Dumnezeu. Ritualul reorganizează cele trei forme de celebrare a sacramentului, care deja se regăseau în practica Bisericii, adaptându-le modelului eclezial și pastoral actual. Se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcatelor și dorința de schimbare; 2) mărturisirea sau „confessio oris”: mărturisirea verbală a păcatelor de către penitent; 3) pocăința sau „satisfactio operis”: manifestarea practică a convertirii din partea penitentului; 4) dezlegarea sau „absolutio ministri”: actul prin care confesorul proclamă reconcilierea și pacea penitentului cu Dumnezeu. Ritualul reorganizează cele trei forme de celebrare a sacramentului, care deja se regăseau în practica Bisericii, adaptându-le modelului eclezial și pastoral actual. Se recunoaște parcurgerea unui proces dialogic în toate cele trei forme propuse, deși prima și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pastoral actual. Se recunoaște parcurgerea unui proces dialogic în toate cele trei forme propuse, deși prima și a doua formă subliniază mai mult acest aspect, al dialogicității, pentru că este prezent în mod evident raportul personal și direct dintre confesor și penitent. Prin urmare, există: 1. Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte; 2. Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală; 3. Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală. 3
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trei forme propuse, deși prima și a doua formă subliniază mai mult acest aspect, al dialogicității, pentru că este prezent în mod evident raportul personal și direct dintre confesor și penitent. Prin urmare, există: 1. Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte; 2. Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală; 3. Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală. 3.1 Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte Această
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mult acest aspect, al dialogicității, pentru că este prezent în mod evident raportul personal și direct dintre confesor și penitent. Prin urmare, există: 1. Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte; 2. Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală; 3. Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală. 3.1 Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte Această formă propune un ritual care se realizează în mod privat, doar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
personal și direct dintre confesor și penitent. Prin urmare, există: 1. Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte; 2. Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală; 3. Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală. 3.1 Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte Această formă propune un ritual care se realizează în mod privat, doar între confesor și un singur penitent. Este cea mai răspândită formă de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte; 2. Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală; 3. Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală. 3.1 Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte Această formă propune un ritual care se realizează în mod privat, doar între confesor și un singur penitent. Este cea mai răspândită formă de celebrare din cele trei propuse. Dialogul poate fi dezvoltat și structurat în modul cel
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
3. Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală. 3.1 Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte Această formă propune un ritual care se realizează în mod privat, doar între confesor și un singur penitent. Este cea mai răspândită formă de celebrare din cele trei propuse. Dialogul poate fi dezvoltat și structurat în modul cel mai bun, urmând itinerariul propus de indicațiile din Ritual. El se derulează însă și în funcție de alți factori, în special de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
răspândită formă de celebrare din cele trei propuse. Dialogul poate fi dezvoltat și structurat în modul cel mai bun, urmând itinerariul propus de indicațiile din Ritual. El se derulează însă și în funcție de alți factori, în special de mărturisirea și dispoziția penitentului, fiind fidel unui criteriu clar de referință: iertarea și sfințirea omului spre lauda lui Dumnezeu. Conform structurii Ritualului, procesul dialogic respectă parcursul următor: 3.1.1 Primirea penitentului Penitentul este primit de către confesor într-un mod particular: „cu iubire frățească
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
derulează însă și în funcție de alți factori, în special de mărturisirea și dispoziția penitentului, fiind fidel unui criteriu clar de referință: iertarea și sfințirea omului spre lauda lui Dumnezeu. Conform structurii Ritualului, procesul dialogic respectă parcursul următor: 3.1.1 Primirea penitentului Penitentul este primit de către confesor într-un mod particular: „cu iubire frățească”. Această atitudine poate fi însoțită și de un salut amabil, dar Ritualul indică faptul că acesta se face doar dacă preotul confesor „crede de cuviință”. Acest lucru pare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
însă și în funcție de alți factori, în special de mărturisirea și dispoziția penitentului, fiind fidel unui criteriu clar de referință: iertarea și sfințirea omului spre lauda lui Dumnezeu. Conform structurii Ritualului, procesul dialogic respectă parcursul următor: 3.1.1 Primirea penitentului Penitentul este primit de către confesor într-un mod particular: „cu iubire frățească”. Această atitudine poate fi însoțită și de un salut amabil, dar Ritualul indică faptul că acesta se face doar dacă preotul confesor „crede de cuviință”. Acest lucru pare inițial
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
crede de cuviință”. Acest lucru pare inițial suspect, pentru că îi permite confesorului o flexibilitate subiectivă, însă este permis nu pentru a-i considera pe unii în defavoarea celorlalți, ci pentru ca preotul confesor să fie mai atent la nevoile și la particularitățile penitenților, pentru a nu ofensa pe nimeni și nici pentru a da ocazie de interpretare eronată. Prin deschiderea, prin disponibilitatea și prin salutul său, confesorul împlinește un act de caritate pastorală, făcând ca sacramentul reconcilierii să nu fie celebrat de un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
act de caritate pastorală, făcând ca sacramentul reconcilierii să nu fie celebrat de un simplu „funcționar”, ci de un adevărat slujitor plin de caritate. După ce dialogul a fost astfel deschis, prin atitudine și prin salut, confesorul face semnul crucii împreună cu penitentul, fapt ce amintește că acest moment nu este o operă umană, ci se realizează „în numele Sf. Treimi”. Confesorul devine mai conștient că acționează în numele lui Cristos și inspirat de Duhul Sfânt, iar penitentul este mai atent la faptul că se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prin salut, confesorul face semnul crucii împreună cu penitentul, fapt ce amintește că acest moment nu este o operă umană, ci se realizează „în numele Sf. Treimi”. Confesorul devine mai conștient că acționează în numele lui Cristos și inspirat de Duhul Sfânt, iar penitentul este mai atent la faptul că se află în fața lucrării lui Dumnezeu. Cu toate acestea, ambii își păstrează în confesional personalitatea lor umană, așa cum și Isus, deși a fost în mod total Dumnezeu și în comuniune cu Dumnezeu Tatăl (cf.
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cf. In 10,30), și-a păstrat pe deplin și natura umană, pe care nu a anulat-o prin misiunea sa, ci a trăit-o cu personalitate proprie. Aceeași parte introductivă propune și o invitație pe care confesorul o face penitentului, „printr-o formulă scurtă”, de a avea încredere în Dumnezeu, pentru că sacramentul este, prin excelență, un moment de încredere. Prezența încrederii, atât din partea penitentului, cât și a confesorului este condiția esențială necesară pentru ca reconcilierea sacramentală să fie celebrată. Penitentul nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-o cu personalitate proprie. Aceeași parte introductivă propune și o invitație pe care confesorul o face penitentului, „printr-o formulă scurtă”, de a avea încredere în Dumnezeu, pentru că sacramentul este, prin excelență, un moment de încredere. Prezența încrederii, atât din partea penitentului, cât și a confesorului este condiția esențială necesară pentru ca reconcilierea sacramentală să fie celebrată. Penitentul nu se bazează pe rațiuni umane, pe faptul că preotul-confesor ar fi, sau nu, demn de celebrarea sacramentului datorită propriilor calități, ci pe credința în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
face penitentului, „printr-o formulă scurtă”, de a avea încredere în Dumnezeu, pentru că sacramentul este, prin excelență, un moment de încredere. Prezența încrederii, atât din partea penitentului, cât și a confesorului este condiția esențială necesară pentru ca reconcilierea sacramentală să fie celebrată. Penitentul nu se bazează pe rațiuni umane, pe faptul că preotul-confesor ar fi, sau nu, demn de celebrarea sacramentului datorită propriilor calități, ci pe credința în Dumnezeu, care îi inspiră convingerea că merită să se deschidă și să primească iertarea sa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
umane, pe faptul că preotul-confesor ar fi, sau nu, demn de celebrarea sacramentului datorită propriilor calități, ci pe credința în Dumnezeu, care îi inspiră convingerea că merită să se deschidă și să primească iertarea sa. Dialogul este continuat apoi de către penitent. El nu are de spus în mod necesar o formulă fixă, ci, așa cum indică Ritualul, poate, în mod liber, să îi facă cunoscut confesorului anumite lucruri despre viața sa personală și socială. Constă în prezentarea anumitor aspecte ce țin de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
precum și timpul ultimei mărturisiri, dificultățile pe care le întâmpină în viața creștină și altele care sunt folositoare duhovnicului pentru a-și exercita slujirea sa”. Este un moment ce impune cu adevărat o privire spre viața de zi cu zi a penitentului, mai ales dacă îi este necunoscut confesorului. Deși nu face parte din mărturisire, acest moment este folositor confesorului din motive pertinente: pentru a stabili gravitatea păcatului, a atribui corect responsabilitatea acțiunii, a evalua sentimentul de vinovăție al penitentului și pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
zi a penitentului, mai ales dacă îi este necunoscut confesorului. Deși nu face parte din mărturisire, acest moment este folositor confesorului din motive pertinente: pentru a stabili gravitatea păcatului, a atribui corect responsabilitatea acțiunii, a evalua sentimentul de vinovăție al penitentului și pentru a-i oferi în mod realist o pocăință care să se potrivească cu viața sa. 3.1.2 Citirea Cuvântului După prima parte introductivă, dialogul dintre confesor și penitent este întrerupt, pentru că în acest moment amândoi se orientează
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
corect responsabilitatea acțiunii, a evalua sentimentul de vinovăție al penitentului și pentru a-i oferi în mod realist o pocăință care să se potrivească cu viața sa. 3.1.2 Citirea Cuvântului După prima parte introductivă, dialogul dintre confesor și penitent este întrerupt, pentru că în acest moment amândoi se orientează către un altfel de dialog: cu cuvântul lui Dumnezeu. Confesorul se pune de aceeași parte a penitentului, orientându-și privirea către Dumnezeu, care comunică și iartă. Conform Ritualului, confesorul citește sau
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sa. 3.1.2 Citirea Cuvântului După prima parte introductivă, dialogul dintre confesor și penitent este întrerupt, pentru că în acest moment amândoi se orientează către un altfel de dialog: cu cuvântul lui Dumnezeu. Confesorul se pune de aceeași parte a penitentului, orientându-și privirea către Dumnezeu, care comunică și iartă. Conform Ritualului, confesorul citește sau recită din memorie un text din Sfânta Scriptură. Acesta are rolul de a ajuta penitentul să își privească sufletul în lumina cuvântului divin, care îl cheamă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]