998 matches
-
inpiedica seriozitatea informațiilor, tezelor și a unei bibliografi remarcabile. Multe lucrări de doctorat sunt sub acest nivel. După toate probabilitățile istoria oficială va fi rescrisa pe măsură ce vor apare volumele colaborării Talpes/Alexandrescu, ele vor scoate la lumina ceea ce este în penumbră. Iată cuprinsul vol. I. Cap.: 1. Stuttgart 1985 - Congresul Mondial de Istorie; 2. Sfârșitul începutului și începutul sfârșitului; 3. Între trădare și cacealma? Strategică. Lovitura Moscovei; 4. Sfidarea Marelui Urs; 5. Doctrina Brejnev, ultima strigare; 6. Soarta României, nu la
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
fine Dinspre vinuri vechi Și cu astea totuși Nu mă simt stingher Fiecare potu-și Pierde-ntr-un mister Monoton tic-tac-ul Taie fără zor Secundelor tracul Fiecărui zbor Crapă-se de ziuă Ochii-mi se adumbră Pace și numai o Languros penumbră, Intră în odaie Luminând pereții Tot ce poți să dai, e Frumusețe vieții Câte duse-n spate E sau nu e greu - Lucrurile toate Altfel sunt mereu Că nu știi de unde Începi să cobori Nici unde se-ascunde Sacul cu
MEDITAŢII de ION UNTARU în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 () [Corola-blog/BlogPost/345537_a_346866]
-
puseserăm hainele; înlăuntru fiind destul de cald. Acum, la ieșire, primii care au ajuns, le-au răvășit pe toate. Eu am pus geanta pe un scaun, să-mi caut haina și am văzut peste niște flori, în dosul unei vitrine, în penumbră, aruncate câteva haine. Dintre acestea am luat una cu cea mai mare siguranță, am îmbră- cat-o și în buzunarul din dreapta am băgat telefonul. M-am întors să-mi geanta doldora de cărți și... surpriză ! Când am întors capul fiind
DOUĂ MINUTE ÎN HAINĂ DE ACTOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377847_a_379176]
-
nici gleznele subțiri care-ți cântă în palme în nopțile scurte dansul tău grav mai calcă visele mute pietrele calme nu mă cunoaște cu sufletul ud fii Don Quijote al iubirilor crud simt piatra rotundă a sufletului rece ești cald în penumbră respiră va trece și nu de trei ori nu mă iubi iubesc eu atât cât se poate mur Referință Bibliografică: De trei ori nu / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1441, Anul IV, 11 decembrie 2014. Drepturi de
DE TREI ORI NU de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376610_a_377939]
-
printre câteva înjurături și se grăbiră spre ușa blocului. - Tu rămâi aici, studentule, i se adresă agentul Mititelu acestuia. Reții orice persoană care încearcă să fugă din bloc. Înseamnă că are motiv să dispară, pe vremea asta... Stai aici, în penumbră, să nu fii văzut, dar și adăpostit de vânt... Brumă, dumneata mergi înapoia mea. Nu uita să reții datele de identificare ale martorilor și... fii atent la orice mișcare suspectă! - Da, șefu! răspunse agentul Brumă în șoaptă. Se simțea agitație
D'ALE POLIŢIEI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375905_a_377234]
-
mai mult avem de-a face cu o artistă plurivalentă și așa se explică faptul că spectacolele în care joacă umplu cu ea miezul desfășurătorului. Inclusă în programul unui spectacol, actrița Doina Ghițescu lărgește considerabil relația dintre lumina scenei și penumbra sălii de spectacol. De la o perspectivă denotativă, la un reper al succesului, actrița Doina Ghițescu e capabilă să salveze un program ajuns la un punct fără ieșire din anost, să repare o „pană” făcând să reintre în uz farmecul spectacolului
DOINA GHIŢESCU. ÎMPREUNĂ, EDUCAŢIA ŞI PERSONALITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376675_a_378004]
-
nume, care, precum Proteu,se metamorfoza, ba harpie, ba caracatiță, care te înșfacă și refuză să -și abandoneze pradă... Mi se întâmplă** și să te regăsesc, cu inima-mi palpitând, si sa ne iubim,dar, fatalitate! În spate,deodată,în penumbra,se înalță o altă,si apoi încă o altă,care-și revendică drepturi legitime asupra- ți... .Și întrebări,aceleași, mereu aceleași, mă sfredeleau ,îmi ciocăneau tâmplele:" Dece altele da? Dece nu eu? Ce-mi lipsește mie? Sunt eu spurcata? De
DRAGOSTE PIERDUTĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376790_a_378119]
-
noduroase și cioturilor de stâncă. Sildivele erau bune cățărătoare, degetele lor lungi, aveau în vârfuri butoni sensibili care acționau ca niște ventuze. Se făceau nevăzute printre crengi într-o clipită. Puteai crede chiar că ai vedenii! Trupurile le străluceau în penumbră ca niște săgeți luminoase care tăiau pădurea. - O platformă suspendată, cu puncte de susținere ancorate în trunchiurile groase ar putea să asigure o bună bază... Se opri. Nu era treaba lui, bineînțeles! Iar îl luase gura pe dinainte. Văzuse în
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373036_a_374365]
-
lanterna în loc de posterior. Înainte de călătorie tocmai îi schimbase bateriile; din experiență, știa că vor avea minim douăzeci și patru de ore lumină. Se-ntoarse pe-o parte și roti ușor fasciculul luminos de jur-împrejur. Identifică sursele mormăielilor: trupurile camarazilor se zăreau în penumbră contorsionate... se părea că, în cădere, ajunseseră într-o grotă. Mulțumi fulgerător Divinității că iată, aveau măcar aer... Șopti ușor, cu o voce care-i păru și ei străină: -Americanule, Doc, Flower-Power sunteți bine? Continuă strigarea catalogului, însoțind acțiunea cu
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
-n țărmuri ca zălog de timp ce arde. Vântu-i susura-n aripa blând ecou îngâna lerul, vatra-și strânge-n grabă clipa și dă umbrei efemerul. Coborî din lucea-i umbră doar mireasma-i de poveste și-n a gândului penumbră se căzni să-mi dea de veste. Lampa-și stinse blând nectarul făcând chipul să se-arate înnodând în suflet jarul dorului ce-n mine zbate. Chipul drag zâmbi eteric cu-al său trup de infinire trăgând fir din norul
UMBRA UNEI IUBIRI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375686_a_377015]
-
pe sub fereastră Clipa, mintea, mi-o cuprinde... ............................................................... Prin abur de argint amintiri vin uimind, La sărbătoarea, din timpul de-atunci, Miroase a cozonaci și... în umbre adânci, Duios, le strâng la piept zâmbind... Am prins nu știu ce aducere-aminte, Șezând, acolo, în penumbra albastră... ``În acea noapte, luminile erau sfinte! Râdea viața-n casa noastră``... ......................................................... Si, parcă,.. sunt aici și,.. totuși n-au venit La masa aburindă!... Cum să mă mint că-s ieri!? Arde ceara într-un sfeșnic adumbrit, Cu vise sfinte
PĂRINŢII de LIA RUSE în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379270_a_380599]
-
soba mare de teracotă din odaie a înviat și el în această seară de decembrie și duduie vesel trosnind și luminând încăperea cu scânteieri jucăușe. Umbrele lucrurilor s-au trezit din amorțire și prind să danseze fericite pe pereți în penumbra încăperii, laolaltă cu limbile flăcărilor din sobă într-un balet livresc. Frigul care se încuibase încă de la sosirea iernii în tăcerile nostalgice ale zidurilor, se retrage în trombă din cameră, pe fereastra deschisă, odată cu aerul de încremenire, lăsând loc suflului
UNIVERSUL UNDE MĂ SIMT O PRINȚESĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379258_a_380587]
-
nu i se revela și lui acest mister, gest caracteristic copiilor, și nu nmnai lor, va merge la etaj, unde va pătrunde, cu mare emoție, în marele mister: „O văd și acum. Storurile erau lăsate și în cameră era o penumbră misterioasă, o răcoare de o cu totul altă natură decât răcoarea celorlalte camere în care pătrunsesem până atunci. Nu știu de ce, mi se părea că totul plutește acolo într-o lumină verde; poate unde perdelele erau verzi... Și în clipa
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
nici una dintre ele nu sunt ridicate pe "stâncării", între prăpăstii cu creste de piatră. Or, Sarmisegetuza lui M. Eminescu este o proiecție, o "gândire în piatră" ridicată de un Apolodor al magiei absidelor tăietură în stâncă, linii precise de stampă penumbră în care viețuiește și mușchiul verde și paloarea sură a vedeniilor și jocul razelor pe coifuri hieratice: "Înrădăcinată-n munte cu trunchi lungi de neagră stâncă, Răpezită nalt în aer din prăpastia adâncă, Sarmisegetuza-ajunge norii cu a murilor colți; ..." În
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
nu putea fi pictat decît de Daumier sau de Goya), îmi pregătea covata emailată ce urma să mă redea, frăgezit, orașului. Altă pictură: o pereche el roșu, ea albă pe un rips cînepiu, aici, aici, lîngă intrarea la... aburi. În penumbra veacului, se văd încă treptele pe care, în goliciune edenică și cu cinzeaca alături, ne băteam cu măturițele, să zbîrnîie pielea, să tresalte creierul. Rămasele inscripții: Bărbați/ Femei. Discriminările celuilalt secol, pudicul, cumintele, încrezătorul (în suflet și... trup). Bariton celebru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
descris. Se putea face, eventual, un subțire inventar. Irelevant însă: rafturi și etajere burdușite cu tipărituri din cealaltă Românie, din care venea febrilul criterionist (extrem de prudent în tăinuirea perioadei!), scaune, mese, dulapuri, toate dintr-un lemn fără vîrstă, de culoarea penumbrei cu iz de arhondaric uitat, vrafuri de casete ("Să-ți pun una cu Mircea Eliade, revăzut recent la Paris, după douăzeci de ani"; Hai să ascultăm niște colinde de Constantinescu" etc. etc.), suna telefonul, își trecea țigara în dreapta, da, promitea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
arhivele și bibliotecile din Italia, Franța, Anglia, Austria, Olanda etc., i-au oferit un material documentar care, prin bogăție și valoare, avea să-i dea posibilitatea de a arunca lumină în acele compartimente ale istoriei patriei rămase în întuneric sau penumbră. De la început, preocupările i-au fost dirijate către documente, editarea lor fiind o altă veritabilă profesiune a sa, care ea însăși ar fi fost de-ajuns ca să-i creeze un nume în istoria culturii noastre. Dacă ar fi să ne
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Apoi cugetă în liniște la cine ar putea fi cea din spatele sticlei. După o vreme concentrarea aceasta o obosi și i se făcu cald. Deschise fereastra și se întinse pe pat. Gândurile nu-i dădeau pace și ea privea în penumbra încăperii tot la pătura de pe oglindă. Afară se stârni o boare care flutură pătura. Venind seara acasă, domnul director o găsi leșinată. A venit de acolo și m-a atins, i-a spus când, în sfârșit, și-a revenit. Semăna
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
zămislit” de mine. Cel mai bine e atunci când ajung singur la religia mea! Egocentrismul și voluntarismul contemporan imprimă individului „recent” statutul unui „făuritor” al adevărului ultim, fiecare construindu-și un univers spiritual solipsist și delimitat de propriile fixații, complexe sau penumbre. Dacă astfel de incitări, foarte concrete și identificabile, nu ar fi cu adevărat (vezi recente producții romanești, filme, mediatice etc.), oricum ele ar fi fost inventate. Mereu se vor ivi noi „descoperiri”, noi „interpretări”, noi „evangheliști”, inclusiv În arealul proxim
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
doresc să fie surprinși. O altă categorie o reprezintă samsarii, marii intermediari de grâne sau animale, care oferă prețuri mici și care "lucrează" numai cu banii jos. Oamenii nu-i prea iubesc și de aceea munca lor se desfășoară în penumbra sau în spatele legii. Samsarii acumulează, în închipuirea oamenilor, averi uriașe, fără să muncească. Ei nu fac nimic, doar cumpără dintr-o parte și vând într-alta. Târgul este o adunare complicată și cosmopolită de oameni a căror viață se petrece
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cible. Și, par ailleurs, să tentative n'a pas un grand succès, cette perte est compensée par d'autres vers admirablement traduits : De argint se făcură, o treptele, frunțile martore pure izvoadelor din univers. Iar noi ne ghiceam izbăviți din penumbre că două fapturi de matase în mers. În ceasul acela înalt, de-alchimie cerească, silirăm luna și alte vreo câteva astre în jurul inimilor noastre să se-nvârtească. (Legendă noastră) (Blaga, 2010 : 362) (abba) Témoins purs des sources de l'univers
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dezaxate, cu structură maladivă. Tendința etică, apăsată, a nuvelei se vădește în finalul îngroșat, în care preotul Nuță își suprimă odraslele, vinovate de păcatul incestului, prăbușindu-se și el numaidecât, răpus de un atac de cord. Atracția pentru zonele de penumbră, de mister îl apropie pe C. de nuvela fantastică. Un fantastic plăsmuit cu o ingenios dozată tehnică a ambiguității, absorbind realul și revărsându-se în el. Plecând de la o superstiție populară, La hanul lui Mânjoală se construiește pe un balans
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
în fundarea civilizației eline, paralel cu marea ruptură vetero-nou-testamentară în discontinuitatea funciară a lumii israelite, într-un context jalonat de relațiile Bibliei cu Platon, ale civilizației greco-creștine cu spiritul iudaic) era dedicată memoriei lui C. Noica, iar capitolul final din Penumbra (1991) dezvăluie un moralist cu fibră profetică („Ne-a pierit semeția de odinioară laolaltă cu entuziasmul. Nu mai știm azi să găsim puterea de a ne ridica deasupra lucrurilor, de a le supune. De multe mii de ani ne tot
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
București, 1977; Primitivii picturii românești moderne, București, 1980; Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800), București, 1984; ed. (Ecclesiocrația. Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800)), București, 1998; Scriere și oralitate în cultura antică, București, 1988; Penumbra, București, 1991; ed. Iași, 1998; Filosofie și cenzură. Cazul Platon, București, 1995; Mașina de fabricat fantasme, București, 1995; Turnirul khazar. Împotriva relativismului contemporan, București, 1997; Cuvintelnic fără frontiere sau Despre trădarea Anticilor de către Moderni de-a lungul, de-a latul
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
de-a dura vocabularului de bază, Iași, 2002. Traduceri: Aristotel, Metafizica, București, 1997; Plotin, Opere, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Scribul și retorul, RL, 1989, 2; Al. Tănase, Povestea vorbei, RL, 1989, 23; Ion Bogdan Lefter, Trei glose la „penumbra”, „22”, 1992, 17; Țeposu, Istoria, 178-180; Dan C. Mihăilescu, La demontat utopii, „22”, 1996, 1; Liviu Andreescu, Post-relativisme, „22”, 1998, 31; Ion Bogdan Lefter, Un model explicativ al lumii postmoderne, „22”, 1998, 31; Spiridon, Interpretarea, 146-149; Petraș, Panorama, 212-213; Mircea
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]