614 matches
-
Catalania se răscoală în 1640. Aceste revolte își au principala cauză într-o perioadă de foamete sau în apariția unui nou impozit. În Normandia, revolta "desculților" izbucnește dintr-un protest împotriva impozitului pe sare (1639). Mulțimea, care îl ucide pe perceptor, este sprijinită de nobili și de preoți. În Provinciile Unite, sub pretextul unui conflict teologic, mateloții, muncitorii și nobilii din inte riorul teritoriului se unesc sub protecția Casei de Orania pentru a lupta împotriva burghezilor și oamenilor de afaceri din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Colbert vrea să îmbogățească Franța. Pentru a reuși atest lucru, Controlorul general al finanțelor se străduiește să reorganizeze administrația financiară. În 1661, numai 31 milioanede livre din cele 83 plătite de contribuabili au ajuns în visteria regală, restul mergînd la perceptori și la fermieri, așa încît au trebuit angajate cu anticipație toate veniturile din 1662 și o parte din cele din 1663! Pentru a pune capăt acestei situații, Colbert reorganizează Visteria de economii și Consiliul de finanțe. Stabilește un buget de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
1929-1933 se arătau a fi ani de criză economică, banii se depreciau repede iar cheltuielile sporeau de la o zi la alta. În plus, cheltuielile făcute se cereau achitate la timp, că altfel sporeau prin creșterea dobânzilor, a penalizărilor. Și cu perceptorii sau portăreii la ușă nu era o glumă. Tot ce se vedea putea fi înghițit de fiscul lacom, doar într -o clipită. Ce era de făcut, pentru evitarea unor asemenea impedimente, pe care statul ca stat nu le putea preveni
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
dar vine de pe acoperiș și din pomii care se lasă deasupra casei, în casă... Avea mama și alte griji, nu doar apa care se prelingea din draniță, din crăpăturile ei. Avea și de achitat impozitele că ajunseseră la soroc. Iar perceptorul nu aștepta pe cel sărac sau pe mijlociul din ei, a stfel a fost, așa a rămas. Punea sechestru, venea și ridica bunurile din casă, făcea panaramă în sat. De unde bani? De unde ...? Și mama a găsit o soluție, să închiriem
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
aveam doi ani și sora mea un an, așa că amintirile despre viața familiei noastre în acele vremuri sunt cele ale părinților mei, care ni le-au transmis și nouă când am crescut și am putut înțelege. În Cernăuți, tata era perceptor, iar mama studentă. Locuiam într-o casă dată de primărie și părinții mei n-au avut când să-și întemeieze o gospodărie pentru că au fost nevoiți să plece în refugiu. Tata ne-a povestit că, atunci când au venit rușii, mama
FRÂNTURI DIN VIAŢA ZBUCIUMATĂ A UNEI FAMILII DE REFUGIAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Brânduşa Irina Filimon () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1683]
-
A rămâne ar însemna să-ți ruinezi frumoasa ta inteligență etc. etc. Prin luna mai am luat masa cu Panu la Vila Regală; mai era încă cineva la masă. Peste câteva minute apare un cunoscut tip al Bucureștilor, Costache Oprescu, perceptorul Culoarei de Galben. Oprescu propune să prelungim petrecerea la Herăstrău, dar Panu refuză, obiectând că trebuie să plece neapărat la Iași cu trenul de ora 9 seara. Pe la 7 plecăm spre oraș; afară burnița și vremea nu era veselă deloc
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Dar nici chiar bucureștenii de atunci nu cunoșteau misterele nopților din unele cartiere. Manoperile acestor contrabandiști ereau nesfârșite. În calitatea mea de șef al biuroului accizelor, am văzut numeroase instru mente care slujeau la introducerea spirtului prin barierele orașului, pe dinaintea perceptorilor și controlorilor comunali. Iată o parte din aceste metode: Găzarii: Aceștia aveau garnițe cu două funduri. Deasupra era petrolul, iar în fund spirtul, romul sau coniacul. Geamgiii: Punătorii de geamuri aveau cutiile lor măsluite. În peretele de jos era practicată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
În pachetul din brațe - care nu era altceva decât un butoiaș cu spirt special - se afla așezat un instrument ingenios: când femeia bătea cu palma peste spatele butoiașului, acesta scotea un țipăt de copil. Spiritul, totdeauna bănuitor, al controlorilor și perceptorilor, a descoperit și această fraudă. Luptele: Dar, în afară de toate aceste fraude ascunse, erau și contrabandele fățișe. Am spus că unele extremități ale Capitalei fiind deschise sau având ascunzători, paza era foarte greu de făcut. Prin aceste locuri - destul de bine cunoscute
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
verificat materialul informativ și astfel au fost arestați oameni săraci fără nici o vină. De exemplu: Suian Ifrim, țăran sărac cu 8 copii, arătat în materialul informativ că ar fi luat parte la ședințe, fapt ce nu se verifică; Chițac Ștefan, perceptor de agenție, fără altă avere decît salariu, a fost arestat, ca avînd legături cu Giurgiu Ștefan. În realitate, Chițac a mers într-o duminică la Giurgiu Ștefan, pentru a-i cere să plătească impozitul datorat, iar acesta i-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
capitelurile corintice împodobite cu o cruce, mulțumit să aflu că aici s-au făcut primele copii pe pergament ale Scrierilor Sfinte. Prima istorie a Bisericii (pe la 320) și primul ghid "turistic" al regiunii: Onomasticon. Detaliul cel mai amuzant, în vestibulul perceptorului bizantin, mi s-a părut inscripția în grecește gravată într-un medalion în mozaicul de pe sol: Dacă nu vrei să-ți atragi neplăceri, fă binele" într-o traducere liberă: "Arată-ne declarația ta de venit impozabil!" Mi se spune că
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ca o jivină și "nimeni nu-l plânge". Notații de aspect descriptiv lasă loc, în continuare, unui proiect de nuvelă pe tema dezumanizării: "Iarna moale. Faliboga și muierea lui. Primăvara glodoasă.; boierul vine la moșie cu carul cu boi. Primar Perceptor (portrete). În 1912 va apărea ampla nuvelă Bordeienii, o capodoperă pe tema mortificării lente. Ca mai totdeauna când descifrează mentalități rudimentare, naratorul (acum analist întristat) e magistral; odată cu Bordeienii, Sadoveanu demonstra disponibilități pentru viitoare pânze ample. Tot ce ține de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
moș, un bătrân foarte înțelept, plin ca un stup de zicale și proverbe vechi. Are altul care-i pândar pe dealul Halmului. Al treilea frate e tatăl lui. Primar în sat e unul Irimescu, fost sergent major în armată, fost perceptor, un om gras, mâncău, fără scrupule, care cu orice preț vrea să facă pe boerul: țăranul, domnule, nu trebue să te uiți la el, cum nu te uiți la un câne! Notar e un băiat tânăr, eșit tot din sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care s-a turcit din pricină că iubea pe o turcoaică. 24 VII Somova Désiré Andriol țăran necăjit, feciorul părăsit al unui inginer franțuz Moș-Kerim, moșneag mărunt cu barba mare, umblă cu capul gol și iarna și vara. Baroneasa de Weicum Femeia perceptorului din Somova nepoata unui doctor neamț de la Heidelberg adus pe vremuri de turci. familie decăzută. Dealurile împădurite și curăturile, și câmpiile cultivate presarate cu arbori din vechea pădure dinspre Sarica. Apoi Niculițelu Sunetul ascuțit de elitre al insectei tropicale numită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sfat la bordeiul lui Tentea cu fata, despre târguri, mașini, ceasornice despre care Niță a aflat de la morar. Noapte de toamnă. III. Iarna moale. Faliboga și muerea lui. Primăvara glodoasă; boerul vine la moșie cu carul cu 6 boi. Primar Perceptor (portrete) IV. Boerul are să se însoare, supărarea călugăriței. Cum cată a trage la sine pe Niță. Gelozia Marghioliței. O întâlnește noaptea la iaz la scăldat și ea îl necăjește... Început al dragostei lor. V. Iarna, când era să moară Niță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a dăruit acestei mănăstiri toate cărțile moldovenești tipărite la M-rea Neamțului. 2 August. Zi de vară la Telenești. Horă în Telenești dar mai ales bal seara la care face furori tânărul plutonier de jandarmi, băiat frumușel care știe franțuzește, perceptorul, subprefectul și "le beau monde" care în cea mai mare parte e "juif". În iaz oamenii aruncă fatca de prins pește. Prind un fel de pește care samănă cu crapul e însă mai argintiu la coloare, și care se chiamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cred să fi înțeles, căci nu le-am vorbit în limba lor, adică nemțește. [NOTE: la CAZUL EUGENIȚEI COSTEA (1936) și VALEA FRUMOASEI (1938)]* Ducesa Agripina Laurenția Costea. Preutul cel bătrân, Atanasie Bogrea. Neculai Cumpănă, primar, Temistocle Foișor, notar Aristide perceptor. Gheorghiță Popa Smaranda Prostiile lui Costea. Cânele lui Costea. Poiana lui Costea. Casierul se sinucide dupăce recunoaște că nu mai poate avea casa în regulă (Inspecția Columbaru) și dupăce nevastă-sa nu vrea să cedeze juvaerurile și depunerile, și dupăce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
eu avea ochi negri. Se pare că nu. Dar eu susțiu că are ochi negri și era așa și așa etc. Nu era frumoasă, dar avea cap interesant și mutră voluntară. Când s-a născut ea, la Miroslăvești, tatăl ei perceptorul, om foarte deștept, dar nu cu destul noroc, într-un entuziasm, a stat de vorbă cu notarul, primarul și perceptorul local, arătându-și ideile și planurile sale despre Stat și lume. Soarta lui era să se sinucidă la Pester. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
etc. Nu era frumoasă, dar avea cap interesant și mutră voluntară. Când s-a născut ea, la Miroslăvești, tatăl ei perceptorul, om foarte deștept, dar nu cu destul noroc, într-un entuziasm, a stat de vorbă cu notarul, primarul și perceptorul local, arătându-și ideile și planurile sale despre Stat și lume. Soarta lui era să se sinucidă la Pester. O sinucidere și aceia ciudată, cu o pușcă de vânătoare, în condiții nenormale. Fata a rămas în sama bunicilor, pe când mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iluzie și înșelare, închipuindu-și lumea cum îi plăcea ei. I. Argument. II. Cum era Eugenița Costea. Cum a fost înscrisă la ofițerul stării civile. Ce fel de om excepțional era tatăl său. Ce femeie frumoasă era mama sa. Cum perceptorul Costea s-a sinucis. Cum, disperată, d-na Costea a venit la țară lăsând copila. Discuția situației ei. III. Amintirile din copilărie. Bătrânii atmosfera fericită. Iluzia persistentă ideia că asta a fost partea încântată a vieții ei, când de fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
împrumutul sătenilor nevoiași. Dar în Pașcani se face politică, și amicilor politici împrumutăm bani cu mai mare ușurință. Cei împrumutați nu sunt săteni și nu pentru dânșii se înființează băncile populare, dar asta ce importanță are? Lui Anton Popovici, fost perceptor, destituit pentru sustragere de bani, i-a împrumutat 3000 de lei. Lui M. Tabacu, avocat tânăr din "opoziție" până acuma, 1000 de lei. Lui Nicu Catargiu, mare proprietar, 5000 de lei. (Stricându-și prietinia, l-a dat în judecată pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care o am la brâu. Și așa am făcut. M-a dat în scrânciob cu Lențuca fiica Notarului Vasile T. Grumăzescu o fată foarte frumoasă, deșteaptă și tare dragalașă. Și care s-a măritat cu Vasile Iordăchescu care a fost perceptor, un om foarte frumos și foarte de treabă. Și pe Lențuca lui V. Iordăchescu am tot văzut-o prin Fălticeni, tot înaltă și tot frumoasă până la 1 iunie 1965 când a închis frumoșii ei ochi pe veșnicie. Soțul ei a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
20 de ani. Dar azi Lențuca cea frumoasă și zglobie, doarme somnul cel de veci în cimitirul bisericei din Oprișeni. Are 2 ficiori preoți și 1 învățător și 1 factor poștal. A fost măritată cu Vasile Iordăchescu care a fost perceptor fiscal și pe care eu l-am cunoscut din 1896, că am învățat școala primară în Fălticeni, și mă duceam la colegul meu de clasă în Fălticenii vechi, Luca Toadere. Am fost coleg de clasă din cl. I primară și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
împreună cu un consiliu comunal, lua decizii pentru interesele publice. În ceea ce privește salubritatea publică, primarul avea în subordine un consiliu de igienă; pentru starea civilă - un ofițer de stare civilă; pentru drumuri și înfrumusețarea orașului - arhitectul localității; pentru venituri și cheltuieli - un perceptor și un casier; pentru paza contra incendiilor era o pompierie, întreținută de casa comunală. Fiind oraș de reședință a județului Fălciu, avea următoarele instituții de stat: prefectura, sub conducerea prefectului județului, consiliul general și comitetul permanent, primăria, tribunalul județului condus
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așa încât am avut vreme să mă pun în stare de apărare și să mă strecor cu bine din acest impas. De atunci l-am iubit și mai tare pe scumpul Milordachi. După un șfert de oară eram la bariera orașului. Perceptorul care m-a ușurat de câțiva gologani, taxa intrărei pentru un trăgător, mă întrebă cine a dat cele două focuri de pușcă ce s-au auzit în depărtare pe șosea. I-am răspuns că eu. Se vede că erau niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
locuia în satul unde se aflau pămînturile lui sau în tîrgul din apropiere. El era astfel legat de regiunea respectivă, unde avea importante îndatoriri oficiale: răspundea de menținerea ordinii în districul lui și de protecția arendașilor săi, fiind totodată și perceptor de taxe. Întrucît se baza pe posesiunea pămîntului său, spahiul depindea în primul rînd de producția acestuia, fapt ce limita eficiența lui ca luptător. El dorea desigur să fie acasă în toamnă cînd se strîngea recolta. Perioada campaniilor era deci
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]