1,457 matches
-
Aprecierea testului se face astfel: se acordă maximum 8 puncte pentru fiecare etapă. Testarea și aprecierea este făcută individual. Etapa 1 - testarea simțului ritmului și a memoriei muzicale prin reproducerea de fragmente ritmico - melodice. Aceasta a constat în redarea prin percuție cu ajutorul palmelor a următoarei teme ritmice în măsura 2/4. Etapa a II-a realizarea temei ritmice (desenul ritmic arătat mai sus) prin acțiuni motrice la nivelul trenului inferior. Stând: T.1 - pas cu piciorul drept; T.2 - doi pași
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
date (Time (µs) & Value (mV)). Modul de lucru a vizat inițial determinarea celei mai bune metode de setare a tipului de impact: singular sau multiplu, respectiv multiplu suprapus sau distanțat. Prin urmare s-au efectuat, după etalonare, următoarele variante de percuție: o singură „bătaie”, apoi două suprapuse, două distanțate, trei suprapuse, trei distanțate sub formă de triunghi echilateral, respectiv patru distanțate sub formă de pătrat (distanțe între colțuri de 0,5mm pe axa X și 0,5mm pe axa Y). S-
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de marcare electromagnetic al mașinii de marcat, A2 - panou de comandă al mașinii de marcat, B - captor/traductor de forță, C - transformator de semnal captor - computer, D - Computer, cu interfață PicoScope Fig. 3.12. Detalii privind fixarea și configurația unitate percuție - captor forță; A - cadrul general, B1 - unitate de impact electromagnetică și stylus pentru marcare, cu picior de poziționare, B2 - captor/traductor de forță. Practic, am considerat că tensiunea generată de montajul electronic aferent traductorului ca fiind inversată (se produc paliere
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
picior de poziționare, B2 - captor/traductor de forță. Practic, am considerat că tensiunea generată de montajul electronic aferent traductorului ca fiind inversată (se produc paliere pozitive la încărcare), așa cum se vede în Figura 3.14. Aceasta prezintă experimentul cu trei percuții în același punct. Se observă evoluția temporală a forței, fiind descrise clar cele trei impacturi I1, I2 și I3, urmate de răspunsurile libere R1, 94 R2, R3 ale structurii elastice a captorului de forță (frecvență de cca. 1620 Hz). Pentru
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
structurii elastice a captorului de forță (frecvență de cca. 1620 Hz). Pentru cele trei impacturi se obțin valori maxime ale forței de 45,2 N, 33,4N si 30,1N, valori descrescătoare probabil datorită descreșterii energiei cinetice a sistemului de percuție. Pe figură s-au marcat intervalele de timp dintre două percuții succesive (27 ms), corespunzător unei frecvențe de 37,03 Hz precum și durata efectivă de contact a percutorului cu piesa, adică 8 ms. Valoarea maximă a forței obținute este absolut
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Pentru cele trei impacturi se obțin valori maxime ale forței de 45,2 N, 33,4N si 30,1N, valori descrescătoare probabil datorită descreșterii energiei cinetice a sistemului de percuție. Pe figură s-au marcat intervalele de timp dintre două percuții succesive (27 ms), corespunzător unei frecvențe de 37,03 Hz precum și durata efectivă de contact a percutorului cu piesa, adică 8 ms. Valoarea maximă a forței obținute este absolut logică. Pe de o parte fiindcă o forță mai mare ar
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
paliere cosmice. Cu securea, Ghilgameș răpune șarpele, distruge cuibul lui Lilith și taie de la rădăcină copacul. Din lemnul lui se fac următoarele obiecte sacre : 1. din trunchiul copacului - tronul și patul zeiței Inanna (77) ; 2. din rădăcină - un instrument de percuție magic : „Pukku - cu putere de neînvins” ; 3. din coroană - un ciocănel magic : „mikku”, cu care se bătea în „pukku” (21, p. 177 ; 50, p. 258 ; 51, p. 159). Nu am prea multe date despre arborele Huluppu (52), dar este evident
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Fără să intre în detalii, unii comentatori consideră că pukku este „un fel de tobă”. În episoadele anterioare (tăblițele I și II), Ghilgameș folosește o tobă, dar aceasta este altfel denumită și are o altă destinație decât pukku - instrument de percuție cu nume și destinație inedite. Pe de altă parte, ambele obiecte (pukku și mikku) sunt făcute în exclusivitate din lemnul copacului Huluppu, fără să se vorbească despre utilizarea vreunei membrane de piele. Ar fi deci vorba de o placă de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că templul marchează „centrul” Lumii și este o „imagine” a ei. Am văzut că menirea inițială a copacului Huluppu era aceea de a servi drept material pentru confecționarea numai a tronului și a patului zeiței. Deci probabil că instrumentul de percuție făcut din lemnul aceluiași copac este implicat în această „creație”, slujind (ca și toaca lui Noe) la îndeplinirea unui ritual magico- -muzical care să facă opera să dureze. Altfel, mobilierul sacru, implicit templul și lumea, s-ar surpa. Într-adevăr
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la îndeplinirea unui ritual magico- -muzical care să facă opera să dureze. Altfel, mobilierul sacru, implicit templul și lumea, s-ar surpa. Într-adevăr, textul continuă cu descrierea unui ceremonial magic de folosire de către Ghilgameș a acestui instrument magic de percuție. Dar, din păcate, textul este aproape ilizibil. Epopeea continuă însă cu un alt episod extrem de interesant. Din cauza unei greșeli rituale (ruperea tăcerii), instrumentul cade în lumea de sub pământ. Enkidu pleacă în căutarea lui. Dar în timpul peregrinării în „lumea de jos
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
șamanului este dată de sacralitatea lemnului din care este făcută. Toaca lui Noe, pukku lui Ghilgameș și toba șamanului - de la actul confecționării până la cel al utilizării - au evidente conotații dendrolatrice, cosmologice și chiar cosmogonice. Atribute cos- mogonice acordate instrumentelor de percuție se regăsesc și la alte civilizații (109). În mitologia indiană, de exemplu, zeul Siva (re)creează Cosmosul cu ritmul tobei sale, Damaru. Pentru dogoni (Sudan), Cosmosul a fost creat (mitic) și este recreat (ritual) prin lovirea celor opt tipuri de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
periodice a edificiului. În ambele cazuri, eroul este obligat să îndeplinească un act magic în vederea săvârșirii creației.) Väinämöinen pleacă în Manala (tărâmul subpământean, infernul), în căutarea „cuvintelor vrăjite” (vezi și plecarea în infern a lui Enkidu, după instrumentele magice de percuție cu ajutorul cărora Ghilgameș a construit mobilierul sacru al templului). Echipat cu opinci de fier (tipice încălțări pentru o călătorie în Lumea de dincolo), Väinämöinen - după o serie de întâmplări semnificative, pe care nu le mai trecem în revistă - ajunge în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
71. Nu se știe dacă sunetul produs de nuca de cocos lovită de țăruș avea vreun rol magic în cadrul acestui ceremonial, dar se știe că acest fruct (găurit, golit și lovit cu un băț) era un străvechi instrument magic de percuție și că toba făcută din fructul lemnos al baobabului era încărcată de virtuți cosmogonice în miturile și riturile dogonilor (10, pp. 417-418). 72. Romulus Vulcănescu, Etnologie juridică, Editura Academiei, București, 1970, p. 75. 73. Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unei creații critice la nivelul modern al genului, pe treapta posibilă a comparației cu un Faguet, un Anatole France, un Jules Lemaitre. POMPILIU CONSTANTINESCU Criticul literar se dovedește cu deosebire neîntrecut. Nici unul dintre înaintași sau urmași nu are puterea de percuție a observării critice și a formulării ei. El este unic la noi prin capacitatea de a cuprinde în fraza cea mai economic restrânsă personalități oricât de arborescente. Prin limpezime, proprietate și concizie latină, chiar când scrisul lui, de obicei dens
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
și pe cele psihomotrice și intelectuale. Educația muzicală se desfășoară în două etape: · etapa oral intuitivă (a prenotației), în care muzica se învață exclusiv după auz, prin ascultare și cântare, mișcare și acompaniament ritmic de jucării sonore sau instrumente de percuție; · etapa notației (a scriscititului muzical), în care cunoașterea și aplicarea elementelor de limbaj muzical se realizează în mod conștient. Acompaniamentul muzical și ritmic este asigurat atât de învățători, cât și de elevi. Forma actuală a curriculumului de Educație muzicală reflectă
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
pentru educarea reală a capacităților interpretative ale elevilor, în defavoarea unei excesive teoretizări, prin intermediul următoarelor secvențe: Cântarea vocală deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicția, respirația corectă) deprinderi de cântare în colectiv *Cântarea instrumentală jucării muzicale instrumente muzicale melodice și de percuție Ritmul Tactarea măsurii Duratele de pătrime, optime, doime și pauza de pătrime, structuri ritmice Măsura de 2/4 Melodia *Sunetele La, Sol, Mi, Do Legătura dintre text și melodie (strofa și refrenul, versul) Elemente de construcție a melodiei: început, sfârșit
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
Mișcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de caracterul muzicii¸ mișcarea de dans Cântarea vocală deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicția, respirația corectă) deprinderi de cântare în colectiv Cântarea instrumentală jucării muzicale instrumente muzicale melodice și de percuție Ritmul Duratele de pătrime, optime, doime, doime cu punct și pauza de pătrime Măsura de 2/4, ¾ Melodia Sunetele La, Sol, Fa, Mi, Re, Do Legătura dintre text și melodie (strofa și refrenul, versul) Elemente de construcție a melodiei: început
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
inferioară, 4,5; diametrul interior. 3. 7. Studiu tehnic 7.1. Debitaj: are parametri nedeterminabili datorită aplicării fasonării integrale prin raclaj și abraziune. Pentru extragerea tronsonului bazal sau mezial al axului de corn de cerb s-a recurs probabil la percuție directă/cioplire sau tăiere transversală și fracturare (fig. 1). 7.2. Fasonare: este integrală. După percuția directă/cioplirea sau tăierea transversală și fracturarea, segmentul de compacta s-a recoltat probabil prin despicarea tronsonului axului și curățarea/înlăturarea țesutului spongios (spongiosa
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
aplicării fasonării integrale prin raclaj și abraziune. Pentru extragerea tronsonului bazal sau mezial al axului de corn de cerb s-a recurs probabil la percuție directă/cioplire sau tăiere transversală și fracturare (fig. 1). 7.2. Fasonare: este integrală. După percuția directă/cioplirea sau tăierea transversală și fracturarea, segmentul de compacta s-a recoltat probabil prin despicarea tronsonului axului și curățarea/înlăturarea țesutului spongios (spongiosa) prin raclaj. Relieful specific al compactei (șanțuri, perlura) a fost eliminat prin raclaj sau abraziune. Fețele
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
un nivel acheulean, nedisturbat, care a fost datat, pe baza tipologiei litice, între 300.000 și 500.000 B.C. Forma sa este naturală, ca și inciziile, care separă „brațele” de tors, sau picioarele. Celelalte incizii au fost realizate artificial, prin percuție, cu scopul de a accentua asemănarea cu o antropomorfă. A fost acoperită cu ocru, ceea ce nu se poate spune despre artefactele din apropiere. S-a putut emite, astfel, ipoteza unei funcții simbolice, poate religioase (R. G. Bednarik, 2002). Aurignacianul Cele
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
exaltare colerică. Fiind cea mai complexă artă și, în același timp, fiind accesibilă tuturor oamenilor, muzica dispune de cel mai fin și penetrant limbaj artistic - sunetul muzical - ca element sonor fundamental cu care operează. Cercetările au demonstrat că instrumentele de percuție, cum ar fi castanietele, clopotele, tamburinele, tobele, țambalele, xilofoanele etc., facilitează comunicarea mai ales în cazul copiilor cu deficiență mintală, autism sau al celor timizi și anxioși. În cadrul meloterapiei (sau muzicoterapiei), educatorul/terapeutul trebuie să fie interesat, în special, de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
simțul ritmic și interesul pentru activitatea desfășurată; b) jocurile muzicale - sunt folosite cu precădere la copiii de vârstă mică, pentru dezvoltarea simțului ritmic; aceste jocuri au la bază ritmarea unor versuri prin bătăi din palme, marcarea ritmului cu ajutorul instrumentelor de percuție sau prin combinarea mișcărilor ritmice mână‑picior; de asemenea, jocurile muzicale pot fi și jocuri desfășurate după o melodie cunoscută, jocuri de recunoaștere a unor cântece sau ritmuri melodice și jocuri bazate pe unele sarcini sau comenzi date de educator
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
din București, iar editorial în 1962, cu Noapte bună, Mister Dollar!, piesă de teatru într-un act. Publică, în afară de teatru (Cursa de șoareci, 1970), cărți de versuri (Întoarcerea în anotimp, 1968, Ispititoarea pasăre de foc, 1975, Pe-o invizibilă harfă percuții, 1976, Clipa când orele tac, 1979, Ceremonia cuvintelor, 1986) și de proză (Spirală, 1969). Din perioada studenției la Sibiu există mărturii (în corespondența dintre Radu Stanca și Ion Negoițescu) că ar fi frecventat Cercul Literar. A colaborat la „Luceafărul” (Sibiu
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
a produce totuși discrepanțe. SCRIERI: Noapte bună, Mister Dollar!, București, 1962; Puii nu zboară singuri, Cluj, 1963; Întoarcerea în anotimp, București, 1968; Spirală, București, 1969; Cursa de șoareci, Bistrița, 1970; Ispititoarea pasăre de foc, București, 1975; Pe-o invizibilă harfă percuții, București, 1976; Clipa când orele tac, București, 1979; Ceremonia cuvintelor, Cluj-Napoca, 1986; Ultimele cuvinte, Cluj-Napoca, 2001; Alternativă cu Fata Morgana, Cluj-Napoca, 2001; Teatru, I-II, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Ion Manițiu, „Omul de la miezul nopții”, TR, 1966, 19; Aurel Gurghianu
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
Nae Antonescu, „Ispititoarea pasăre de foc”, F, 1975, 6; Paul Dugneanu, „Ispititoarea pasăre de foc”, RL, 1975, 29; Virgil Mihaiu, Muzica rememorării, ST, 1975, 9; Victor Felea, „Ispititoarea pasăre de foc”, TR, 1975, 46; Ion Maxim, „Pe-o invizibilă harfă percuții”, O, 1976, 16; Gheorghe Lateș, „Ispititoarea pasăre de foc”, CRC, 1976, 20; Nae Antonescu, Fantezie și lirism, T, 1976, 12; Poantă, Radiografii, I, 211-213, II, 110-112; Steinhardt, Critică, 97-100; Felea, Aspecte, III, 34; Tașcu, Poezia, 176-179; Poantă, Dicț. poeți, 135-136
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]