448 matches
-
exemplul baltic. Câtă vreme structurile centrale ale puterii sovietice au fost În siguranță, liderii comuniști din Ucraina până În Kazahstan Își limitaseră „reformele” la imitații prudente ale modelului Gorbaciov. Dar după eșecul din statele baltice aceleași antene care Îi conectaseră la perestroika le semnalau acum că Uniunea Însăși era condamnată și, oricum, vedeau cu ochii lor că, În cercurile de la vârf, președintele sovietic trecuse pe lista neagră. Astfel, dacă noua politică a republicilor baltice reflecta o renaștere națională autentică și populară, În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai mulți orășeni și folosită În presă, așa Încât complementul fragmentării sovietice a fost, cum era de așteptat, naționalismul local 11. În noiembrie 1988 a fost fondată la Kiev, după multe decenii, prima organizație politică ucraineană autonomă: RUKH („Mișcarea Populară pentru Perestroika”). Ea s-a bucurat de un sprijin considerabil, mai ales În orașele importante și din partea comuniștilor reformiști șaizeciști, dar, spre deosebire de mișcările pentru independență din zona baltică, ea nu a primit automat sprijinul maselor și nu a reflectat o coalizare a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
scosese În afara legii În Federația Rusă. Gorbaciov, care În public apărea nesigur și debusolat, a avut nevoie de timp ca să Înțeleagă impactul schimbărilor. În loc să laude parlamentul rus, poporul rus sau pe Elțîn pentru succesul obținut, el vorbea În fața camerelor despre perestroika și despre rolul indispensabil pe care partidul va continua să-l aibă În promovarea reformelor... Această abordare prindea foarte bine În Vest, unde se presupunea (și se spera) că, după lovitura de stat, lucrurile vor continua exact ca mai Înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
către Cehoslovacia 563; migrația către Ungaria 561; mișcarea disidentă 526, 564; mișcarea pentru pace 527; mișcări studențești finanțate de Germania de Vest 387; Neues Forum 562, 564, 584; partid din Dresda 564; Partidul Socialismului Democratic 563; Partidul Socialist Unit 563; perestroika 563; programul sovietic de reeducare și denazificare 67-68; recunoașterea Holocaustului 748-749; refugiați 233-235; revoluția (din 1989) 561-564; sponsorizarea vest-germană 561-562; subvenții pentru fosta Î 588; ștearsă din Însemnările oficiale 588; tineri radicali 387-388; țintă 144; vizita lui Gorbaciov 562; vot
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Lucrețiu 112, 183; proces-spectacol 177 PCF - Vezi Partidul Comunist Francez (PCF) pedeapsă; exemple 52-53; nevoia de 51 Péju, Marcel 201 Pelikán, Jiøí 406, 526 pensionare; costul suportat de pensionari 491-492, 719-720; reducerea vârstei de 491 penurie de cărbune 92, 116-117 perestroika; est-germană 562-563; sovietică 549, 553 persoane fără cetățenie 41-42 persoane strămutate 30, 35-44; acceptarea 43; distinse față de refugiați 41; evrei 43 Pétain, Philippe 58, 115, 151, 199, 217, 270, 743 Petkov, Nikola 133-134 petrol; creșterea rapidă a prețului 419-420; crize
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
590; „Să dăm mâna peste Marea Baltică” 591 U UCD - vezi Uniunea Creștin-Democrată (UCD) UÇK - vezi Armata de Eliberare din Kosovo (UÇK) Ucraina;declararea independenței 600; declararea suveranității 594; importanța pentru Uniunea Sovietică 593; mișcarea de independență 593-594; Mișcarea Populară pentru Perestroika (RUKH) 594; muncitori cu viză temporară 676; nepotismul 628-629; populația 593-594; reforme economice 626; salariu lunar 675; tranziția de la comunism la capitalism 626 UE - vezi Uniunea Europeană (UE) Ugrešiæ, Dubravka 396 Ulbricht, Walter 67, 131, 148, 235, 409, 532, 748 Ulster
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sionism; alegerile (1989) 550; amplasarea armelor nucleare În Ucraina 541; aspirații teritoriale 105-107; bisericile 172; boicotarea Jocurilor Olimpice (1984) 541; bomba atomică 231; căderea comunismului În statele-satelit 554-575; capacitate nucleară 230-231; catastrofa reactorului nuclear de la Cernobîl 547-548; cheltuieli militare 543; „Clubul Perestroika” 549; colapsul 536-580, 589-601; colectivizarea 164-165; competiția cu China 389; condiții economice În perioada postbelică 119, 162; contrastul cu Vestul 33; controlarea destalinizării 287-288; cotizant la Fondul Monetar Internațional 111; criza cubaneză 236; denunțarea Tratatului Uniunii (1922) 600; desființarea 601
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
601-602; neîncrederea În Occident 107; oameni de știință 527-528; ocuparea Ungariei 275; Operațiunea „Dunărea” 407; oportunități În perioada postbelică 170-171; opoziția poloneză 167; pagube materiale cauzate de ocupația germană 162; Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) 599; pedepsirea cetățenilor 184; perestroika 549, 553; perioada poststalinistă 286-295; persecuții În Polonia și Germania de Est 174; pierderi militare 32; planul de operațiuni militare În Cehoslovacia 407-408; planuri cincinale - vezi comunism; planuri pentru industrie 165; politica externă 121; populația musulmană 543; posesori de televizoare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de-al 27-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care a avut loc în perioada 24-28 februarie. Era primul congres sub conducerea lui Gorbaciov, care a profitat de ocazie, făcînd din această întrunire un moment istoric. Cuvintele-cheie erau perestroika sau restructurare și glasnost, adică deschidere. În viziunea lui Gorbaciov, perestroika era o politică "de accelerare a progresului social și economic al țării și de reînnoire a tuturor sferelor vieții"2366. Glasnost' însemna "democratizare a atmosferei"; nevoia de "mai multă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care a avut loc în perioada 24-28 februarie. Era primul congres sub conducerea lui Gorbaciov, care a profitat de ocazie, făcînd din această întrunire un moment istoric. Cuvintele-cheie erau perestroika sau restructurare și glasnost, adică deschidere. În viziunea lui Gorbaciov, perestroika era o politică "de accelerare a progresului social și economic al țării și de reînnoire a tuturor sferelor vieții"2366. Glasnost' însemna "democratizare a atmosferei"; nevoia de "mai multă lumină!". Partidul trebuia să știe totul, "adevărul" era obiectivul fundamental 2367
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politică și economică, decît avusese vreodată în timpul guvernului precedent. Cu o zi înainte de închiderea lucrărilor, Ceaușescu a luat și el cuvîntul în fața delegaților. E de la sine înțeles că Ceaușescu nu avea nici cea mai mică intenție să implementeze conceptele de perestroika și glasnost' în România. Pentru a nu părea arțăgos, liderul român a preferat să scoată în evidență faptul că sînt "o mulțime de căi către socialism". El s-a raliat cu entuziasm la apelul către dezarmare al lui Gorbaciov, însă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe care Gorbaciov nu o vizitase. Ceaușescu a acceptat, deși cu rețineri. Nu mai existau alți lideri ai Pactului de la Varșovia care să aibă ideologii atît de divergente. Ceaușescu spusese deja că în România nu este nevoie de glasnost' și perestroika. Mai mult decît atît, inițiativele luate de Gorbaciov în politica externă subminaseră rolul lui Ceaușescu în relațiile internaționale. Cînd liderul sovietic a optat pentru reducerea înarmării, "inițiativele de pace" ale președintelui român au rămas în umbră. Întrucît Gorbaciov voia să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mesajul său de reformă. El spuse auditoriului că a înțeles că România are "o serie de probleme dificile" care afectează "viața de zi cu zi". Și Moscova avea probleme, dar găsise o soluție. Tema de bază a vieții sovietice era perestroika, "restructurarea tuturor aspectelor vieții sociale - la o scară fără precedent și de tip revoluționar. Mai mult decît atît, în ianuarie 1987, CC al PCUS optase pentru "democratizare", o deschidere care era "o condiție indispensabilă pentru dezvoltarea democrației". Erau acești doi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Tuturor ne este drag socialismul și vrem cu toții ca el să arate cît mai atrăgător cu putință. Dar dacă se ascund unele neajunsuri, ele vor lua, inevitabil, amploare"2445. Deși principalele teme ale cuvîntării au fost conceptele de glasnost' și perestroika, acestea nu au fost singurele subiecte care l-au iritat pe Ceaușescu. Liderul sovietic a adus în discuție și cîteva chestiuni cu implicații speciale pentru România. Pentru restructurarea socială și economică era nevoie de personal competent, nu de avansarea pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s Republic, Publishing House of the Rumanian Institute for Culture, Bucharest, 1955 Idem, Situația internațională și politică externă a Republicii Populare Române, Editura Politică, București, 1960 Gilberg, Trond, Modernization in Romania since World War II, Praeger, New York, 1975 Gorbachev, Mikhail, Perestroika: New Thinking for Our Country and the World, Harper & Row Publishers, New York, 1987 Gordon, Lincoln et al., Eroding Empire: Western Relations with Eastern Europe, The Brookings Institution, Washington, D.C., 1987 Gormly, James L., The Collapse of the Grand Alliance, 1945-1948
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ed.), Yearbook on International Communist Affairs, Hoover Institution Press, Stanford, CA, 1987, p. 336 2364 Amnesty International, România: Human Rights Violations in the Eighties, 1987, p. 11 2365 Bugajski și Pollack, East European Fault Lines, pp. 137-139 2366 Mihail Gorbaciov, Perestroika: New Thinking for Our Country and the World, Harper & Row Publishers, New York, 1987, p. 10 2367 Ibidem, p. 75 2368 Abraham Becker and al.; The 27th Congress of the Communist Party of The Soviet Union: A Report from the Airlie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sociale). Calea distinctă a comunismului românesc și-a păstrat traiectoria particulară față de linia stabilită la Kremlin. Izolarea regimului de la București în cadrul lagărului socialist a fost scoasă în evidență de refractaritatea de aliniere la noile politici reformatoare inițiate de M. Gorbaciov (perestroika și glasnost) în ideea salvgardării sistemului socialist prin înnoire, dezgheț și reformă. Condamnând cu vehemență reformele lansate de PCUS ca erezii ale marxism-leninismului și abateri impardonabile de la linia cea dreaptă în construirea comunismului, Ceaușescu s-a zbătut să conserve în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și coexistență pașnică; Leonid Brejnev (1970 1982) „suveranitatea limitată” (lumea comunistă este indivizibilă iar apărarea ei este cauza comună a tuturor comuniștilor. Teoria justifică posibilitatea intervenției Armatei Roșii pentru suprimarea oricăror revolte anticomuniste.); Mihail Gorbaciov (1985 1991) a elaborat conceptele Perestroika (Restructurare) și Glasnost (Transparență); Destalinizarea procesul de distrugere a reputației lui Stalin a fost declanșat în anul 1956 de către Nikita Hrușciov, în cadrul celui de-al XX-lea Congres al P.C.U.S.; în raportul citit, Hrușciov a condamnat cultul personalității și dictatura
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Hrușciov în 1956 ca să definească noua politică externă a U.R.S.S.-ului; concetul înseamnă recunoașterea reciprocă între cele două blocuri: democratic și comunist; coexistența pașnică nu a pus capăt competiției dintre cele două superputeri, ci doar a atenuat Războiul Rece; Perestroika înseamnă „reconstrucție”, „restructurare”, adică tentativa de reformare a sistemului comunist sovietic încercată de Mihail Gorbaciov după 1986, la un an după ce a devenit secretarul general la Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.); Gorbaciov dorea salvarea regimului comunist prin reformarea sa
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
înseamnă „reconstrucție”, „restructurare”, adică tentativa de reformare a sistemului comunist sovietic încercată de Mihail Gorbaciov după 1986, la un an după ce a devenit secretarul general la Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.); Gorbaciov dorea salvarea regimului comunist prin reformarea sa; Perestroika viza democratizarea economiei, prin transformarea radicală a metodelor economice și o largă autonomie dată întreprinderilor; această reformare implica și glasnost, adică transparența informațiilor; liberalizarea informațiilor a condus la generalizarea criticilor astfel că, în loc să sprijine Perestroika, mai mult a demolat-o
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
regimului comunist prin reformarea sa; Perestroika viza democratizarea economiei, prin transformarea radicală a metodelor economice și o largă autonomie dată întreprinderilor; această reformare implica și glasnost, adică transparența informațiilor; liberalizarea informațiilor a condus la generalizarea criticilor astfel că, în loc să sprijine Perestroika, mai mult a demolat-o; cele mai importante urmări ale Perestroikăi au fost: colapsul economiei planificate; izbucnirea naționalismelor locale; destrămarea U.S.S.S.; maoism (Mao Zedong, China); castrism (Fidel Castro, Cuba); ceaușism; Modelul sovietic s-a aplicat mai ales în Europa, unde
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
radicală a metodelor economice și o largă autonomie dată întreprinderilor; această reformare implica și glasnost, adică transparența informațiilor; liberalizarea informațiilor a condus la generalizarea criticilor astfel că, în loc să sprijine Perestroika, mai mult a demolat-o; cele mai importante urmări ale Perestroikăi au fost: colapsul economiei planificate; izbucnirea naționalismelor locale; destrămarea U.S.S.S.; maoism (Mao Zedong, China); castrism (Fidel Castro, Cuba); ceaușism; Modelul sovietic s-a aplicat mai ales în Europa, unde autoritatea Moscovei se putea exercita mai puternic datorită prezenței trupelor sovietice
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
alte state, ci de ceea ce au de gând să facă. Este cazul războiului din Irak. 7. Prăbușirea comunismului și impactul asupra relațiilor internaționale a) Urmările prăbușirii regimului comunist în Europa Reformele promovate de liderul comunist Mihail Gorbaciov începând din 1986 (Perestroika și Glasnost) au încurajat popoarele din Europa să înlăture regimul comunist. Prăbușirea regimului comunist (1989) a avut urmări importante: apariția unor noi state (ca urmare a destrămării Iugoslaviei și a Cehoslovaciei și a Uniunii Sovietice); sfârșitul Războiului Rece; Conferința pentru
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]