598 matches
-
într-o amplă undă pozitivă sincronă cu sistola ventriculară, iar depresiunea y este mai profundă decât în mod normal. In stenoza tricuspidiană unda a este mai amplă, unda c este mai scurtă, iar depresiunea y diminuă pâna la dispariție. In pericardita constrictivă unda a este mai amplă iar depresiunea y este mai profundă și mai rapidă. In insuficiența cardiacă dreaptă și în cea globală unda a crește foarte mult, iar depresiunea y diminuă. 15.4. Factori ce determină și influențează circulația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
clinic elementul comun este durerea cu caracteristici diferite funcție de cauza determinantă (ocluzii Ö durere colicativă, în ulcere perforate Ö durere lancinantă, în infarctul entero-mezenteric Ö dureri difuze). Trebuie excluse alte cauze de dureri abdominale (infarct miocardic acut postero-inferior, pneumonie bazală, pericardită, colica saturnină, etc.). În afara durerii, sindroamele menționate asociază un alt semn caracteristic: sdr. peritonitic durere + contractură musculară, sdr. ocluziv durere + oprirea tranzitului, sdr. hemoragic durere + șoc hemoragic, torsiunea de organ durere + formațiune palpabilă, sdr. abdominal supraacut Ö durere + șoc. Examenele
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
celei striate. Normalizează tensiunea arterială. Sunt considerate substanțe de dopaj în sport, deoarece au efecte bradicardizant și de creștere a forței de contracție cardiacă. Digitalicele sunt contraindicate în unele afecțiuni cardiace (bradicardie, bloc atrio- ventricular, tahicardie ventriculară, stenoza mitrală, miocardite, pericardite), în insuficiența hepatică sau renala (afecțiuni care influențează metabolizarea și epurarea medicamentelor), sau în asociație cu substanțe care au efect inotrop negativ, care diminuă cleareance-ul sau eliminarea renală, sau care au efect hiperkaliemiant. Trebuie evitată asocierea cu preparate cu calciu
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
hepatice (ALAT, fosfataza alcalinei), creșterea bilirubinei, prezența crioglobulinelor. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al MNI se analizează în funcție de manifestările clinice predominante. Complicații Complicațiile mononucleozei infecțioase sunt: Hematologice: anemie aplastică, anemie hemolitică, trombocitopenie Neurologice: sindromul Guillain-Barre, meningită, encefalită, mielită, nevrită Cardiace: miocardita, pericardita Respiratorii: pneumonia interstițială, insuficiența respiratorie obstructivă Ruptura splenică Suprainfecțiile bacteriene. Sindromul de oboseală cronică se asociază frecvent infecției cu virusul Epstein-Barr și poate fi considerat o complicație a MNI, deși etiopatogenia sa este insuficient elucidată. Criteriile definitorii ale sindromului de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu Stafilococ auriu, H. Influenzae, Streptococus pneumoniae sau bacili gram negativi. Se manifestă după 5-7 zile de boală, cu reapariția febrei, tuse, dispnee. În cursul gripei se pot exacerba bolile cronice pulmonare: BPOC, astm, mucoviscidoză. Complicațiile extra-respiratorii sunt: Cardiace: miocardita, pericardita Neurologice: meningita, encefalita, poliradiculonevrita, nevritele periferice, sindromul Reye Miozita cu mioglobinurie. Gripa apărută la gravide poate determina malformații, mai ales dacă boala apare în primul trimestru de sarcină. Diagnostic Diagnosticul gripei se bazează pe date epidemiologice, clinice și etiologice. Contextul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
paloare, transpirații, astenie progresivă și splenomegalie (20-40%). Semnele cardiace de mare valoare sunt apariția unui suflu sau modificarea unui suflu preexistent, deși absența suflului nu poate exclude diagnosticul. Alte manifestări cardiace în cadrul endocarditei sunt insuficiența cardiacă (mai ales stângă), rar pericardita, ischemia cardiacă sau tulburările de ritm. Apariția unui bloc atrio-ventricular poate indica un abces septal în cursul endocarditei aortice. Manifestările extracardiace apar frecvent în cursul endocarditei, putând constitui chiar primele indicii al diagnosticului, dacă sunt recunoscute și inter pretate corect
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pluriviscerală, denumită și sindromul Weil, asociază manifestări viscerale diverse, de intensitate variabilă: hepatice: icter colestatic, creștere moderată a transaminazelor și trigliceridelor renale: insuficiența renală acută (frecvent cu diureza conservată, uneori cu oligoanurie) neurologice: meningita, encefalita, mielita, nevrita periferică cardiovasculare: miocardite, pericardite, șoc cardiovascular (poate fi cauzat de reacția Herxheimer indusă de doze mari de antibiotic) pulmonare: dureri toracice, hemoptizii, pneumonie interstițială, insuficiență respiratorie acută hemoragice: trombocitopenie, hemoragii cutaneo-mucoase și viscerale, coagulare intravasculară diseminată, hemoliză. Diagnostic Criteriul epidemiologic are o mare valoare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
crescută și glicorahie normală sau ușor scăzută. Mai ales în Europa este descrisă meningopolinevrita sau sindromul Bannwarth , definit prin dureri radiculare și pleiocitoză a LCR, în absența semnelor de meningită și encefalită. Tulburările cardiace se manifestă prin miocardită și/ sau pericardită. Semnele de miocardită pot fi tulburările de conducere, mai ales blocurile atrio ventriculare sau disfuncția ventriculară și insuficiența cardiacă. Alte tulburări frecvente în această etapă sunt durerile migratorii de tip artralgii, mialgii, osteoalgii. Stadiul 3 de infecție tardivă (persistentă) asociază
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
febră de tip pseudogripal. Manifestările obișnuite sunt hepatita febrilă frecvent anicterică, pneumonia febrilă și febra prelungită nediferențiată (17%). Pneumonia are aspect radiologic de tip interstițial, uneori cu opacități în “geam mat” și reacție pleurală. Alte manifestări ale formei acute sunt pericardita, miocardita meningita, encefalita. Forma cronică cea mai frecventă este endocardita (80%). Endocardita cu Coxiella apare pe valvulopatii preexistente și se caracterizează prin hemoculturi negative pe mediile obișnuite. Mortalitatea este ridicată, atingând cote de 25-40%. Alte manifestări reprezintă 20% dintre infecțiile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
infecțios, carențial (cașexie, anemie, deficit Zn, Se, Fe). Cauzele infecțioase asociate cu tulburări cardio-vasculare sunt M. tuberculosis, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, stafilococi, CMV, HSV sau chiar HIV. Afecțiunile cardiace asociate cu HIV/SIDA sunt: aritmiile, hipokineziile, dilatația ventriculară, cardiomiopatia dilatativă, pericardita, endocardita bacteriană/ nebacteriană, hipertrofia ventriculară stângă prin hipertensiune pulmonară, moartea subită. Patologia vasculară în contextul infecției HIV este reprezentată de vasculita inflamatorie, vasculita cerebrală, procesele fibrocalcare, anevrismele coronariene sau cerebrale. Afecțiuni digestive asociate HIV/SIDA Esofagitele se manifestă prin odinofagie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
5. durata este net prelungită față de o criză de angină pectorală putând fi de zeci de minute sau ore, dispărând la circa 24 de ore, odată cu constituirea necrozei. Reapariția durerii sau persistența ei peste 24 de ore sugerează: ischemie recurentă, pericardită periinfarct, expansiune de infarct cu tendință la ruptură miocardică, anevrism disecant de aortă, pancreatită acută, ulcer penetrant (atenție la diagnosticul diferențial al IMA!); 6. nu cedează la nitroglicerină sau la alți nitrați, la analgezicele uzuale; uneori chiar opiaceele nu au
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
VSH în zilele 4-5, retrocedează după maxim 3 săptămâni; este secundară inflamației ce însoțește necroza miocardică; d. hiperfibrinogenemie moderată (sub 1000 mg%) care apare tardiv la 3-5 zile și persistă până la o lună, poate și mai mult în caz de pericardită; e. proteina C reactivă și alți markeri de inflamație acută sunt prezenți în prima săptămână. Valorile crescute ale proteinei C reactive sunt asociate cu aspect angiografic sever alterat al arterei obstruate și risc mare de dezvoltare a insuficienței cardiace; f.
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
identifică precoce o zonă akinetică atunci când diagnosticul pozitiv este incert, clasic; b. precizează originea unei disfuncții acute de pompă; c. pune în evidență prezența trombozei intracardiace (intraventriculară/intraatrială); d. identifică complicațiile mecanice (ruptură de SIV, cordaje tendinoase, pilieri) sau prezența pericarditei lichidiene; e. apreciază funcția sistolică și diastolică a ventriculului afectat. Fracția de ejecție VS estimată prin eco-2D se corelează bine cu măsurătorile angiografice și este utilă în stabilirea prognosticului după IMA. Utilizarea precoce a eco-2D poate ajuta în detectarea precoce
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
crescută a enzimelor sugestive pentru necroză miocardică (CK, CK-MB troponină) și gradul disfuncției VS. 6. cateterism cardiac și coronarografie: a. frecvent ocluzie proximală ACD, rar ACx; b. akinezie VD. 7. diagnostic diferențial: a. hipotensiune cu IMA; b. tamponadă cardiacă; c. pericardită constrictivă; d. embolie pulmonară. Prognosticul [10] Evaluarea prognosticului IMA se face utilizând numeroase date clinice și paraclinice care au fost evidențiate la debutul infarctului și în evoluția sa: 1. externarea pacientului din spital este discutabilă în funcție de tratamentul aplicat inițial și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
deosebită precauție, deoarece ea poate cauza hipotensiune, agravarea cianozei; 5. Biopsia pulmonară directă este recomandată doar în cazurile în care datele de cateterism nu sunt concludente privind reversibilitatea hipertensiunii pulmonare. Severitatea modificărilor se apreciază utilizând clasificarea Heath-Edwards. D. SINDROMUL PERICARDIC Pericarditele reprezintă un sindrom produs de inflamația acută sau cronică a celor două foițe pericardice (viscerală și parietală), putându-se întâlni ca o afecțiune izolată sau asociată cu afectarea miocardului și/sau a endocardului. Majoritatea pericarditelor sunt secundare altor afecțiuni [10
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
clasificarea Heath-Edwards. D. SINDROMUL PERICARDIC Pericarditele reprezintă un sindrom produs de inflamația acută sau cronică a celor două foițe pericardice (viscerală și parietală), putându-se întâlni ca o afecțiune izolată sau asociată cu afectarea miocardului și/sau a endocardului. Majoritatea pericarditelor sunt secundare altor afecțiuni [10, 37, 50]. CLASIFICAREA PERICARDITELOR [10, 20] Cea mai frecvent folosită în clinică, este cea anatomo-clinică și cea etiologică. CLASIFICAREA ANATOMO-CLINICĂ: I. Pericardita acută: A. uscată (fibrinoasă); B. lichidiană. II. Pericardita cronică: A. lichidiană; B. adezivă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
produs de inflamația acută sau cronică a celor două foițe pericardice (viscerală și parietală), putându-se întâlni ca o afecțiune izolată sau asociată cu afectarea miocardului și/sau a endocardului. Majoritatea pericarditelor sunt secundare altor afecțiuni [10, 37, 50]. CLASIFICAREA PERICARDITELOR [10, 20] Cea mai frecvent folosită în clinică, este cea anatomo-clinică și cea etiologică. CLASIFICAREA ANATOMO-CLINICĂ: I. Pericardita acută: A. uscată (fibrinoasă); B. lichidiană. II. Pericardita cronică: A. lichidiană; B. adezivă; C. constrictivă. CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ: I. Pericardite infecțioase: A. virală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
o afecțiune izolată sau asociată cu afectarea miocardului și/sau a endocardului. Majoritatea pericarditelor sunt secundare altor afecțiuni [10, 37, 50]. CLASIFICAREA PERICARDITELOR [10, 20] Cea mai frecvent folosită în clinică, este cea anatomo-clinică și cea etiologică. CLASIFICAREA ANATOMO-CLINICĂ: I. Pericardita acută: A. uscată (fibrinoasă); B. lichidiană. II. Pericardita cronică: A. lichidiană; B. adezivă; C. constrictivă. CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ: I. Pericardite infecțioase: A. virală; B. bacteriană; C. tuberculoasă; D. micotică; E. alte infecții (sifilis, parazitară). II. Pericardite neinfecțioase: A. pericardita acută idiopatică
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și/sau a endocardului. Majoritatea pericarditelor sunt secundare altor afecțiuni [10, 37, 50]. CLASIFICAREA PERICARDITELOR [10, 20] Cea mai frecvent folosită în clinică, este cea anatomo-clinică și cea etiologică. CLASIFICAREA ANATOMO-CLINICĂ: I. Pericardita acută: A. uscată (fibrinoasă); B. lichidiană. II. Pericardita cronică: A. lichidiană; B. adezivă; C. constrictivă. CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ: I. Pericardite infecțioase: A. virală; B. bacteriană; C. tuberculoasă; D. micotică; E. alte infecții (sifilis, parazitară). II. Pericardite neinfecțioase: A. pericardita acută idiopatică (benignă); B. pericardită epistenocardică (în infarctul miocardic acut
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
37, 50]. CLASIFICAREA PERICARDITELOR [10, 20] Cea mai frecvent folosită în clinică, este cea anatomo-clinică și cea etiologică. CLASIFICAREA ANATOMO-CLINICĂ: I. Pericardita acută: A. uscată (fibrinoasă); B. lichidiană. II. Pericardita cronică: A. lichidiană; B. adezivă; C. constrictivă. CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ: I. Pericardite infecțioase: A. virală; B. bacteriană; C. tuberculoasă; D. micotică; E. alte infecții (sifilis, parazitară). II. Pericardite neinfecțioase: A. pericardita acută idiopatică (benignă); B. pericardită epistenocardică (în infarctul miocardic acut); C. uremie; D. neoplasme (în tumori primare ale pericardului, tumori metastatice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cea etiologică. CLASIFICAREA ANATOMO-CLINICĂ: I. Pericardita acută: A. uscată (fibrinoasă); B. lichidiană. II. Pericardita cronică: A. lichidiană; B. adezivă; C. constrictivă. CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ: I. Pericardite infecțioase: A. virală; B. bacteriană; C. tuberculoasă; D. micotică; E. alte infecții (sifilis, parazitară). II. Pericardite neinfecțioase: A. pericardita acută idiopatică (benignă); B. pericardită epistenocardică (în infarctul miocardic acut); C. uremie; D. neoplasme (în tumori primare ale pericardului, tumori metastatice ale pericardului); E. mixedem; F. colesterolică; G. chilopericard; H. traumatisme; I. anevrism aortic (rupt în sacul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ANATOMO-CLINICĂ: I. Pericardita acută: A. uscată (fibrinoasă); B. lichidiană. II. Pericardita cronică: A. lichidiană; B. adezivă; C. constrictivă. CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ: I. Pericardite infecțioase: A. virală; B. bacteriană; C. tuberculoasă; D. micotică; E. alte infecții (sifilis, parazitară). II. Pericardite neinfecțioase: A. pericardita acută idiopatică (benignă); B. pericardită epistenocardică (în infarctul miocardic acut); C. uremie; D. neoplasme (în tumori primare ale pericardului, tumori metastatice ale pericardului); E. mixedem; F. colesterolică; G. chilopericard; H. traumatisme; I. anevrism aortic (rupt în sacul pericardic); J. postiradiere
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
uscată (fibrinoasă); B. lichidiană. II. Pericardita cronică: A. lichidiană; B. adezivă; C. constrictivă. CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ: I. Pericardite infecțioase: A. virală; B. bacteriană; C. tuberculoasă; D. micotică; E. alte infecții (sifilis, parazitară). II. Pericardite neinfecțioase: A. pericardita acută idiopatică (benignă); B. pericardită epistenocardică (în infarctul miocardic acut); C. uremie; D. neoplasme (în tumori primare ale pericardului, tumori metastatice ale pericardului); E. mixedem; F. colesterolică; G. chilopericard; H. traumatisme; I. anevrism aortic (rupt în sacul pericardic); J. postiradiere; K. după chirurgie cardiacă. III
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
epistenocardică (în infarctul miocardic acut); C. uremie; D. neoplasme (în tumori primare ale pericardului, tumori metastatice ale pericardului); E. mixedem; F. colesterolică; G. chilopericard; H. traumatisme; I. anevrism aortic (rupt în sacul pericardic); J. postiradiere; K. după chirurgie cardiacă. III. Pericardite prin hipersensibilizare sau autoimune: A. reumatismul articular acut; B. colagenoze (lupus eritematos diseminat, poliartita reumatoidă, sclerodermia); C. post-infarct miocardic (sindrom Dressler); D. post-pericardiotomie; E. indusă medicamentos (hidralazina, procainamida). PERICARDITELE ACUTE Pericarditele acute sunt procese inflamatorii acute ale pericardului apărute prin
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
rupt în sacul pericardic); J. postiradiere; K. după chirurgie cardiacă. III. Pericardite prin hipersensibilizare sau autoimune: A. reumatismul articular acut; B. colagenoze (lupus eritematos diseminat, poliartita reumatoidă, sclerodermia); C. post-infarct miocardic (sindrom Dressler); D. post-pericardiotomie; E. indusă medicamentos (hidralazina, procainamida). PERICARDITELE ACUTE Pericarditele acute sunt procese inflamatorii acute ale pericardului apărute prin cauze variate, caracterizate prin dureri toracice, frecătură pericardică, revărsat pericardic frecvent și modificări electrocardiografice. Pericarditele acute majoritatea secundare altor boli, au tabloul clinic caracterizat prin prezența sindromului pericardic și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]