546 matches
-
somato-vegetativă și psihică. Datorită dezvoltării neuniforme a elevilor, perioada de creștere o împărțim în mai multe etape, fiecare etapă având elementele ei definitorii. Datorită faptului că perioadele vârstei fiziologice nu corespund celei cronologice și nici etapelor de școlarizare, vom prezenta periodizarea biologică și vom menționa în secundar etapele de școlarizare și vârstele cronologice. Aceste perioade sunt: a. Etapa antepubertară (10-12 ani, clasele V-VI); b. Etapa pubertară (13-14 ani, clasele VII-VIII); c. Etapa postpubertară (14-18 ani, clasele VIII IX). Trebuie subliniat
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
consum, a locuinței, a influenței artei asupra "mișcărilor sufletului" etc. Studiul sistemelor exotice de gândire a proiectat o nouă lumină asupra influenței pe care au exercitat-o teologia creștină și arta care decurge din ea, asupra idealurilor, gesticii, atitudinilor etc. Periodizarea (ce este o epocă, un moment, o răscruce, o conjunctură, un ciclu, un calendar?) se impune în mod evident ca temă comună pentru antropologie și pentru istorie, cum sunt și conceptele de cultură și mentalitate, ideologie, imaginar. Reflecția întreprinsă de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cu mândrie, s-au publicat numere tematice cu accent pe activitate sau operă, evidențiindu-se și legătura acestora cu locurile natale. Începând cu numărul din 2010, anuarul include o secțiune a istoriei orașelor Botoșani, Dorohoi și Suceava, dar și o periodizare a articolelor. Deși axat pe latura manifestărilor artistice, merită menționat și Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu" din cadrul Memorialului Ipotești, Botoșani. Instituția protejează și valorifică casa părintească și bisericuța familiei lui Mihai Eminescu, deținând în patrimoniu și documente personale sau
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
autorul cercetează repartiția lor teritorială pe baza unui material lexicografic publicat de alți cercetători. Aceluiași tip de cercetare îi aparține și volumul Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești (1973), în care reia, într-un context mai larg, problemele periodizării și răspândirii geografice a cuvintelor de origine slavă din limba română. O secțiune a cărții este consacrată filologiei slavo-române, schițându-se aici etapele disciplinei, de la Ioan Bogdan până la Emil Petrovici, savanți care au impus cercetările de slavistică românească în spațiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
1996. Printed in ROMANIA CAMELIA GRĂDINARU Discursul filosofic postmodern Cazul Baudrillard Cuvânt înainte de Maria CARPOV INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Cuvânt înainte / 9 Introducere / 19 Partea I. Cartografieri ale postmodernismului / 25 Capitolul 1. O posibilă "arheologie" a postmodernismului / 27 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? / 27 1.1.1. Pericolele periodizării / 27 1.1.2. Indicii "arheologice" / 39 1.2. Postmodernismul filosofic. Scenariul francez / 45 1.2.1. De la poststructuralism la postmodernism / 45 1.2.2. Câteva exemple / 49 1.2.3. "Cotitura
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodern Cazul Baudrillard Cuvânt înainte de Maria CARPOV INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Cuvânt înainte / 9 Introducere / 19 Partea I. Cartografieri ale postmodernismului / 25 Capitolul 1. O posibilă "arheologie" a postmodernismului / 27 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? / 27 1.1.1. Pericolele periodizării / 27 1.1.2. Indicii "arheologice" / 39 1.2. Postmodernismul filosofic. Scenariul francez / 45 1.2.1. De la poststructuralism la postmodernism / 45 1.2.2. Câteva exemple / 49 1.2.3. "Cotitura" postmodernă / 53 1.3. Periodizări ale fenomenului în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
1.1. Pericolele periodizării / 27 1.1.2. Indicii "arheologice" / 39 1.2. Postmodernismul filosofic. Scenariul francez / 45 1.2.1. De la poststructuralism la postmodernism / 45 1.2.2. Câteva exemple / 49 1.2.3. "Cotitura" postmodernă / 53 1.3. Periodizări ale fenomenului în spațiul românesc (Există un postmodernism românesc? Repere periodizatoare) / 59 Capitolul 2. Disputa dintre moderni și postmoderni / 65 2.1. Cum se poate obține o "definiție" a postmodernismului? / 65 2.2. Postmodernism sau/și postmodernitate? / 67 2.2
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu poate avea loc decât contextual, în micrologii cât mai evocatoare, în "petites histoires", care, paradoxal, ne și salvează de la a transforma postmodernismul într-o metanarațiune. Partea I Cartografieri ale postmodernismului Capitolul 1 O posibilă "arheologie" a postmodernismului 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? 1.1.1. Pericolele periodizării Un punct ințial al analizei, dar care trebuie luat în considerare într-un discurs despre postmodernism, este acela al periodizării. Deși pare, la prima vedere, o problemă ușor de rezolvat, ea deschide de la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
micrologii cât mai evocatoare, în "petites histoires", care, paradoxal, ne și salvează de la a transforma postmodernismul într-o metanarațiune. Partea I Cartografieri ale postmodernismului Capitolul 1 O posibilă "arheologie" a postmodernismului 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? 1.1.1. Pericolele periodizării Un punct ințial al analizei, dar care trebuie luat în considerare într-un discurs despre postmodernism, este acela al periodizării. Deși pare, la prima vedere, o problemă ușor de rezolvat, ea deschide de la bun început un paradox, deoarece introduce în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
I Cartografieri ale postmodernismului Capitolul 1 O posibilă "arheologie" a postmodernismului 1.1. Periodizare sau "postperiodizare"? 1.1.1. Pericolele periodizării Un punct ințial al analizei, dar care trebuie luat în considerare într-un discurs despre postmodernism, este acela al periodizării. Deși pare, la prima vedere, o problemă ușor de rezolvat, ea deschide de la bun început un paradox, deoarece introduce în discurs un instrument care aparține modernismului (proiectul de periodizare, de distingere, triere, ordonare etc.), instrument ce ar trebui aplicat fenomenului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
luat în considerare într-un discurs despre postmodernism, este acela al periodizării. Deși pare, la prima vedere, o problemă ușor de rezolvat, ea deschide de la bun început un paradox, deoarece introduce în discurs un instrument care aparține modernismului (proiectul de periodizare, de distingere, triere, ordonare etc.), instrument ce ar trebui aplicat fenomenului postmodern, care în mod esențial se opune acestui tip de "ordine". Tocmai de aceea un teoretician al curentului, Shapiro, a inventat termenul de "postperiodizare"7, de altfel un oximoron
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acesta trebuie analizat din perspectivă diacronică, dar și sincronică, pentru a-i putea oferi, după cum sublinia Ihab Hassan 8, atât o definiție teoretică, cât și una istorică. Impunând o veritabilă conștiință a pluralității, practic postmodernismul a redeschis și redimensionat problema periodizării, a modalității în care mai pot fi construite discursurile despre spațiu, timp, istorie și schimbare. Dintre multiplele accepțiuni care i s-au dat termenului perioadă istorico-culturală, paradigmă, stil, metodă, epocă unii critici ai fenomenului consideră că poate cea mai importantă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cu adevărat internațional, întrucât el este în primul rând european și american (am în vedere ambele Americi)"9. Deși recunoaște că a folosit termenul de postmodernism în sensul dat de către Lyotard ca "neîncredere în metanarațiuni", Rorty se arată suspicios în fața periodizărilor și rupturilor radicale din interiorul culturii. În opinia sa, este riscant să crezi că schimbările din diverse domenii participă în același timp la o modificare fundamentală de direcție și este mai sigur să le clasifici doar în cadrul disciplinelor luate separat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dur, conducând și la suspendarea cărții, operei și autorului. Un alt teoretician care a atenționat asupra pericolului termenilor periodizanți este Matei Călinescu 17; statutul acestor termeni este înșelător, deoarece chiar și gânditorii care afirmă deschis că nu sunt interesați de periodizare sau chiar o resping cu vehemență sfârșesc prin a o utiliza prin intermediul diverselor scheme (sunt analizate, de exemplu, cazurile Barthes, Foucault, Lyotard). Astfel, oricât de neutru ar părea un termen periodizant, el implică o dimensiune evaluativă, de care, de pildă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ci "un concept periodizator, a cărui funcție este aceea de a corela apariția unor noi trăsături în cultură cu apariția unui nou tip de viață socială și a unei noi ordini economice"25 (s. n.), Umberto Eco, de exemplu, respinge ideea periodizării postmodernismului, pe care preferă, mai curând, să-l cerceteze ca pe o categorie meta-istorică: "cred, totuși, că postmodernismul nu desemnează o tendință pe care să o putem delimita cronologic, ci o categorie spirituală (ideală), sau mai bine-zis un Kunstwollen, un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
reluat în Anthology of Contemporary Latin-American Poetry (1942), ambele ocurențe desemnând "o reacție minoră la modernism"37. De altfel, Federico de Onís teoretizează despre "tranziția de la romantism la modernism. 1882-1896", "postmodernism. 1905-1914" și "ultramodernism. 1914-1932", manifestând o apetență specială pentru periodizare. Postmodernismul este în viziunea acestui autor "o reacție conservatoare în interiorul modernismului însuși, atunci când acesta din urmă se consolidează și devine retoric, asemenea oricărei revoluții literare victorioase"38. Critici avizați ai fenomenului postmodern, precum Steven Best și Douglas Kellner 39, îl
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
contradictorie și nici pe departe catalogată unanim într-un anumit mod. Dacă avem de-a face cu o paradigmă sau chiar cu o epistemă postmodernă, cu un set distinct de caracteristici, ramâne o problemă de cercetat pe parcursul lucrării. 1.3. Periodizări ale fenomenului în spațiul românesc (Există un postmodernism românesc? Repere periodizatoare) O serie de lucrări care s-au adunat de peste un deceniu și jumătate de când se vorbește și în cultura română de postmodernism atestă preocuparea pentru acest curent, în special
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dintre formulări, existența postmodernismului în varianta românească, stăruie totuși paradoxul: va rezista un postmodernism fără modernitate, dar și fără postmodernitate? Capitolul 2 Disputa dintre moderni și postmoderni 2.1. Cum se poate obține o "definiție" a postmodernismului? Excursul în problematica periodizării postmodernismului ne-a oferit și sumare înțelegeri cu care diferiți teoreticieni au "încărcat" semantic conceptul, dar pentru a ne putea stabili propriile puncte de plecare în analiza fenomenului, este necesară aprofundarea perspectivelor postmodernismului. Modul de raportare la acest curent ne
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la altul, de la postmodernitate la modernitate (chiar dacă este o modernitate reevaluată sau revizuită radical), de-a lungul operei sale. Astfel, în L'Inhumain. Causeries sur le temps, Lyotard găsește o expresie, din perspectiva sa mai potrivită pentru a escalada pericolele periodizării istoriei culturale și utilizarea prefixelor "post-" și "pre-", și care să fie echivalentă cu aceea a postmodernului: "réécrire la modernité". În acest sens, postmodernul nu mai este o etapă eminamente nouă, ce urmează după modernitate, ci doar o reevaluare radicală
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
combinată, epoca în care trăim"144. "The time of the "Posts"", după expresia lui Best și Kellner, pare a fi o caracteristică a vremurilor noastre (emergența termenilor precum postindustrialism, postumanism, postfilosofie, postistorie etc. indicând acest lucru). Prefixul "post-" induce ideea periodizării, etapa precedentă fiind suprapoziționată, deși este epuizată sau încheiată, în timp ce etapa viitoare conține slabe indicii valorizatoare, fiind sub semnul incertitudinii sau, dimpotrivă, perioada care se vrea încheiată este subpoziționată, devalorizată, negată, în timp ce următoarea este privită în sens "eliberator" și pozitiv
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
imposibilitatea unei referințe pozitive. Iar ruptura fiind prin excelență modernă, cum spuneam, să o rupi cu modernul e culmea modernului!"146. Se remarcă și în cazul interpretării acestei vocabule același tip de contradicții care s-au evidențiat în momentul discutării periodizării postmodernismului intervenția instrumentelor, categoriilor și strategiilor moderne în discursul despre postmodernism fiind de natură să crească gradul de ambiguitate din jurul său (situație care l-a determinat pe Compagnon să se întrebe, sugestiv, dacă nu cumva postmodernismul "reprezintă poate revelația întârziată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
spațiul discursului sentimentul vitezei, devenind ele însele exemple ale ideilor descrise (unii interpreți susțin că aceste texte realizează în planul discursului sentimentul de hiperrealitate, ce este exemplificat in concreto). Trebuie menționat, în același timp, că opiniile interpreților lui Baudrillard în legătură cu periodizarea în funcție de grila modern postmodern sunt destul de diferite. În timp ce Kellner și Best realizează o astfel de structurare a evoluției textelor și orientărilor baudrillardiene, și chiar critică faptul că filosoful francez a teoretizat insuficient despărțirea absolută și asumată dintre modern și postmodern
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de acest curent și să traseze o serie de posibile abordări fecunde, se poate totuși afirma că tot ce se află sub umbrela acestei noțiuni este încă în mișcare, profund problematic și nefixat. De la o problemă aparent simplă aceea a periodizării și până la încercarea de a defini fenomenul și de a-i trasa principalele caracteristici, postmodernismul se reliefează în anihilarea datelor fixe, a trăsăturilor ferme, a coerenței interne și într-un portret contradictoriu, ce dezarmează orice rutină de cercetare. În acest
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
anilor '70, moment în care o serie de câmpuri culturale și discipline teoretice au revendicat recunoașterea existenței acestui fenomen și înscrierea sa în sferele sociale și culturale. Polivalența postmodernismului se dezvăluie încă de la primele încercări de încartiruire teoretică, însăși problema periodizării deschizând multiple căi de interpretare (ca perioadă, stil, metodă, epocă etc.), una dintre cele mai importante probleme pe care o pune în discuție fiind aceea a teoretizării contemporaneității și a tratării trecutului în interiorul său. Aprofundarea postmodernismului în termeni filosofici a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
libertății și cauzalității) și nici acelea de semn sau structură. Ci sunt evenimentul și seria împreună cu jocul noțiunilor de care sunt legate: regularitate, hazard, discontinuitate, dependență, transformare" (p. 46). 17 A se vedea, în special, "Postmodernismul și câteva paradoxuri ale periodizării", în trad. rom. Cinci fețe ale modernității sau în Douwe Fokkema și Hans Bertens (ed.), Approaching Postmodernism, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 1986 și "Conceptul de postmodernism: erorile "mimetice" și "teatrale"", în Cinci fețe ale modernității sau în M. Călinescu și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]