544 matches
-
asupra mișcării romantice de la începutul secolului al XIX-lea. Operele marilor pedagogi ai lumii nu constituie doar repere istorice izolate, studiate numai de dragul cunoașterii istoriei pedagogiei. Studiul acestor opere este important deoarece autorii lor sînt precursorii pedagogiei moderne. Idei precum: periodizarea vîrstelor, învățarea prin intuiție, conformitatea educației cu vîrsta elevilor, organizarea învățămîntului pe clase și lecții, principiile didactice, individualizarea instruirii și multe altele nu aparțin epocii moderne, ci înaintașilor ei. Analizînd educația și principiile sale, Jean-Jacques Rousseau a pus în lumină
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
asupra dezvoltării ulterioare a acestei științe. Opera lui continuă și acum să genereze teme de profunde și actuale meditații pedagogice. Jean-Jacques Rousseau a îmbogățit conținutul pedagogiei cu idei noi despre scopul educației, necesitatea și conformitatea educației cu natura copilului, despre periodizarea pe vîrste. Foarte multe din ideile lui nu numai că și-au păstrat actualitatea de-a lungul vremii, dar astăzi aplicarea lor în școală este mai importantă decît oricînd dacă dorim să obținem performanțe superioare de la elevii noștri. Idei ca
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
au păstrat actualitatea de-a lungul vremii, dar astăzi aplicarea lor în școală este mai importantă decît oricînd dacă dorim să obținem performanțe superioare de la elevii noștri. Idei ca: respectarea particularităților de vîrstă și individuale, valorificarea aptitudinilor copilului, învățarea activă, periodizarea educației în conformitate cu treptele de vîrstă ale copilului, educația neautoritară, învățarea prin descoperire, stimularea curiozității epistemice, lupta împotriva prejudecăților, pentru libertate și demnitate umană sînt astăzi foarte actuale. În articolul intitulat "Jean-Jacques Rousseau, Ideile sale pedagogice și critica acestora", apărut în
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cealaltă"96. Pentru ca elevul să se recreeze cu adevărat este necesară respectarea unor condiții: activitatea aleasă ca recreație să fie făcută cu plăcere de către elev, în acest scop preceptorul avînd datoria de a cunoaște temperamentul și aptitudinile elevului. 3.17. Periodizarea vîrstelor Înaintea lui Rousseau, periodizarea vieții omului și respectiv precizarea cunoștințelor ce trebuie transmise în fiecare etapă au constituit preocuparea unor autori ca Platon, Aristotel, Comenius. Periodizarea lui Rousseau se apropie foarte mult de cele făcute de Platon și Comenius
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
se recreeze cu adevărat este necesară respectarea unor condiții: activitatea aleasă ca recreație să fie făcută cu plăcere de către elev, în acest scop preceptorul avînd datoria de a cunoaște temperamentul și aptitudinile elevului. 3.17. Periodizarea vîrstelor Înaintea lui Rousseau, periodizarea vieții omului și respectiv precizarea cunoștințelor ce trebuie transmise în fiecare etapă au constituit preocuparea unor autori ca Platon, Aristotel, Comenius. Periodizarea lui Rousseau se apropie foarte mult de cele făcute de Platon și Comenius. Spre deosebire de aceștia, el se oprește
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
scop preceptorul avînd datoria de a cunoaște temperamentul și aptitudinile elevului. 3.17. Periodizarea vîrstelor Înaintea lui Rousseau, periodizarea vieții omului și respectiv precizarea cunoștințelor ce trebuie transmise în fiecare etapă au constituit preocuparea unor autori ca Platon, Aristotel, Comenius. Periodizarea lui Rousseau se apropie foarte mult de cele făcute de Platon și Comenius. Spre deosebire de aceștia, el se oprește cu precizările privind educația la vîrsta de 20 de ani, cînd Émile urma să se căsătorească. Platon concepe desfășurarea educației pe următoarele
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de ani primeau o pregătire filosofică, studiau aritmetica, astronomia, geometria, muzica și retorica. De la 35 la 50 de ani puteau primi sarcini în stat, dar numai după 50 de ani erau considerați bine pregătiți pentru conducerea statului. Aristotel propune următoarea periodizare: • pînă la 7 ani educația în familie, urmînd să fie stimulate curiozitatea și activitatea intelectuală a copiilor; • de la 7 ani pînă la pubertate educația publică, în care elevii învățau scrisul, cititul, gramatica, muzica, gimnastica și desenul; • de la pubertate pînă la
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
publică, în care elevii învățau scrisul, cititul, gramatica, muzica, gimnastica și desenul; • de la pubertate pînă la 21 de ani educația științifică superioară, constînd în studierea literaturii, istoriei, filosofiei, politicii, fizicii, științelor naturale și științei militare. În Pampaedia, Comenius realizează o periodizare a întregii vieți a omului, fiecărei vîrste corespunzîndu-i o școală: • școala prenatală; • 0-6 ani școala maternă (școala primei copilării); • 6-12 ani școala copilăriei; • 12-18 ani școala adolescenței; • 18-24 ani școala tinereții; • de la 24 de ani începe școala maturității, fără delimitare
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
în a transmite virtutea sau adevărul, ci în a păzi inima de viciu și spiritul de eroare. Dacă ați putea să nu faceți nimic și să nu lăsați nici pe alții să facă ceva."141 Principiul educației conform naturii și periodizarea pe care a realizat-o l-au condus pe Rousseau la ideea educației negative. Încrezător în perfecțiunea inițială a omului, el credea că acesta s-ar putea dezvolta fără intervenții din afară. Însușirile native ale omului se dezvoltă bine dacă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
dar numai pînă în momentul în care nu pune în pericol viața copilului sau nu-i produce acestuia traumatisme grave. Rousseau pare să piardă din vedere faptul că elevul său ar putea deveni o victimă a acestor pedepse naturale. P Periodizarea educației "Omul, în general, nu e făcut să rămînă totdeauna în starea de copilărie. Iese din ea la momentul prescris de natură, iar acest moment de criză, deși foarte scurt, are influențe de lungă durată."196 Natura urmează o ordine
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de copilărie. Iese din ea la momentul prescris de natură, iar acest moment de criză, deși foarte scurt, are influențe de lungă durată."196 Natura urmează o ordine invariabilă în dezvoltare. Rousseau a încercat să urmeze această ordine, preconizînd principiul periodizării educației în conformitate cu treptele de vîrstă ale copilului. Stabilirea acestei periodizări, care respectă dezvoltarea naturală a copilului din punct de vedere fizic și intelectual, a reprezentat una din cele mai importante contribuții ale autorului la dezvoltarea ulterioară a științei pedagogice. Problema
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
iar acest moment de criză, deși foarte scurt, are influențe de lungă durată."196 Natura urmează o ordine invariabilă în dezvoltare. Rousseau a încercat să urmeze această ordine, preconizînd principiul periodizării educației în conformitate cu treptele de vîrstă ale copilului. Stabilirea acestei periodizări, care respectă dezvoltarea naturală a copilului din punct de vedere fizic și intelectual, a reprezentat una din cele mai importante contribuții ale autorului la dezvoltarea ulterioară a științei pedagogice. Problema dezvoltării stadiale a copilului mai fusese abordată înaintea lui Rousseau
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a copilului din punct de vedere fizic și intelectual, a reprezentat una din cele mai importante contribuții ale autorului la dezvoltarea ulterioară a științei pedagogice. Problema dezvoltării stadiale a copilului mai fusese abordată înaintea lui Rousseau de Comenius (a cărui periodizare a rămas valabilă, în linii generale, pînă azi), Locke, Hélvétius. Numai Rousseau însă a intuit, a analizat și explicat, pînă la un punct, conținutul contradictoriu al acestei dezvoltări. Dacă ceilalți autori vorbeau numai de evoluția oarecum lineară și cantitativă, el
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
punct, conținutul contradictoriu al acestei dezvoltări. Dacă ceilalți autori vorbeau numai de evoluția oarecum lineară și cantitativă, el introduce un criteriu calitativ pentru a determina perioadele de dezvoltare, considerînd dezvoltarea infantilă din punctul de vedere al maturizării funcționale. Deși această periodizare este discutabilă din multe puncte de vedere, importantă este încercarea autorului de a așeza la baza ei criterii filosofice și psihologice. Etapizarea lui corespunde doar parțial evoluției ființei umane, în sensul că anumite dimensiuni ale personalității se formează mai mult
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
îl are profesorul în procesul instructiv-educativ. Criticabilă este și teoria pedepselor naturale, deoarece nu ține cont de faptul că, lăsîndu-l pe copil să facă experiențe și să tragă singur concluzii este periculos, el putînd cădea victimă "pedepselor naturii". Deși ideea periodizării vîrstelor este una din cele mai importante contribuții ale lui Rousseau, și aceasta este susceptibilă de obiecții în detaliu, deoarece este separată dezvoltarea gîndirii de cea a simțurilor și a vieții afective, pentru ca pornind de aici să separe educația intelectuală
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
datorat mai ales necunoașterii copilului. Deși o serie de pedagogi atrăseseră atenția asupra particularităților copilăriei, ei doar o "ghiciseră", cunoașterea științifică nefiind posibilă decît în urma cercetărilor psihologiei experimentale. Totuși, nici el nu merge mult mai departe cu cercetările, păstrînd atît periodizarea propusă de Comenius, cît și caracterizările etapelor copilăriei întîlnite la predecesorii săi. Stabilește un paralelism între viața individuală și evoluția omenirii. Etapele de dezvoltare ale ființei umane corespund unor stadii ale dezvoltării societății. În primii șase ani ai vieții copilul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
posibilități de manipulare a comportamentului sexual. Prin situația sa actuală și prin perspectivele de dezvoltare, endocrinologia este considerată o știință fundamentală și reprezintă unul dintre elementele raționamentului oricărui cercetător sau practician. Endocrinologia în România Profesorul {tefan M. Milcu făcea următoarea periodizare a endocrinologiei românești: perioada precursoare (1873-1899); perioada semiologică și anatomo-clinică (1900-1918); perioada hormonală și biochimică (1919-1945); perioada neuro-endocrinologică (1946-1980); la care vom adăuga: perioada actuală. 1. Perioada precursoare: între 1880 și 1899, se remarcă, în perioada lor pariziană, Gh. Marinescu
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
verifica și completa multe afirmații memorialistice. Vom încerca în cele ce urmează să surprindem atât modul în care un anumit tip de mărturii memorialistice ajută scrisul istoric de astăzi sau îi lansează diverse provocări (conceptuale sau legate de o anumită periodizare), cât și felul în care acest gen de surse istorice modifică sau nuanțează anumite percepții și reprezentări privind mai ales relația dintre literatură și ideologie. În plan secundar, voi urmări și perspectiva raporturilor dintre memorie și istorie. Nu este un
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cenzor, de instructor, care supraveghează - mai mult sau mai puțin formal - artele și literatura, mărturia sa capătă poate o valoare mai mare. Reținem aici perspectiva sa că momentul iulie 1971 poate fi pus în discuție, ca punct de reper, ca periodizare, și datorită faptului că, chiar și după "minirevoluția culturală", a rămas o pojghiță de liberalizare 48, care s-a vădit în planurile editoriale, traducerile din autori occidentali, chiar montările multor spectacole nonconformiste ș.a.m.d. Lectura volumului oferă și câteva
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
revoluție, așa cum este definită ea de mai marii prezentului său, în special de N. Ceaușescu. Atunci când aderă la conceptele folosite de Ceaușescu, gestul este cumva forțat, asumat din considerente tactice. De pildă, o carte esențială pentru clarificări terminologice și de periodizare în istoria literaturii, alcătuită de Paul Cornea la finele anilor 1970, se deschide cu un motto chiar din Ceaușescu, acel secretar general al PCR care preamărea revoluția umanistă asociată cu o nouă literatură (a umanismului socialist) dominată de eroi comuniști
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
campaniile monografice ale Școlii, fiind în 1939 autorul primei monografii complete, cea a Nerejului. Este întemeietorul sociologiei istorice românești. De asemenea, este primul din România care a utilizat statistica și metoda arheologiei sociale în cercetarea istorică. A propus o nouă periodizare a istoriei românilor. 4 Dimitrie Gusti (1880-1955), sociolog, filosof și om politic. Profesor universitar la Iași și București. Deputat și senator. Ministru al Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor (1932-1933). Întemeietorul învățământului sociologic modern și al Școlii Sociologice de la București. A
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în cadrul istoric dat și relevanța publicațiilor reprezentative pentru modul acestor scriitori de a percepe spațiul cultural, literar; tematica și expresivitatea în opera principalilor reprezentanți și corespondențele care se pot stabili între ei și literatura epocilor ulterioare. Generație, promoție-controverse Nevoia de periodizare, de rigoare în cercetarea domeniului literar a dus la căutarea unor concepte care să ofere posibilitatea de a delimita momentele esențiale ale transformării continue pe care o presupune acesta, de a evidenția specificul lor și de a realiza ierarhii. Astfel
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
legată de sfera sa de utilizare, în acest sens, criticul subliniind că acest criteriu "e aplicabil abia în faza modernă, când se poate vorbi de un crez comun al scriitorilor"9. Motiv pentru care istoricul literar începe o astfel de periodizare a literaturii române, urmărind succesiunea generațiilor, de la 1830. Manifestarea creatoare a unei generații poate fi de 33 de ani sau mai puțin, se discută chiar și despre o "fază de tranziție" pentru anii războiului. Marin Mincu adoptă, de asemenea, teoria
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
preia sintagma generație de creație, pusă în circulație de Tudor Vianu, adică preocupări literare comune fără ca acestea să se reducă doar la "temele poetice și la structurile diferențiate"13. Se conturează astfel un concept care își putea dovedi utilitatea în periodizare, atât timp cât nu era absolutizat 14. Precizările țin să elimine confuziile, să adapteze teoria generațiilor literare la contextul mai larg al literaturii propriu-zise. Ceea ce apropie sau diferențiază creatorii este, până la urmă, tocmai opera lor. Este poate și motivul pentru care Mircea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai larg al literaturii propriu-zise. Ceea ce apropie sau diferențiază creatorii este, până la urmă, tocmai opera lor. Este poate și motivul pentru care Mircea Martin insistă asupra necesității de a avea în vedere "vârsta interioară" a scriitorului atunci când se încearcă o periodizare 15. De aceea, pentru o bună delimitare și operaționalizare a conceptului se introduc, pe lângă criteriul vârstei interioare, și acela al modului în care se raportează scriitorii la epoca în care trăiesc și cel al debutului 16. O generație trebuie să
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]