706 matches
-
conceptelor puse în joc, sensuri care altminteri ar tăcea. Măsura în care Nietzsche ar putea fi socotit personalist o putem afla dintr-o referire directă a lui Rădulescu-Motru la acest subiect. "Filosoful care a îmbrățișat, de asemeni, întreaga problemă a personalismului, întinzând perspectiva acestuia în toate direcțiile gândirii filosofice, nerezonvând mult, dar punând totul în discuție, adeseori paradoxal, dar totdeauna original și interesant, este Friedrich Nietzsche. El reprezintă personalismul în chipul cel mai radical. (...) Nietzsche n-a sistematizat personalismul, dar a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la acest subiect. "Filosoful care a îmbrățișat, de asemeni, întreaga problemă a personalismului, întinzând perspectiva acestuia în toate direcțiile gândirii filosofice, nerezonvând mult, dar punând totul în discuție, adeseori paradoxal, dar totdeauna original și interesant, este Friedrich Nietzsche. El reprezintă personalismul în chipul cel mai radical. (...) Nietzsche n-a sistematizat personalismul, dar a produs ceva mai mult în favoarea personalismului: a impus vremii noastre obișnuința de a simți în perspectiva personalismului"240. Iată o evaluare a filosofiei nietzscheene cum se vede, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
problemă a personalismului, întinzând perspectiva acestuia în toate direcțiile gândirii filosofice, nerezonvând mult, dar punând totul în discuție, adeseori paradoxal, dar totdeauna original și interesant, este Friedrich Nietzsche. El reprezintă personalismul în chipul cel mai radical. (...) Nietzsche n-a sistematizat personalismul, dar a produs ceva mai mult în favoarea personalismului: a impus vremii noastre obișnuința de a simți în perspectiva personalismului"240. Iată o evaluare a filosofiei nietzscheene cum se vede, în termeni foarte generali, dar atenți la semnalarea unui orizont de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
direcțiile gândirii filosofice, nerezonvând mult, dar punând totul în discuție, adeseori paradoxal, dar totdeauna original și interesant, este Friedrich Nietzsche. El reprezintă personalismul în chipul cel mai radical. (...) Nietzsche n-a sistematizat personalismul, dar a produs ceva mai mult în favoarea personalismului: a impus vremii noastre obișnuința de a simți în perspectiva personalismului"240. Iată o evaluare a filosofiei nietzscheene cum se vede, în termeni foarte generali, dar atenți la semnalarea unui orizont de semnificații propriu și personalismului energetic care ne îndreptățește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
paradoxal, dar totdeauna original și interesant, este Friedrich Nietzsche. El reprezintă personalismul în chipul cel mai radical. (...) Nietzsche n-a sistematizat personalismul, dar a produs ceva mai mult în favoarea personalismului: a impus vremii noastre obișnuința de a simți în perspectiva personalismului"240. Iată o evaluare a filosofiei nietzscheene cum se vede, în termeni foarte generali, dar atenți la semnalarea unui orizont de semnificații propriu și personalismului energetic care ne îndreptățește să ne gândim la o anume apropiere între anumite concepte care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ceva mai mult în favoarea personalismului: a impus vremii noastre obișnuința de a simți în perspectiva personalismului"240. Iată o evaluare a filosofiei nietzscheene cum se vede, în termeni foarte generali, dar atenți la semnalarea unui orizont de semnificații propriu și personalismului energetic care ne îndreptățește să ne gândim la o anume apropiere între anumite concepte care le aparțin acestor două filosofii. Rădulescu-Motru identifică, de fapt, o "linie personalistă", care vine de la Kant, trece prin Nietzsche și în continuarea căreia își plasează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de fapt, o "linie personalistă", care vine de la Kant, trece prin Nietzsche și în continuarea căreia își plasează propria reconstrucție filosofică a umanului. Deocamdată nu am găsit decât motivul unei întreprinderi "firești", "corecte", constând în alăturarea conceptului de vocație din personalismul energetic de cel al formei de excelență a umanului din filosofia nietzscheană. De aici încolo, demersul trebuie să aparțină doar orizontului acestei interpretări, pentru că Rădulescu-Motru nu "lucrează" nici în sensul edificării conceptului său prin raportare la acela nietzschean, nici în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vedere, dintre formele de excelență ale umanului, cu deosebire supraomul; exceptând, cumva, micromonografia Nietzsche din 1896, unde el încearcă o prezentare globală a filosofiei lui Nietzsche. Este de luat în seamă acest lucru, pentru că el dezvăluie o atitudine a autorului personalismului energetic față de posibilele sursele filosofice ale operei sale; și, de asemenea, apare, prin aceste referiri, o angajare problematică în sensul reconstrucției umanului și, de asemenea, un semnal pentru exegeții personalismului energetic în privința felului în care filosoful român a gândit și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
seamă acest lucru, pentru că el dezvăluie o atitudine a autorului personalismului energetic față de posibilele sursele filosofice ale operei sale; și, de asemenea, apare, prin aceste referiri, o angajare problematică în sensul reconstrucției umanului și, de asemenea, un semnal pentru exegeții personalismului energetic în privința felului în care filosoful român a gândit și interpretat opera lui Nietzsche, semnal de care voi ține seama, într-o oarecare măsură, în cele ce urmează. Ar mai fi de observat că în Elemente de metafizică, Partea a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
faptul că filosoful român lucrează cu anumite concepte ale căror semnificații sunt justificate întotdeauna dintr-o dublu regim: filosofic (universal) și științific (particular), în timp ce Nietzsche lucrează mai cu seamă cu "concepte-metaforă". Autorul acestei lucrări are credința că dincolo de legătura dintre personalismul energetic și filosofia nietzscheeană pe linia personalismului semnalată de Rădulescu-Motru însuși și de posibila inspirație nietzscheană a conceptului personalist energetic de evoluție putem dezvălui o legătură semnificativă între "vocație" și "omul nobil" (și, desigur, celelalte forme nietzscheene ale excelenței umane
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
concepte ale căror semnificații sunt justificate întotdeauna dintr-o dublu regim: filosofic (universal) și științific (particular), în timp ce Nietzsche lucrează mai cu seamă cu "concepte-metaforă". Autorul acestei lucrări are credința că dincolo de legătura dintre personalismul energetic și filosofia nietzscheeană pe linia personalismului semnalată de Rădulescu-Motru însuși și de posibila inspirație nietzscheană a conceptului personalist energetic de evoluție putem dezvălui o legătură semnificativă între "vocație" și "omul nobil" (și, desigur, celelalte forme nietzscheene ale excelenței umane, amintite mai sus), în general între cele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a conceptului personalist energetic de evoluție putem dezvălui o legătură semnificativă între "vocație" și "omul nobil" (și, desigur, celelalte forme nietzscheene ale excelenței umane, amintite mai sus), în general între cele două filosofii, pornind nu de la influența celei nietzscheene asupra personalismului energetic, ci de la raportarea amândurora la filosofia kantiană, mai precis, la structura formală a conceptului finalității, așa cum apare ea la Kant. Am prezentat în secțiunea anterioară cuprinderile teoretice ale vocației. Și nu întâmplător am socotit că vocația nu-și dezvăluie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofia kantiană, mai precis, la structura formală a conceptului finalității, așa cum apare ea la Kant. Am prezentat în secțiunea anterioară cuprinderile teoretice ale vocației. Și nu întâmplător am socotit că vocația nu-și dezvăluie întreaga semantică într-o interpretare a personalismului energetic ca filosofie a culturii. Prin această judecată întâmpin o apreciere pe care am găsit-o la unii interpreți ai filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, anume că noțiunea vocației ar fi construită, dacă nu în analogie, atunci cel puțin sub influența
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
altă geneză pentru vocație decât cea care activează legătura directă cu conceptul supraomului al lui Nietzsche. Și pentru Nietzsche omul este "scop" și ordonator, prin finalitate, al naturii. Dar consecințele acestei idei croită după alte convenții teoretice decât cele proprii personalismului energetic creează o reprezentare asupra omului diferită de cea a lui C. Rădulescu-Motru. În postura de "scop" nu se află omul pur și simplu care nu exclude din spațiul său "omul obișnuit" (produs, după Nistzsche, al ordinii convenționale, mai degrabă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sa este aceea de "elită axiologică": el impune valorile și normele; el este însuși legiuitorul. Actul său se consumă în orizontul culturii. Într-un fel, "vocația" lui C. Rădulescu-Motru își desfășoară rolul tot într-un orizont cultural. Numai că autorul personalismului energetic lucrează cu un alt înțeles al culturii decât cel nietzschean: cultura este personalitatea poporului, nu "locul" în care se schimbă valorile sau spațiul axiologicului și al reevaluării tuturor valorilor. Prin urmare, Nietzsche nu investește devenirea (universală sau cea umană
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
revenire, așa încât, devenirea are o formă circulară. Și la unul și la celălalt există câte un agent: cel al înnoirii liniare este vocația; cel al veșnicei reîntoarceri este nobilul, omul superior ("filosoful"); sau ar putea fi supraomul. Prin conceptul vocației, personalismul energetic confirmă determinismul prin finalitate, care, după cum am văzut, este construit în analogie cu structura formală a finalității kantiene. Legiuitorul (termen generic, aici, pentru filosof, nobil, om superior, chiar supraom), reevaluatorul tuturor valorilor, cel care trăiește veșnica reîntoarcere, deschide două
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideii Arhitectului divin în conținutul conceptului finalității kantiene și în cel al determinismului prin finalitate personalist-energetic este, totuși, absolută. Dar Dumnezeu apare, în ambele filosofii, într-un alt sistem de referință: în filosofia kantiană, ca postulat al rațiunii practice; în personalismul energetic, în forma personalității absolute. La Nietzsche, mișcarea omului către condiția Creatorului (nu am spus "Dumnezeu") este totodată deplasare către "natură" (ca origine a vieții). Și invers: mișcarea lui către natură (către sursele vieții) este, totodată, înaintare către Dumnezeu. Căci
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
capăt, când către celălalt, nereușindu-i nici renunțarea la propria natură sau identificarea cu ea, nici deicidul. Prin acest topos antropologic, filosofia lui Nietzsche dezvăluie un model de reconstrucție a umanului diferit de cel din filosofia lui C. Rădulescu-Motru. Omul personalismului energetic se află la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat. Apropierea lui de unul dintre poli înseamnă apropiere și de celălalt, așa încât este cu putință o apropiere infinitezimală de ambele capete, dar nu este posibilă identitatea acestor trei momente (omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
punem alături vocația și supraomul putem dezvălui, la o primă evaluare, doar unele asemănări formale. Geneza, rolul, structura, sistemul lor de referință și de legături diferă. C. Rădulescu-Motru însuși se raportează în acest sens la supraomul nietzschean: "Supraomul postulat de personalismul energetic există de pe acum în condițiile evoluției; el așteaptă numai momentul de timp când va fi să se completeze, nu prin dorința omului, ci prin determinarea realității totale, pe când supraomul postulat de filosofia lui Nietzsche este o frumoasă imagine poetică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
să se completeze, nu prin dorința omului, ci prin determinarea realității totale, pe când supraomul postulat de filosofia lui Nietzsche este o frumoasă imagine poetică, o antiteză care simbolizează gestul de ironie al unui temperament de artist. În supraomul lui Nietzsche, personalismul energetic poate găsi o comparație, dar în nici un caz o definiție"256. În ambele filosofii avem un joc al negației și afirmației care actualizează conținuturi de viață în formele îngăduite de întregul spațiu de existență și experiență pe care omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de energie, dar ea vine pe lume nu pentru o corecție, pentru a reface ceea ce s-a tocit (uzat), asemenea supraomului, ci pentru a crea noi moduri ale muncii, prin urmare, pentru a spori energia lumii. Fără îndoială, legătura dintre personalismul energetic și filosofia lui Nietzsche este mai bogată decât am putut cuprinde aici. Dar rostul așezării vocației alături de formele nietzscheene ale excelenței umane l-am gândit ca probă pentru ideea vocației ca model și confirmare a determinismului prin finalitate, care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
alte modele. Pentru a-i dezvălui specificul metodologic în ordinea explicației antropologice și a-i defini locul în istoria ideilor filosofice, în capitolul următor, de încheiere, va fi așezat alături de cele două filosofii spre care trimit coordonatele sale: energetismul și personalismul. Capitolul III Poziția ontologiei umanului personalist-energetice în orizontul filosofiei contemporane III.1. Explicarea omului în energetism și în personalismul energetic III.1.a. Sensuri energetiste în Știință și energie Are forță reconstructiv-filosofică ipoteza personalismului energetic, dacă o judecăm și prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideilor filosofice, în capitolul următor, de încheiere, va fi așezat alături de cele două filosofii spre care trimit coordonatele sale: energetismul și personalismul. Capitolul III Poziția ontologiei umanului personalist-energetice în orizontul filosofiei contemporane III.1. Explicarea omului în energetism și în personalismul energetic III.1.a. Sensuri energetiste în Știință și energie Are forță reconstructiv-filosofică ipoteza personalismului energetic, dacă o judecăm și prin raportare la alte ipoteze formulate în orizontul filosofiei actuale? Premisele unui răspuns sunt deja active dacă ținem cont de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care trimit coordonatele sale: energetismul și personalismul. Capitolul III Poziția ontologiei umanului personalist-energetice în orizontul filosofiei contemporane III.1. Explicarea omului în energetism și în personalismul energetic III.1.a. Sensuri energetiste în Știință și energie Are forță reconstructiv-filosofică ipoteza personalismului energetic, dacă o judecăm și prin raportare la alte ipoteze formulate în orizontul filosofiei actuale? Premisele unui răspuns sunt deja active dacă ținem cont de interpretarea ipotezei în cauză ca o "realizare" a structurii formale a conceptului kantian al finalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ținem cont de interpretarea ipotezei în cauză ca o "realizare" a structurii formale a conceptului kantian al finalității; dar răspunsul ca atare trebuie construit de aici încolo, ținând seama și de anumite modele de filosofare actuale de care se apropie personalismul energetic. Care este "calea" proprie acestuia de reconstrucție a omului, de explicare 258 a umanului, dacă îl apropiem de astfel de modele, asemănătoare în privința principiilor de construcție filosofică pe care le acreditează, așa cum sunt energetismul și personalismul? Incercăm mai departe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]