1,166 matches
-
colectiv, stradal etc. Rolul esențial, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, în procesul de formare al pihozelor sociale revine într-o măsură covârșitoare discursului colectiv purtător al unor ideologii totalitare. Acest discurs are rolul „manipulării verbale” prin persuasiune, la care se va mai adăuga, cu o valoare emoțională sporită, și imagologia repetitivă, ambele combinate și integrate în mass-media. Manipularea verbal imagistică (presă, TV, reclame, mode, discursuri politice, buletine de știri-informații, adunări populare, propaganda politică etc.) vor folosi un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
relațional al psihozelor colective, planul valoric. Le vom analiza pe rând în continuare. 1) Factorii etiologici În această categorie sunt incluși factorii care prin acțiunea lor exercită o influență directă și repetată asupra maselor de indivizi, printr-un mecanism de persuasiune, de inducție colectivă a unor idei, opinii, atitudini, emoții și pe care masele și le însușesc treptat, le acceptă și le recunosc ca valabile și pe care sfârșesc prin a le identifica cu propriile lor „probleme” nerezolvate și de care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
limbaj vid” care va fi un „limbaj al zvonurilor și al sloganurilor”. Aceste aspecte deformate și absurde, ale relațiilor și comunicării interumane, sunt efectul factorilor negativi, anti-valorici menționați mai sus și ele contribuie la consolidarea efectelor primare ale propagandei de persuasiune la care ne-am referit. 5) Mutațiile din planul valorilor Ultimul aspect incriminat în geneza psihozelor colective este legat de mutația valorilor cu consecințele lor asupra planului social și uman. Aceasta este extrem de importantă, întrucât, așa cum afirmam anterior, valorile sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de cele care caracterizează dinamica normală a pulsiunii respective. Piromanie: impulsiunea obsedantă, irezistibilă și subită a unor bolnavi psihici de a produce incendii. Pitiatism: ansamblul tulburărilor psihice de natură isterică induse prin sugestie și susceptibile de a fi anulate prin persuasiune. Posesiune: termen ieșit din uz, desemnând un delir tematic sistematizat, în cursul căruia bolnavul are convingerea că în interiorul lui „a intrat” o ființă supranaturală (demon) sau extraumană (animal etc.) a cărei victimă este, obligându-l să execute ordinele acestuia în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și profund ca o artă a formării integrale a personalității 7. S-au păstrat uimitoarele manuale ale acelor Rhetores latini minores 8 din secolul al V-lea care, în chip vădit, nu urmăreau doar asimilarea unor tehnici de argumentare și persuasiune, ci construirea acelei personalitas universalia, cu cunoștințe vaste și priceperi în toate domeniile culturii și activității practice, vizată și de paideia elină. Rhetores latini minores stabileau cum să înveți diversele topoi („locuri comune”), cum să construiești un dispositio („discurs”) de la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
chiar conflictuală (sau măcar de opoziție), față de o concepție alternativă. Este o luptă pentru instaurarea unui alt mod de gândire, apelând la schematizări și stereotipii. Ea simplifică realitatea, reduce complexitatea fenomenului la câțiva stimuli bine reliefați, utilizând ca instrument de persuasiune repetiția, schematizarea, sloganul. Ca strategie psihologică: polarizarea, evacuarea ambiguității, stilizarea până la schematizarea stereotipă, apelându-se chiar la sloganul grosolan. Biciuirea emoției publice este modalitatea prin care se întărește o credință, o atitudine, o convingere. Toate aceste practici sociale au grăbit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
este suficient să elimini alte modele și informații, practicile alternative. Noua „învățătură”, singura oferită, este coerentă, explicită, simplă, clară, fără contradicții. Fiind singura transmisie autorizată, o dată însușită, ea creează un sistem de evaluare și practici unitare. Grație unor tehnici de persuasiune adecvate, această învățătură ajunge să fie apoi împărtășită de „masele largi”. Ele utilizează învățătura ca o grilă de lectură a lumii, a contextului social. Toate noile informații sunt apoi raportate la această schemă de bază. Dacă ele „corespund” modelului, sunt
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asupra vieții cotidiene, modul în care acestea inventează stiluri adaptative sau formează mecanisme de apărare. Am dorit să inventariem comportamentele adaptative ce făceau „deliciul” vieții cotidiene în comunism, să înregistrăm modul în care propaganda oficială a acționat ca mijloc de persuasiune, felul în care frica de zi cu zi a creat mecanisme de apărare, iar delațiunea a devenit un fenomen banal, aproape acceptat. În urma unor discuții cu experți, am identificat opt „teme” ale vieții cotidiene (utilizăm aici tipologia lui H. Thomae
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, Humanitas, București. Lynch, M. (1990/1994), Stalin și Hrușciov: URSS, 1924-1964, All, București. Michnick, A. (2001), Restaurația de catifea, Polirom, Iași. Mugny, G., Perez, J.A. (1996), „Strategii de influență socială și de persuasiune: teoria elaborării conflictului”, în A. Neculau (coord.), Psihologie socială. Aspecte contemporane, Polirom, Iași, pp. 247-260. Pendry, L.F., Macrae, C.N., Hewstone, M. (1998), „Reflecții asupra celuilalt: o abordare sociocognitivă”, în S. Moscovici (coord.), Psihologia socială a relațiilor cu celălalt Polirom, Iași
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mâhnire la „satul real”, cu sumbra lui mizerie. Și suferă pentru că satul e vatra de românism curat, primejduit de relele ce se abat dinspre oraș, „iadul gol” - contaminație sămănătoristă -, unde valorile autentice se alterează, se părăduiesc. Articolele, mizând pe stratagemele persuasiunii, vădesc indiscutabile aptitudini de psiholog. Încă student, P. emite, la un congres, avizate Considerațiuni psihologice din viața țăranului român (intervenție tipărită în 1893). Și, îndeobște, scrierile de orientare sociologică și le concepe ca pe niște „studii asupra sufletului și vieții
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
precontemplare. Orice schimbare efectivă, chiar incompletă, trebuie valorizată. Conform lui Marlatt, este vorba despre o "cădere și nu o recădere" (a lapse not a relapse). Miller și Rollnick, 1991. Vezi capitolul 3. Este inutil să se încerce convingerea, forțarea subiectului: persuasiunea directă nu este eficientă pentru a rezolva ambivalența; ea amplifică chiar rezistența acestuia (Karno și Longabaugh, 2005). Percepția unei rezistențe este semnalul că o schimbare de strategie devine necesară. Este, în plus, important să încurajăm speranța, oferind mai multe posibilități
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cercetare calitativistă (Gabriela Neagu) / Cosima Rughiniș, Cunoaștere incomodă - intervenții sociale În comunități defavorizate În România anilor 2000 (Darie Cristea) / Maria Constantinescu, Competența socială și competența profesională (Constantin Schifirneț) / Warner Rosener, Țăranii În istoria Europei (Monica Șișeștean) / Robert B. Cialdini, Psihologia persuasiunii (Nicoleta Mihăilescu) / Grandazzi Guillaume și Lemarchand Fédérick (coord.), Tăcere la Cernobîl. Viitorul contaminat (Gilles Ferréol) / Gilles Ferréol, Dicționar de științe sociale (Régis Malige) / Index 2004 SUMMARY FORUM ROMANIAN SOCIOLOGY Sociology in Romania: past, present, perspectives / Ștefan Buzărnescu, Septimiu Chelcea, Dan
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
util pentru specialiștii În marketing politic, ci prezintă cercetări cu aplicații practice demonstrate În publicitate. În capitolul al zecelea, „Ochii și privirea În afișele publicitare”, practicienii pot afla cum să se folosească de elementele nonverbale, mai ales de privire, În persuasiunea comercială. Rezultatele cercetării Dianei Anca Cioc arată că privirea drept În ochi a fotomodelelor din afișele publicitare sau privirea acestora către obiectul destinat consumatorului pot face, de la bun Început, diferența Între două produse care, de altfel, pot avea calități asemănătoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
această parte a Europei s-a realizat mult mai târziu decât În partea vestică. Aservirea țăranilor În Europa de Est a reprezentat un factor inhibator al modernizării, nefiind considerat singurul, izolat, ci În corelație cu alții. Monica Șișeștean Robert B. Cialdini Psihologia persuasiunii, București, Editura Business Tech International Press, 2004 (372 p.) Autor a numeroase lucrări de psihologie socială, profesor și doctor În filosofie, Robert B. Calidini este șeful Catedrei de psihologie și membru al consiliului de conducere al Universității Statului Arizona. Profesorul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
p.) Autor a numeroase lucrări de psihologie socială, profesor și doctor În filosofie, Robert B. Calidini este șeful Catedrei de psihologie și membru al consiliului de conducere al Universității Statului Arizona. Profesorul Robert B. Cialdini mai susține cursuri universitare despre persuasiune și influență socială la alte două mari universități: University of North Carolina și Columbia University. Dintre lucrările publicate de Robert B. Cialdini, facem referire la: The Influence: The Psychology of Persuasion (1984); Influence: Science and Practice (2001); The science of
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
the Mystery (2002), lucrare apărută În urma colaborării cu alți doi autori: D.T. Kenrick și S.L. Neuberg. După 20 de ani de la prima sa apariție, lucrarea The Influence: The Psychology of Persuasion (1984), publicată la noi cu titlul Totul despre psihologia persuasiunii. Infuențare, este o analiză a tacticilor de convingere utilizate de agenții de influențare asupra noastră, precum și a posibilităților noastre de contracarare și de apărare Împotriva acestora. Psihologia persuasiunii constituie o lucrare de referință pentru Înțelegerea modelelor de comportament automat, a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Psychology of Persuasion (1984), publicată la noi cu titlul Totul despre psihologia persuasiunii. Infuențare, este o analiză a tacticilor de convingere utilizate de agenții de influențare asupra noastră, precum și a posibilităților noastre de contracarare și de apărare Împotriva acestora. Psihologia persuasiunii constituie o lucrare de referință pentru Înțelegerea modelelor de comportament automat, a impulsurilor de a te supune diverșilor agenți ai convingerii, contrar propriei voințe. Într-un stil narativ combinat cu stilul academic ilustrat prin experimente de laborator, Robert B. Cialdini
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
realitatea oferită de munca experimentală și de tehnicile și strategiile de convingere observate În calitate de participant direct ca agent de vânzări, strângător de fonduri sau ca intrus În sfera de acțiune a altor activități ce presupun folosirea tacticilor acordului. În Psihologia persuasiunii identificăm șase tipuri majore de influență socială care au la bază principii ale comportamentului uman și care sunt suportul tehnicilor de convingere: reciprocitatea, consecvența, dovada socială, atracția, autoritatea și raritatea. Fiecărui principiu Îi este dedicat câte un capitol, iar la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aflat În schimbare. Din experiența proprie, oamenii au putut constata faptul că automatismele funcționează bine În majoritatea timpului. Trebuie subliniată existența unui dezavantaj major, și anume vulnerabilitatea față de oricine cunoaște modul de funcționare al comportamentului uman. Așadar, cei mai mulți agenți ai persuasiunii și-au dezvolat posibilitățile de a manipula, fără să pară că manipulează, observând capacitatea comportamentului uman de a reacționa la anumite tactici persuasive. Regula reciprocității, face obiectul celui de-al doilea capitol și este prima regulă prezentată de profesorul Robert
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
conștienți de necesitatea de a răspunde afirmativ unei persoane pe care o cunoaștem și o simpatizăm. Forța principiului simpatiei de a provoca asentimentul unei persoane este recunoscută prin folosirea la scară largă a legăturilor de prietenie În obținerea acordului. Profesioniștii persuasiunii dețin cheia construirii circumstanțelor prin care se poate trece de la stadiul de necunoscut la acela de prieten. Dintre tehnicile enumerate de autor și folosite de agenții de influențare, exemplificăm: crearea unor similarități cu trecutul, credințele, obiceiurile celui vizat, complimentarea acestuia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi, de fapt afirmă autoarea, „o istorie a competiției persuasive” dintre diversele forțe politice active în acei ani de început ai tranziției postcomuniste românești, iar premisele întregii demonstrații sunt derivate din „psihologia românească” și din modelele psihosociale ale propagandei și persuasiunii. Considerând-o pe prima, citează autorii români cunoscuți (Drăghicescu, Rădulescu-Motru, Cioran) cărora le adaugă pe S. Huntington și pe alți câțiva contemporani occidentali, pentru a putea spune în final că „democrația nu este în fond potrivită pentru români”. Psihologia poporului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
alți câțiva contemporani occidentali, pentru a putea spune în final că „democrația nu este în fond potrivită pentru români”. Psihologia poporului român, religia ortodoxă sau mentalitățile curente ale populației oferă premisele pentru analiza tranziției politice, iar în referirile la „istoria persuasiunii postcomuniste” se invocă modelul clasic al comunicării în funcție de care interpretează serii de date empirice culese din interviurile de grup la care au participat circa 150 de persoane. Se combină astfel speculații sau generalități cu statut științific precar și modele insuficient
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
represiunii. Altminteri, fenomenologia duplicității presupune date foarte complexe. Șantajul sau intimidarea au fost aproape întotdeauna marca sistemului totalitar. Precum colectivizarea, care a trebuit să se adapteze la „condițiile din teren”, racolarea viitorilor turnători nu s-a putut face fără exercițiul persuasiunii viclene. Nimeni n-a devenit colaborator al Securității înainte de a fi fost obiectul unor foarte temeinice note informative. Ispitirea viitorului turnător se făcea în funcție de profilul psihologic al subiectului: oportunist sau doar resemnat, naiv, poate faustic, delatorul cunoștea vertijul căderii după
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ghicitori, dar toți cunosc riturile de trecere televizate: suntem niște bieți devoratori de publicitate. Am pierdut neliniștea în fața totalității pentru câteva competențe strict calculatorii. Acestea ne fac mândri că suntem „savanți” sau „oameni de știință”. Au murit însă înțelepții. Evident, persuasiunea nu este decât un efect superficial al practicii narative. O „metanarațiune” teologică nu poate convinge un necunoscut doar prin geniul declamatoriu al retorului sau predicatorului care o propagă. „Orice cuvânt contrazice alt cuvânt, dar care cuvânt va contrazice viața?” spunea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vedere sistemul de referință al preopinentului 2. Rămâne insuficient faptul de a spune lucrurilor pe nume, urmând sfatul apostolului: „Nimeni să nu caute doar spre ale sale, ci fiecare și spre ale altora” (Filipeni 2, 4). La fel de importantă este arta persuasiunii sau tehnica seducției prin conjuncția dintre inocență și inteligență („fiți așadar înțelepți ca șerpii și blânzi ca porumbeii” - Matei 10, 26). O viziune ortodoxă despre logos, cunoaștere și istorie nu mizează pe falsul conflict dintre „marea cultură” și micile continuități
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]