1,378 matches
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > POVESTE DE LA FEREASTRA SUFLETULUI Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1309 din 01 august 2014 Toate Articolele Autorului Într-un burg pestriț și vesel, pe o stradă oarecare Un copil trecea zâmbind pe-o alee, la-ntâmplare Și rotind privirea-n zare cum o fac copii-ades La ghereta, în vitrina, un afiș de interes: Vând căței cu ochi zglobii și cu părul
POVESTE DE LA FEREASTRA SUFLETULUI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342280_a_343609]
-
numele de rudă săracă din familia Porsche. E suficient de incisiv, de precis și de frumos ca să stea cu mândrie alături de 911, fratele său mai mare, mai puternic și mai scump. Ies pe la Șosea, unde lumea deja forfotește. O adunare pestriță, formată din nouveau riches, americanii stabiliți la noi după război, familii vechi boierești, micii întreprinzători - toți apreciază o dimineață călduroasă de sfârșit de octombrie. Săgeata mea nemțească roșie mă incită să croșetez bruma de trafic de duminică. Mă uit în
Toamnă târzie de 1969 () [Corola-blog/BlogPost/338026_a_339355]
-
Am văzut-o în weekend. Era verzuie și rece. Nu Vama, ea era colorată, pestriță și caldă, amețită, spartă, cu fața roșie, tăvălită prin nisip și fericită, cu un zâmbet tâmp și larg și cu ochii în zare. Am văzut marea Vămii. Goală de îți înghețau gleznele în ea. Plină, noaptea, doar de cei mai
Asta-nseamnă să fii vamaiot: refuzați serviciile proaste și lăcomia patronilor din Vamă! () [Corola-blog/BlogPost/337764_a_339093]
-
și vrea să câștige mult și să ofere puțin. Foto: Bogdan Chesaru / Inquam Photos Vama poate fi, de asemenea și mai curată, și mai civilizată. Vama nu va mai fi wild and just hippie. Poate fi însă măcar wild și pestriță, dar cu servicii moderne. Auzeam că la bulgari s-au pus nu știu ce plase și apa e limpede și fără alge, în unele zone... O altă temă - în loc să mai cerem ca Vama să devină „rezervație naturală”, poate ne gândim și ca
Asta-nseamnă să fii vamaiot: refuzați serviciile proaste și lăcomia patronilor din Vamă! () [Corola-blog/BlogPost/337764_a_339093]
-
Se consuma mai mult design decât conținut. Pe mine unul mă încântă. Diversitatea prinde alte dimensiuni și creativitatea publicului domină creativitatea caselor de modă ce doresc să impună trenduri. New York-ul a reunit toate platformele de modă într-un calendar pestriț. Totul pentru bani fără vreo evaluare anterioară a calității producției sau serviciilor oferite de fiecare platforma în parte. Nu mi s-a părut nimic remarcabil în acest sezon în New York în afară de dorința ridicată, constantă de consum a pieței. Londra a
On top! [Corola-blog/BlogPost/100694_a_101986]
-
bineînțeles, păstrând distanțele față de acești titani ai literaturii. Gândul mă duce departe, în subsidiar, la izvoarele creației trecând granițele permise în lumea nevrotică actuală, hrănindu-și inspirația din propria cenușă aruncată ca un îngrășământ amniotic de spectacole ireale. Convingerile mele pestrițe își varsă fluidul stelar ferit de vedenii și angoase păguboase. La originea forței creatoare stă însăși realitatea covârșitoare sedusă cu soluții neașteptate, de o simplitate bizară, nu neapărat ieșite din comun, fără ornamente dar adânci și nu-ți dai seama
O CARTE SCRISĂ DE AUREL AVRAM STĂNESCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344249_a_345578]
-
despre fosta colegă de liceu, actual confrate în ale scrisului și despre cartea ei deosebit de interesantă. Spre finalul acțiunii, Lenka îmbujorată de emoțiile provocate de cele auzite, îl atinse pe Titi și îi șopti: -Privește în sală. Multă lume. Lume pestriță. Bărbați, femei, tineri și mai în vârstă, unii cunoscuți, alții nu... Nici nu înțelesese bine care era scopul acelui îndemn. Ce să vadă în sală? Trebuia să vadă ceva anume, sau doar impactul pe care l-au avut prezentările invitaților
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
de ședință afișată vizibil pe ușă și, odată intrați, au rămas acolo în așteptare. În forfota aceea permanentă, în care liniștea și ordinea era instaurată cu greu de jandarmi ori de vocea judecătorului, era greu să mai comunici. Acea lume pestriță se înțelegea mai mult din priviri. Mimica era la preț de cinste. Iuliana s-a prezentat cu doar o jumătate de oră mai înainte de cea indicată în citația primită. A intrat cu teamă, încă de la ușa principală a clădirii Judecătoriei
EPISODUL 12, CAP. III ŞI IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343992_a_345321]
-
descrie cu multă măiestrie desfășurarea acestor acțiuni destabilizatoare ale rușilor, a căror tradiție, se pare că se repetă și în zilele noastre. Prin impresionantele descrieri ale evoluției și dezvoltării Bucureștiului din acele vremuri, cu mahalalele sale pitorești, cu acea lume pestriță de boieri, negustori, sărăcime, arnăuți, turci, tineri școliți în Occident, cu un mozaic vestimentar halucinant, romanul devine extrem de interesant. Rafinatul spirit de observație, împletit cu studiul istoric minuțios și cu arta sa de talentat narator, au condus la realizarea atmosferei
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
fată o transferă la școala numărul o sută douăzeci și șapte din București, să urmeze clasa a V - a. În București Mirela descoperă o altă lume. O lume cosmopolită a unei capitale europene, aglomerație, forfotă pe străzi, zgomot, o lume pestriță, mereu în continuă mișcare. La cei zece ani ai săi, ruperea de prietenii de la țară, a fost la început un șoc puternic, greu de suportat. Nu tu Costel sau Cici, nici Gica, Rodica, ori măcar învățătoarea care i-a fost
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343121_a_344450]
-
adîncea / zadarnic lovind aerul cu înverșunare, / cu toate încă mai credea / că în curând va reuși să zboare”. (Încă mai credea, p. 64.) În Ca luminile rătăcite (p. 19), poem închinat poeților, „specie” aparte în conglomeratul unei lumi atât de pestrițe, autorul realizează unul dintre cele mai fidele portrete ale acestora. Și dacă sunt singuratici, retrași ori vulnerabili, ei sunt sensibili și hărăziți să surprindă lucrurile tăcute, nerostite și neînțelese de alții, să le de-a glas și culoare îmbrăcându-le
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
speciei Dendrocopos medius Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1011 Cod Natura 2000: A238 2. Denumirea științifică Dendrocopos medius 3. Denumirea populară Ciocănitoare de stejar 4. Descrierea speciei Ciocănitoarea de stejar este asemănătoare cu celelalte ciocănitori pestrițe, în special cu ciocănitoarea pestriță mare. Neglijabil mai mică decât aceasta din urmă, are ciocul mai scurt și mai subțire, iar capul este mai rotund și mai deschis. Sexele sunt similare, cu creștetul roșu ajungând mult în spate (în cazul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
8. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 913 Cod Natura 2000: A104 9. Denumirea științifică Bonasa bonasia 10. Denumirea populară Ieruncă (găinușă de alun) 11. Descrierea speciei Ierunca este cea mică specie a grupului de cocoși de munte. Penajul este maro-cenușiu, pestriț, cu partea de deasupra cu nuanțe de gri, aripile ruginii și abdomenul alb, pătat. Caracteristic este faptul că penele păsării, de la jumătate în jos sunt mai alburii. Cele două sexe sunt asemănătoare însă masculul prezintă o pată neagră sub
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1007 Cod Natura 2000: A239 2. Denumirea științifică Dendrocopos leucotos 3. Denumirea populară Ciocănitoare cu spate alb 4. Descrierea speciei Ciocănitoarea cu spate alb este cea mai mare dintre speciile de ciocănitori pestrițe europene, specie montană localizată la altitudini cuprinse între 800-1000 de metri. Masculul are creștetul capului de culoare roșie (femela neagră), obraji albi - gri, mustața neagră ce se întinde până în spatele ochilor, și care coboară spre gușă, manta neagră în
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
în spatele ochilor, și care coboară spre gușă, manta neagră în partea superioară și albă în partea inferioară, aripi barate cu alb si negru, burta alb-gălbuie striata de dungi negre. Chemările sonore ale acestei specii seamănă cu cele ale ciocanitorii pestrițe mari, dar au o tonalitate mai joasă; foarte adesea cântecul fiind însoțit de darabană. Ciocănitoarea cu spate alb își forează o cavitate într-un arbore sănătos, de obicei un fag, în care, nu depune alte materiale. Femela depune aici o
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
mâna într-un buzunar străin, deși nu aveam niciun motiv să gândesc, sau să mă simt așa! Locomotiva frână și am început să mă orientez, după tăbliță, să găsesc numărul vagonului. Era, din fericire, chiar lângă mine. Lume multă, îmbrăcăminte pestriță, bagaj mult. Amatorii de chilipiruri ofereau transportul, alții apartamente „la cheie”, sau pur și simplu, camere lângă malul marii. Am văzut-o! Da, ea era! Aceeași femeie cu părul blond-roșcat din fotografii. O făptură luminoasă și aeriană, bine proporționată, cu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
bunica de face, îl certă - ar putea să cadă de-acolo, să-și rupă gâtul, sau vreo mână, sau vreun picior. Se mai potoli, însă. Deodată, mare i-a fost uimirea, transformată în mare bucurie, când zări ceva colorat și pestriț umblând prin livadă. Ce-o fi acolo? Curiozitatea lui de copil îl mână imediat să vadă minunea albă. Când ajunse acolo, își dădu seama că ceea ce zări era un pisicel mic, cu blănița albă ca neaua, dar și cu petice
PISOIUL MOTOCEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377426_a_378755]
-
lanuri ruginii de porumb cu știuleți mari și îmbietori, ce așteptau să fie culeși. Undeva, în depărtare, se vedea o turlă a unei biserici și, în curând constatară că surpriza era o frumoasă mănăstire, în curtea căreia roia o lume pestriță, venită din împrejurimi sau de pelerini veniți de departe,pentru a participa la slujba duminicală și pentru a-și găsi liniștea prin rugăciune. A fost cu adevărat o surpriză frumoasă și deosebită. Frumusețea mânăstirii i-a încântat și i-a
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378852_a_380181]
-
plin de entuziasm și nerăbdare, circul era ca și teatrul de păpuși, ceva nou în viața lui. Cupola circului era imensă și la intrare se îngrămădeau părinți cu copii de mână, adolescenți, perechi de îndrăgostiți, bunici cu nepoței, o lume pestriță și gălăgioasă. Își ocupară locurile în lojă și așteptară cu nerăbdare începerea spectacolului. Totul a fost magnific! Sub lumina reflectoarelor și-au etalat măiestria echilibriștii, jonglerii, acrobații însoțiți de cai, câini, elefanți, zebre, iar clovnii i-au distrat copios. Dar
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378848_a_380177]
-
liberei cugetări, dominantă în spațiul public, care vituperează - de cele mai multe ori liberă de orice cugetare - la apariția vreunei voci „reacționare“. A doua pricină este lipsa de coerență și de consistență a „turmei credincioase“, care, deși dominantă cantitativ, rămâne, calitativ, extrem de pestriță și incapabilă să își gestioneze lucrativ adeziunea statistică la cei „86% de creștin ortodocși“. În al treilea rând, lipsa capacității de „angajare la acțiune“ a mirenilor, defect care le aparține, dar care poate fi plasat și în contul administrației bisericești
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
mai de temut în preajma poienii - cumătrul urs, devorând un cerb pe care lupii nu-l apucaseră să-l dea gata. Prin micile luminișuri ale întunecatelor păduri se puteau vedea o horă neobișnuită: cocoșii de munte înfoindu-se în preajma unor găinușe pestrițe. Rar de tot, ascunși de privirea haitelor de lupi, pe lângă stânci, pe la poalele povârnișurilor, se vedeau niște ființe mari, întunecate, cu coarne puternice, cu greabăne fioroase deasupra. Erau bourii. Puteau fi și rudele lor mai cenușii - zimbrii. Fiecare vietate a
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
te bucuri când le vezi în pădure. Să fie lumea cât mai frumoasă, să vină copiii cu drag s-o vadă ! Căpriorul dispăru în desiș. Dar ceva foșni printre tufe. A, nu fusese decât o pasăre, un sturz. Pasăre vioaie, pestriță, se topi și ea repede în tufăriș. Mai încolo, copilul se aplecă și luă în mână ceva de jos. - Ce e asta, bunica ? - E un melc. Vezi ce căsuță are pe spate? Când se sperie, se ascunde în cochilie, adică
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
tremura când vorbea sau când râdea cu gura știrbă. De obicei se îmbrăca ziua într-un trening ponosit, căruia nu reușeai să-i mai deosebești culoarea de cât timp îl purta, dar acum de dimneață era îmbrăcată într-un capot pestriț, la fel de vechi ca treningul. În picioare purta o pereche de șlapi de plastic, rupți. Avea o voce groasă din cauza tutunului pe care îl consuma din abundență. Căpitanului i se schimbase într-o secundă fizionomia, auzind-o pe Dorina cum îi
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
nu atât de rea dacă știi să ți-o faci după sufletul tău. Cum să te simți sărac dacă trăiești la țară, în curtea plină cu animale domestice, găini, rațe, gâște oi, porci și alte alea..., în grădina verde și pestriță din cauza florilor și a legumelor în curs de coacere, în praful din bătătură și ulița zgomotoasă, între pomii plini de rod... E drept că unii nu le au, de ce? am spus mai sus. Din lene. Preferă să întindă mâna, decât
,,SĂRĂCIA... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380317_a_381646]
-
în fiece cuvânt!... XIII. ZORIȚI DE VIAȚĂ, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015. E forfotă și zarvă pe străzi aglomerate, Abia dacă se-aud vecerniile în strană, Preocupați de sine, cu inimi cenzurate, Pestrițe furnicare se-ntrec în mare goană. Sunt orbi și surzi, trăiesc, zoriți parcă de viață, Privesc cum umbre-aleargă pe ziduri scorojite, Oameni sărmani și singuri cerșesc stropi de speranță, Dar cine să îi vadă în veac de măști rânjite. Nu
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]