1,274 matches
-
departe de a sa, pitită la poalele unei movilițe încărcate de vegetație arborescentă pitică și de pungi de plasic bucșite cu resturi menajere, în zona mărginașă dinspre bariera Oborului de animale al orașului, pe o parcelă rămasă nedefrișată, dintr-un petic de pădure mai vechi, parcelă brăzdată de șanțuri și de mușuroaie, într-un loc îndeobște numit peiorativ, de către cetățenii care preferau oricum să-l ocolească, Parcul Câinelui. Cu toată presiunea crescândă a situației extrem de grave, ce se profila amenințătoare, mai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vă și afurisesc! îi alungă intempestiv popa Costică. Moașă-ta, de bestie malagambistă și malastropistă! Bestie cu anteriu! Când o să-ți cumperi față, să-mi dai curu-napoi! Bunicu' lu' Tutankamon! Popa-Prostu' ești, Popa-Prostu' o să mori! mormăie Silică, dându-și în petic, după ce se regrupează cu toții, pe trotuar. Acu', ce facem...? Ne descurcăm prin propriile forțe, fără ajutor, chit că nu va fi un ceremonial tipic. Non esse consuetudinem populi Romani accipere ab hoste armato condicionem! Nu ne predăm! opinează Bursucul. Întocmai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cu vizitare gratuită. Ce baftă! Baftă, pe dracu'! se acrește Poetul. Să vă văd pe voi, inadaptaților, cum sfeterisiți armele alea. Măcar să intrăm, de probă, în recunoaștere, propune Vierme, săltându-și pe braț coșul de nuiele în care, sub un petic de scutec murdar, se găsește o cutie de argint, ce conține relicva cea mai scumpă a umanității. Pe contele de Langres și pe ălălalt..., pe aghiotantul lui Iancu, adică pe domnii cavaleri, pe Iepure și pe Bursuc, nu-i simt
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
strigă într-o ureche: — Faceți pozele! Faceți pozele acum! Încă mai pierde sânge! Nu, sincer, a fost mai comic decât pare. A devenit comic atunci când eram întinsă pe targă, o păpușă de cârpe anatomic corectă fără nimic pe ea decât peticul ăla mititel și fața-mi era așa cum este acum. Polițiștii o puseseră pe călugăriță să țină cearșaful ridicat peste sânii mei. Asta ca să-mi poată face poze din față, dar detectivilor le e așa rușine pentru mine, cum stau acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
văl ești marele necunoscut, zice. Majoritatea bărbaților se vor bate să te cunoască. Unii vor nega că ești o persoană în carne și oase, iar alții te vor ignora, pur și simplu. Zelotul. Ateul. Agnosticul. Chiar dacă cineva poartă doar un petic pe ochi, vrei întotdeauna să te uiți. Să vezi dacă nu se preface. Bărbatul în cămașă Hathaway. Sau să vezi oroarea de dedesubt. Fotograful din mintea mea zice: Dă-mi o voce. Flash. Dă-mi o față. Răspunsul lui Brandy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
teorii a cunoașterii, a unui îndemn la asceză, a unui principiu existențial și a constituirii unei învățături practice... Dacă a te bucura de momentul prezent este de-ajuns, la ce bun tot acest arsenal soteriologic care, din nefericire, rămâne în petice și fragmente? Dacă acest corpus teoretic există, e dovada că Cirenaicul lua în considerare atât viitorul, cât și devenirea, spre deosebire de animalul incapabil să se desprindă de clipa prezentă, cu care discipolii din Cirene au fost atât de frecvent asemănați. Privindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ta mică pe care mi-ai dat-o, din care desprinsesem numai capul ca o ghilotinare sublimă a înfățișării tale de-atunci, care pentru mine a rămas neschimbată. La penultima noastră întâlnire o aveam cusută sub rever, peste ea un petic din aceeași rochie, luat din tivul de jos; știam că trebuie să plec în curând, eram fericită de ideea ce-mi trecuse prin cap și o realizasem, dar nu-ți puteam spune, te-ai fi speriat. O înseninare a ființei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Tot atunci, colonelul Pruritanal și-a exprimat opinia că operațiunile de salvare a eventualilor supraviețuitori nu au nici un sens. Evenimentele ulterioare aveau să-i dea și lui dreptate. Nu s-au găsit nici măcar cadavrele celor din elicopter, ci doar mici petice, arse pe margine, din stofa uniformelor unora dintre ei. Scafandrii au tot plonjat degeaba, pînă la lăsarea Întunericului. În zilele următoare, experții tehnici aveau să dea explicațiile cele mai plauzibile cu putință. În esență, incidentul se datorase desigur unei greșeli
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
se bălăcească În Dunăre.” „În curu’ gol?” „E, În curu’ gol! Bou mai ești... În chiloți și sutien. Ele le zic costume de baie. Da’ cum dracu’ vine asta? Costum Înseamnă pantaloni, haină, cămașă albă, cravată și pantofi negri - nu peticele alea colorate din țesătură de plastic ca să se zvânte apa mai repede.” „Te-ai uitat la ele? Cum erau? Care ți-a plăcut? Ți s-a sculat? Hai, bă, ce dracu’, aștepți să ne rugăm de tine?” „Ce-ați vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lui, el tot dădea rotocoale neliniștite, de parcă ar fi uitat unde era cerul și Încotro pământul. Se Încurcase În firele de telefon și se zbătuse o vreme Între ele până să scape. Umpluse locul de pene lungi, nepământești, și de petice din cămeșoiul cel alb. Spaima lui cea mare culcase la pământ câțiva stâlpi de lemn Îmbibat cu un fel de păcură Împuțită. Copiii Își lipeau urechile de acei stâlpi care zumzăiau și ascultau ce-și spuneau unul altuia marii conducători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
le pese că stârneau cu zgomotele lor toate jivinele ce sălășluiau pe acolo. Nu le păsa că se târmoceau În noroiul Împuțit de pe marginea pârâului, că-și bășicau mâinile și obrajii În urzici, că se zgâriau și lăsau ațe și petice de țoale În spini. Răvășită, Valea se burzuluia În jurul lor. La o cotitură urlară de groază: de o cracă groasă a unei sălcii atârnau trei hoituri de câine jupuite și pline de muște; cojoacele lor, făcute sul și date cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
râmă. Lor li se opriseră noduri În gât la vederea unduirilor femeii. Când se Întorcea cu spatele, Își lipeau ochii de liniile curbate ale bucilor neacoperite pe deplin de țesătura cu sclipici. Când se Întorcea cu fața, pironeau cu privirea peticul de sub buric și dintre picioare, Încercând să-și Închipuie cum arăta și cum se mișca - dacă se mișca - ceea ce era nedrept de ascuns. Printre aburii tescovinei, scamatorului Îi răsărise un gând. O chemase pe nevastă după cortină, În timp ce la difuzor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
atunci când văzuse că nu mai putea stăpâni camionul, se azvârlise din cabină. Își rupsese o mână care-i atârna, bleagă, din umăr. Foiște scăpase și el, ca prin minune, ieșise dintre dărâmături Înveșmântat numai În niște chiloți cu găuri și petice frumos colorate. Mamă-sa, tușa Tinca, norocoasă și ea, era dusă prin vecini ca să se Împrumute de vreun ciur de mălai ce urma să fie plătit În servicii (lecții private la mai toate materiile pentru odraslele familiilor creditoare) de către mâncăciosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și platoșe sparte și Îndoite ca vai de mama lor, moștenite din vremuri vechi ori mai dincoace. Cel mai de preț, Însă, este vinișorul cel roșu cărat pe câmpul de bătălie În damigene și sticle. Câmpul marilor Înfruntări e un petic Înțelenit de la granița dintre sate. Fiecare tabără Își sapă tranșee În care luptătorii se ascund Înainte să pornească la atac. Nici măcar unul dintre ei nu are habar că jocurile lor războinice sunt menite să cinstească iubirea dintre Fiu și Aleasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu ochiul și se poate pipăi cu mâna arată cu totul altceva. Deși explicațiile primite - cum că relieful specific locurilor făcuse ca, În urma unor desăvârșite și chibzuite socoteli, În ale căror ecuații Încăpuseră adâncimi de văi și Înălțimi de dealuri, petice de păduri și chiar felul copacilor din care erau formate (stejari sau salcâmi), grajdurile să fie amplasate după cum se observa - păreau Îndeajuns de bine Întemeiate științific, copiii nu crezuseră o iotă și se bucuraseră de Încurcătură. „Hai că l-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pânză și stofe lucrate în casă. Fiind mulți copii, obiectele de îmbrăcăminte nu erau abandonate după ce nu se mai potriveau celui pentru care au fost făcute. Acestea erau cârpite și trecute la frații tot mai mici și purtate până ce, cu petic peste petic, nu li se mai cunoștea forma și culoarea inițiale. În grija mamei erau treburile casnice și strunirea copiilor, în vreme ce tata, însoțit de frații mai mari, trudea la muncile câmpului. În relațiile cu noi, copiii, mama manifesta o atitudine
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
stofe lucrate în casă. Fiind mulți copii, obiectele de îmbrăcăminte nu erau abandonate după ce nu se mai potriveau celui pentru care au fost făcute. Acestea erau cârpite și trecute la frații tot mai mici și purtate până ce, cu petic peste petic, nu li se mai cunoștea forma și culoarea inițiale. În grija mamei erau treburile casnice și strunirea copiilor, în vreme ce tata, însoțit de frații mai mari, trudea la muncile câmpului. În relațiile cu noi, copiii, mama manifesta o atitudine fermă și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
roșie... Trocul cu cei de la țară se practica intensiv, stăteai de nenumărate ori la coadă să le cumperi ce aveau nevoie, unt, ulei, zahăr (căci în magazinele sătești sărăcia era lucie, iar oamenii nu aveau voie să aibă decât un petic de grădină - în rest, furau de la CAP în înțelegere cu șefii). În schimb, țăranii îți dădeau carne de la porcul lor pe care îl creșteau la înțelegere amiabilă cu miliția din comună. Se stătea la rând pentru orice, cozi uriașe la
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
printr-o microscopică țesătură de tușe ce vibrează cromatic în pânzele sale.” (Vespasian Lungu) Dinu Adriana 1977 Pictor „Prin pictura naivă pe sticlă, cu toată forța, strălucirea și transparența ei, încerc să recuperez mirajul și fantasticul copilăriei mele, când orice petic de culoare îmi deschidea lumi nemaivăzute, deopotrivă curate și adevărate.” Născută pe data de 17 decembrie 1977, în localitatea Caransebeș, județul Caraș Severin. Studii: Liceul Pedagogic „C. D. Loga”, Caransebeș, promoția 1997; Facultatea de Geografie, secția de geografie didactică, Universitatea
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
teorii a cunoașterii, a unui îndemn la asceză, a unui principiu existențial și a constituirii unei învățături practice... Dacă a te bucura de momentul prezent este de-ajuns, la ce bun tot acest arsenal soteriologic care, din nefericire, rămâne în petice și fragmente? Dacă acest corpus teoretic există, e dovada că Cirenaicul lua în considerare atât viitorul, cât și devenirea, spre deosebire de animalul incapabil să se desprindă de clipa prezentă, cu care discipolii din Cirene au fost atât de frecvent asemănați. Privindu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
au folosit descrierile lui Marco Polo în cărțile lor. Descoperirile de-abia începuseră... FERNANDO MAGELLAN (1480-1521) Fernando Magellan s-a născut in 1480. La numai cinci ani rămâne orfan de tată, împreună cu cei șase frați ai săi, numai cu un petic de pământ de pe care să-și ducă zilele. Ajuns paj la curtea regelui și-a desăvârșit educația, trezindu-i-se interesul pentru călătorii, mai ales că navigatori celebri brăzdau deja mările lumii. Drept urmare, în calitate de ofițer al coroanei portugheze, a luat
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
colaborare cu Carmen Huluță); Versuri din flori, București, 2000. Repere bibliografice: Datcu, Dicț. etnolog., III, 113; Luminița Marcu, Irina Nicolau, scriitoarea, RL, 2002, 7; Otilia Hedeșan, Irina, O, 2002, 8; Șerban Anghelescu, Anca Manolescu, Ecaterina Șafarica, Mihaela Șchiopu, Recviem în petice, „Dilema”, 2002, 535; Marie-France Ionescu, Radu Bercea, Șerban Anghelescu, In memoriam. Irina Nicolau, „22”, 2002, 28; Ștefan Cazimir, Irina Nicolau. In memoriam, ALA, 2002, 627. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
-
găuri. Pe scurt, aci domnește mizeria lipsită de orice poezie: o mizerie avară, apăsătoare, flenduroasă. O mizerie care dacă nu-i astupată de noroi, e totuși plină de pete; dacă nu-i ciuruită de găuri și nu-i curg încă peticele, curând-curând, o va mânca putregaiul 254. Aici, acel "pe scurt" recapitulativ în descriere este pe deplin asumat de un narator care nu ezită să-l introducă pe cititor în povestire, chiar în actul lecturii; își comentează propria enunțare și eventualele
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
menționate pe situri în tabel): unelte casnice din os și lut (străpungătoare, fusaiole decorate și nedecorate, greutăți de lut - pl. XIV), unelte meșteșugărești-arme din metal (dăltițe, împungător-pilă, scoabă, amnar, cuțite, vârf de săgeată și un fragment din aramă de la un petic de cazan - pl. XV), obiecte de port din os și metal (pandantiv os, fragmente de la aplice, o placă de cataramă bizantină cu decor, două ace, un pandantiv de harnașament și un ac de la o fibulă - pl. XVI) și obiecte de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un pandantiv din os. d)obiecte diverse din lut, piatră și bronz: fusaiole de lut (12), cute (4), greutăți din lut (2), tipare piatră (2) și câte un exemplar din următoarele obiecte: o lingură de lut (de turnat metale), un petic de cazan și un pandantiv de harnașament, ambele din bronz. Datorită inventarului precar din așezările aflate în Bazinul Bârladului, nu se remarcă o gamă variată de obiecte. Uneori, până și tipsia (vas frecvent întâlnit) lipsește, precum în cazul așezării de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]