521 matches
-
Yosef Haim Brenner 1 are mai mult iudaism În degetul lui mic decât fosilele voastre În caftane și psihopații cu tichiuțe croșetate. Primii se pișă pe stat și spun că e ilegitim pentru că Mesia n-a venit Încă, ceilalți se pișă pe stat și spun că e doar un eșafodaj temporar pe care Îl putem demonta acum că Mesia se află deja la ușă. Și unii și ceilalți se pișă pe „Să nu ucizi“, pentru că există lucruri mai importante, ca interzicerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
că e ilegitim pentru că Mesia n-a venit Încă, ceilalți se pișă pe stat și spun că e doar un eșafodaj temporar pe care Îl putem demonta acum că Mesia se află deja la ușă. Și unii și ceilalți se pișă pe „Să nu ucizi“, pentru că există lucruri mai importante, ca interzicerea autopsiilor sau descoperirea mormântului strămoașei noastre Izabela. —Fimucika, suspină tatăl său, ai milă de mine. Sunt un evreu bătrân. Nu mai am treabă cu toate misterele astea. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ca să nu tac din gură. ... „Să nu te mai prind că scoți cepul și răstorni butoiul”, mă răstesc la dânsa: „canaua are doar o răsucelniță: servește-te de ea cu socoteală”. Gloria pleacă de la masă și-mi zice că se pișă borșul meu. Expresia aceasta nu există în vocabularul iubitei mele. Trebuie să fiu cinstit până la urmă și să recunosc că iubita mea este prea bine educată, și că nu întrebuințează asemenea cuvinte. E suficient, totuși, ca Gloria să rostească vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
rămas întipărite în minte. Aud cum plesnește centironul de piele. Cineva numără cu voce tare. Dar nici bătăile, nici alte șicane cu care era amenințat, nimic nu-l putea obliga să apuce totuși arma. Când unii dintre băieți s-au pișat pe sacul lui de paie, vrând astfel să-l facă de râs că-și udă patul, el a acceptat și această umilință și și-a recitat și cu următorul prilej micul său dicton. Fenomenul ăsta nemaiîntâlnit era imposibil de curmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
că văd licărind conacul în depărtare, dar conacul nu mă vede pe mine. Cât e de tăcut. Numai răsuflarea mea se aude. Acum vărs din conținutul celor două căni câte două degete de cafea în zăpadă, pun cănile jos, mă piș ca să le refac conținutul, în fiecare dintre ele atât cât este nevoie. Ce nu a încăput în căni rămâne între brazi, cât să se coloreze zăpada în galben, ceea ce nu poate fi decât bănuit. Acum chiar ninge și-mi acoperă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Panther. Și încă un soldat, poate tanchistul, trăgătorul sau comandantul tancului, măsoară sub burta acestuia libertatea solului. Cizmele noastre se ating. În stânga și dreapta suntem apărați de șenile. Trei minute, o veșnicie poate să cânte orga. Cotropit de frică, mă piș în pantaloni. Pe urmă tăcere. Lângă mine un clănțănit din dinți, cu multe strofe. Adineaori, ba nu, înainte ca orga să-și fi terminat piesa de concert, atunci a început clănțănitul răpăit, a continuat fără întrerupere și încă mai durează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe ai cărui obraji se usca spuma de ras... Printre cadavre se târau supraviețuitori - sau stăteau încremeniți ca și mine. Unii urlau, deși nu erau răniți. Cineva scâncea ca un copil mic. Eu am rămas locului, în pantalonii uzi de pișat, și mă uitam la doi pași de mine, la trupul sfârtecat al unui băiat cu care tocmai trăncănisem despre nu mai știu ce. Măruntaiele. Fața lui rotundă, care părea să se fi micșorat în clipa morții... Dar ceea ce stă scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
formație; mai târziu am învățat să procur lucruri comestibile, să adulmec pericolul, așadar să-i evit pe „câinii de lanț“ din jandarmeria de front, de asemenea să suport imaginea cadavrelor ferfenițite și a șirurilor de spânzurați; de frică, m-am pișat în pantaloni, am învățat repede să mă tem, am început să cânt în pădure, puteam să dorm în picioare, să mă salvez prin povești mincinoase, să-mi inventez, fără grăsime, carne sau pește și fără nici un fel de zarzavat fripturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
deja pe limbă o vorbă frumoasă pentru o soră cu chip de madonă care se plimba singură și când mai dispuneam și de o rezervă de alte cuvinte măgulitoare, capra care-mi fusese vârâtă pe gât a început să se pișe zgomotos și interminabil. Ce era de făcut? Să întorc privirea? Să caut un punct de sprijin în pietrele funerare înșirate de cealaltă parte a șinelor? Să par absolut indiferent? Totul era în zadar. Pișatul caprei de lapte Genoveva nu voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
că gazda ta, zdrahoanca aia înspăimântătoare, nu avea să observe nimic. Prietenii noștri comuni: Ulli și Herta Härter, cu care am bârfit despre Dumnezeu și lume. Rolf Szymanski, pe care-l numeam Titus și cu care, beat criță, m-am pișat în fața portalului de la Berliner Bank din cauză că am crezut că noul edificiu era un pisoar, motiv pentru care a trebuit să plătim o amendă de cinci mărci. Apoi, mai târziu, Hans și Maria Rama, care ți-au făcut cele dintâi poze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
stătea Închis momentan colaboratorul său, Isidro Parodi. Spre deoebire de cititor, acesta nu-l cunoștea pe Carlos Anglada; nu studiase sonetele din Pagodele senile (1912), nici odele panteiste din Eu sunt ceilalți (1921), nici majusculele din Privesc cruciș și mă piș (1928), nici romanul indigenist Carnetul unui gaucho (1931), nici măcar unul dintre Imnurile pentru milionari (cinci sute de exemplare numerotate și ediția populară a tipografiei Expediționarii lui Don Bosco, 1934), nici Antifonarul pâinilor și peștilor (1935), nici, oricât de scandalos ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sex. Conceptele se dezumflă înfața tinereții mele precum camerele de bicicletă. Rațiunea perplexă, ofensată și amatoare ca o lady luată la drăgălit de un căruțaș mirosind a drojdie, cedează imediat locul unei senzații de foame de dez-singurare. Îngerul zice: „Mă piș pe aripi! Dezbrăcarea! Spărgînd copilăria în cioburi, în fața privirii va înflori femeia și-n jur, parfumuri de vin și pucioasă vor pluti!“. Urmează un soi de senzație pe care, matur fiind, n-o pot ghici decît ca moarte sau ca
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
semne de prețuire minerilor, care se suie Înapoi În camion. Un cetățean le Întinde două franzele. Mulțimea exultă. „Bravo, bine i-au făcut! Să-i omoare, dom’le! Să-i omoare! Să-i omoare! Să-i bată pînă s-or pișa pe ei, să-i calce În picioare. Jos legionarii! Cinste lor, cinste lor, minerilor!” România, 14 iunie 1990. Tăiat la: Președintele țării Își face cruci largi și rapide Într-o biserică. Apoi În Cimitirul Eroilor. Apoi la televizor. Prim-plan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la Întrebarea ce părere au despre oamenii instruiți, au răspuns agresați că nu-i interesează, nu cunosc neapărat vreunul și nici nu și-ar dori. Adaug și opinia culeasă de mine de la o doamnă de cultură, pictură și BMW: mă piș pe ei. O moderată. Aceasta-i așadar starea naturală a oamenilor simpli de caracter. Modele le sînt alții ca ei. Definiția lui Vladimir trăiește. Și mă gîndesc mai mult la intelectualitatea umanistă decît la cea tehnică cînd Îmi răsună-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
locali să fie puși cu botul pe labe, ca să nu apară care cumva la petrecerea În aer liber dată de primarul Bowron pentru copiii orfani și să șutească toate prăjiturile. Crăciunul trecut un negrotei smintit Își fluturase scula și se pișase Într-o carafă cu limonadă destinată unor pușlamale de la cine știe ce orfelinat, poruncindu-i doamnei Bowron „Înhamă-te, tîrfă!“ primul Crăciun al lui William H. Parker ca șef al Departamentului de Poliție din Los Angeles a trebuit să o transporte pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
scoase pe nări un nor mare de fum. — Ba bine că nu! Tyrone și-a pus curu’ la bătaie, iar Leroy era așa de speriat, că era cît p-aci să se-arunce de p-acoperiș, și bea pînă se pișa pe el trăscău d-ăla făcut În pușcărie. Negrotei tîmpiți. N-au creier În dovleac nici cît o javră de cîine! Comutatoarele Închise. — Ray, am auzit că-ți place să tragi În cîini. TÎnărul ridică iar din umeri. — Potăile n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
nebotezată. Jack căscă, se Întinse și calculă variante: Aragon contra Pimentel, ce voia Ellis Loew... Avea o Întîlnire cu el diseară, la o Întrunire politică. Votca Îi ardea stomacul. Îi venea al dracului de tare să se ducă să se pișe. Claxoane: semnalul lui. Petievich arătă cu degetul spre trotuar. Doi bărbați albi tocmai intrau În magazin. Jack traversă strada. Petievich se apropie și el. Oprire În cadrul ușii, o privire aruncată rapid Înăuntru. TÎlharii erau la ghișeu, cu spatele la ușă, cu pistoalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
te uiți la ele. Aș putea primi ultimul cec...? Plicul - mînjit cu rahat de șobolan. — Poftim. Cu cele mai bune urări din partea căpitanului Ed Exley. CAPITOLUL 47 O cameră de interogatorii drăguță - fără scaune țintuite de podea, fără miros de pișat. Jack se uită la Ed Exley. — Știam eu c-am făcut-o de oaie, dar nu credeam c-o să intru În colimatorul șefului cel mare. Exley: — Probabil că te minunezi de ce n-ai fost suspendat. Jack se Întinse. Uniforma lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
al camerei, cu tot cu scaun. Scaunul de tortură ateriză Într-o rînă, cu stinghiile sărind din Încheieturi. Rafturile se prăbușiră, iar radioul căzu și se sparse, umplînd spațiul camerei cu paraziți electrostatici. Bud ridică scaunul cu o singură mînă. Hinton se pișase pe el. Bud se auzi vorbind cu o voce stranie, cu accent irlandez. — Spune-mi ceva despre pești, flăcău. Cathcart, cioroiul Dwight Gilette. Amîndoi au păstorit-o pe fata aia, Kathy Janeway. A fost omorîtă și nu-mi place. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de un cadavru pe sub o casă). Prezintă-te la Anchete Interne Îndată ce ajungi la Los Angeles. Bud rîse și Își făcu geamantanul: haine, teancul de hîrtii secrete - asasinatele prostituatelor, Nite Owl... trebuia Întrebat Dudley. Aruncă bilețelul În budă și se pișă pe el. *** Conduse pînă la Gardena și se cază la Victory: o cameră cu așternuturi curate, plită electrică și nici o pată de sînge pe pereți. În mă-sa de somn! }și făcu o cafea și Începu să lucreze. Tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Începu să bată darabana prea tare - sticla lui mai că se răsturnă. Kikey, devenind brusc palid: — Doar nu crezi că Dublu Perkins... Stompanato: — Haide, Abe! Dublu Perkins vinovat pentru Nite Owl... Ăsta da banc. Bud spuse: — Mă duc să mă piș. Se duse la baie. Închise ușa, numără pînă la zece și o Întredeschise. Mardeiașii discutau supersonic. Abe Își ștergea fața cu un șervet. Dă-le răgaz să potrivească singuri piesele. Intuiție: Dublu la Nite Owl. Jack V. i-a văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
care nu o făcea doar noaptea, sub pătură, dar și În timpul zilei, la modul obscen. Învățase să-și Întoarcă ochii, așa cum Învățase să-și Întoarcă ochii și capul de la sunetul și mirosul care venea de la cei care trăgeau pîrțuri, se pișau sau căcau la oală. Totuși, acum, În Întunericul absolut al celulei, și În ciudata și stînjenitoarea atmosferă declanșată de cîntecele lui Miller și Atkin, Își dădu seama Îngrozit de mișcarea furișată, neajutorată, intenționată, pe jumătate rușinată a mîinii lui Fraser
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
desfrunzită peste spinarea descărnată și cheală, fiindcă potaia, după ce mirosise, cu indiferență, Pepenoaica, și-o alesese ținta nevoilor sale bătrânești, fără măcar să ridice, câinește, un picior în sus, în dreptul ei. Auzi, măi, tovarășe Stalin, n-ai măcar oleacă de rușine? Pișă-te , ceva mai încolo, nu, direct, pe produsele agriculturii noastre socialiste! După ce isprăvi cu luarea unor asemenea măsuri de organizare, își porunci, el singur, alinare: Da', ajungă-ți zbucium, măi Nicanor! Conform indicațiilor ordonate de secretarul de partid și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
grațiile ei. El - exotic, eu - hlizit, părând mai În largul meu. Fiindcă eram cumva de-al casei. Tot eu: ieșind din Încăperea cu bara de nichel, Îndreptându-mă spre vestiarul fetelor, un etaj mai jos, În spate, lângă budă. Mă piș mai Întâi, clătinându-mă. Apoi bat la ușa vestiarului. Mi se deschide. Mai Întâi, Întredeschide. Prin crăpătură, chipul binevoitor al lui Leac. Mă lasă să intru. Înăuntru, Încă trei bărbați, palizi, ghemuiți În jurul unei oglinzi așezate orizontal pe un taburet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
pentru cei obsedați de microbi, uși care să se deschidă prin apăsarea unei clape cu talpa piciorului. Florin Îmi vorbise mai demult de senzația de scârbă pe care o Încerca, la toaleta de la Joy’s de pildă, atunci când, după ce se pișa și se spăla pe mâini, trebuia să iasă din budă deschizând ușa cu mâna proaspăt spălată, gândindu-se că, cel mai probabil, nu toți clienții folosiseră săpunul după ce folosiseră hârtia igienică. Poate părea aberantă grija prietenului meu, datorată probabil contactului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]