516 matches
-
codrilor, pe liziere și în poieni, trăiesc buha (Bubo bubo), huhurezul mic (Stix aluco), ciuful de pădure (Asio otus), corbul (Corvus corax), mierla gulerată (Turdus torquatus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea verde (Picus viridis), gaița (Garrulus glandarius), diverse specii de pițigoi (Parus caeruleus, P. major) etc., aproape toate, exceptînd gaița, fiind ocrotite de lege și declarate monumente ale naturii. Rezervația forestieră Lepșa-Zboina ocupă o suprafață de 210,7 ha, fiind situată pe versantul sudic al Muntelui Zboina Neagră. Are o vegetație
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
câmp, șoarecele gulerat, șoarecele de pădure, șobolanul de câmp, popândăul, șoarecele de mișuna, iar la Malcoci a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele mic, hamsterul dobrogean, cârtita. Păsări un numar forate mare de specii: ghionoaiele, ciocănitoarele, ciuful de pădure, pițigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, câneparul, sturzul cântător, uliul păsărar, șoarecele comun, porumbelul de scorbura, coțofana, gaița, prepelița, potârnichea. Raportat la extinderea Dobrogei numai în Podișul Dobrogei de Nord cuibăresc ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu spatele alb, pițigoiul sur, silvia de zăvoi
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
ciocănitoarele, ciuful de pădure, pițigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, câneparul, sturzul cântător, uliul păsărar, șoarecele comun, porumbelul de scorbura, coțofana, gaița, prepelița, potârnichea. Raportat la extinderea Dobrogei numai în Podișul Dobrogei de Nord cuibăresc ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu spatele alb, pițigoiul sur, silvia de zăvoi, pitulicea mică, cănărașul, sturzul de vâsc, mierla de piatră etc. O specie ce cuibărește în podișul de la Babadag și din Munții Măcinului(singurul loc din țară) cu efectiv destul de redus sub 20 de exemplare e șorecarul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
gaița (Garrulus gladorius), pupăza (Upupa epops) și corbul (Corvus corax), pasăre cuprinsă că piesa principala și în blazonul Huniazilor. În zona pădurilor de șes până la cele de munte se întâlnește și stăncuța(Corvus monedula), gaița(Garrulus glandarius), cinteza(Fringilla coelebs), pițigoiul(Parus caeruleus). La lacul de acumulare Cinciș s-au statornicit ratele sălbatice, iar în pădurile din apropiere au început să apară fazani. Fauna ichtiologică este reprezentată prin păstrăv (Salmo trutta fario) care ajungea până în zona municipiului Hunedoara, retrăgându-se -în
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
apus"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar comun ("Buteo buteo"), mătăsar ("Bombycilla garrulus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
arnica de munte, crinul de pădure sau floarea de colț. Din punct de vedere al faunei sălbatice, pădurile sunt populate cu exemplare de cerb carpatin, mistreț, vulpe, veveriță, arici, bursuc sau iepure, precum și cu păsări diverse ca de exemplu rândunică, pițigoi, ciocănitoare, porumbel, bufniță sau botgros. Munții Carpați au aici culmi abrupte, străbătute de șuvoaie repezi de ape. Apele care străbat raionul sunt Ceremușul Alb, Ceremușul Negru, Putila, Siretul și Suceava. Printre munți, într-o vale pitorească, curge râul Putila (sau
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
urogallus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), șoim călător ("Falco peregrinus"), pițigoiul de munte ("Parus montanus"), mierla gulerată ("Turdus torquatus") sau mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Coronella austriaca"), șopârlă de câmp ("'Lacerta agilis"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), broască râioasă verde
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris"), pițigoiul de munte (Parus montanus) sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus") Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris"), pițigoiul de munte (Parus montanus) sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus") Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu specii de conifere: brad
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
oriolus"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), viespar ("Pernis apivorus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), vrabia spaniolă ("Passer hispaniolensis"), pițigoi de livadă ("Parus lugubris"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvia mică ("Sylvia curruca"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), pupăză ("Upupa epops"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
jder ("Martes martes"), dihor ("Mustela putorius"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis") sau specii de lilieci. Păsări cu specii de: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), scatiu ("Carduelis spinus"), pițigoi-de-brădet
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
de alun ("Tetrastes bonasia"), uliu ("Accipiter nisus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), mirlă ("Turdus merula"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), codobatură ("Motacilla alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco verpestinus"); Reptile și amfibieni: vipera comună ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
DC 136, sat Cotumba; Refacere pod auto/pietonal sat Cotumba, pct. La Troița; Refacere pod lemn avariat sat Apa Asău, pct. Agastini; Refacere șanțuri pereale sat Ardeoani pe o lungime de 1200 m Refacere punte pietonală metalică, sat Frumoasa pct. Pițigoi Baltă; Refacere pod metalic, sat Balcani, pct. Țepeș; Refacere 6 punți pietonale sat Schitu Frumoasa, pct. Palosanu, pct. Năstase, pct. Bogaciu, │ │ │ │ │pct. 628, pct. Botezatu și pct. Toader Stefan; Refacere pod sat Schitu Frumoasa, pct. Manolache; Refacere pod sat Schitu
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
depresiuni vegetație specifică formată din plante mezohigrofile și higrofile precum salcia, răchita, arinul, trestia, rogozul, coada calului etc. Fauna foarte bogată și variată aici trăind: căprioara, lupul, vulpea, mistrețul, veverița, iepurele, dihorul, râsul, jderul, ursul, cerbul carpatin, acvila de munte, pițigoiul, mierla etc. Componența Consiliului Județean Harghita (30 de consilieri): Județul Harghita are 4 municipii, 5 orașe și 58 de comune. Județul Harghita are o populație de 326.222 locuitori, din care peste 56% traiesc în mediul rural. În județul Harghita
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rate, lișițe) Istoria prezenței umane pe teritoriul județului se
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele: animale
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
mici și predomină prunul și vișinul, cireșul și părul, gutuiul și nucul. Fauna este formata din mamifere ca iepurele de camp, caprioara, vulpea, porcul mistret precum si specii de pasari cum ar fi ratele si gastele salbatice, mierla, sturzul, gaița, ciocănitoarea, pițigoiul, acvila mica. Clima este temperat-continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul țării ( 8- 9 C), cu precipitații variabile, cu ierni sărace în zăpadă
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
foarte bogate în specii de animale, cu excepția nevertebratelor. Cele mai răspândite mamifere sunt veverița, ariciul. În regiunile de pășuni se pot întâlni: iepurele, cârtița, diferite specii de rozătoare, seara apar și liliecii. Din păsări în păduri trăiesc: pupăza, grangurul, privighetoarea, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul, în câmpuri potârnichea, foarte rar, eretele alb. În cartierele de la periferie pot fi observate și unele specii de bufniță. Pe raza localității sunt de asemenea: porumbelul, vrabia, rândunica, graurul și alte păsări. În bazinele acvatice locuiesc: barza, pescăruș
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de amurg ("Nyctulus noctula"); Păsări: găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatura ("Motacilla albă"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatura ("Motacilla albă"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușca ("Rutilus
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
Român este o companie producătoare de confecții textile din România. Firma deține două fabrici în Român, respectiv una de confecții și una de tricotaje. este controlată în proporție de 50% de "Bogdan Toporaș Pițigoi", 25% revine lui "Sorin Chiriac" și restul de 25% "Cristinei Chiriac". Compania deține și o rețea de 15 magazine proprii numite "Sense". Caremil Român face parte din Grupul Caremil, care include și fabrică de confecții și tricotaje Smirodava care a
Caremil () [Corola-website/Science/318686_a_320015]
-
care toamna părăsesc Europa îndreptându-se spre Africa, iar primăvara vin pe un traseu invers. În kibuțul Lotan se află un centru de observare a păsărilor migratoare. Între păsările caracteristice regiunii se pot menționa prigoria orientală, ciocârlia deșertului (Ammomanes deserti), pițigoiul trâmbițător )(Rhodopechys) ,ce poate fi văzut adăpându-se în zori sau la apusul soarelui în perimetrul unor kibuțuri, păsărica soarelui sau de nectar, în varianta palestineană (Nectarinia osea), ciocârlia cu creastă (Alaemon) etc. Animalele care se întâlnesc în Arava sunt
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
de insecte (Insecta): libelula ("Calopteryx virgo"), băligarul (Geotrupes stercorarius), furnica roșie de pădure ("Formica rufa"), viespea-furnică ("Mutilla europaea"), buburuza ("Coccinella septempunctata"), ploșniță de pădure ("Pentatoma rufipes") sau musca scorpion ("Panorpa communis"). Pădurea asigură adăpost pentru multe păsări cântătoare și răpitoare: pițigoiul de brădet ("Periparus ater"), pițigoiul de creastă ("Lophophanes cristatus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), buha ("Bubo bubo"), scorțarul ("Sitta europaea"), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopos major"), pănțărușul ("Troglodytes troglodytes") sau pițigoiul albastru ("Cyanistes caeruleus"), de pe fiind obsevate printre păsările
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
virgo"), băligarul (Geotrupes stercorarius), furnica roșie de pădure ("Formica rufa"), viespea-furnică ("Mutilla europaea"), buburuza ("Coccinella septempunctata"), ploșniță de pădure ("Pentatoma rufipes") sau musca scorpion ("Panorpa communis"). Pădurea asigură adăpost pentru multe păsări cântătoare și răpitoare: pițigoiul de brădet ("Periparus ater"), pițigoiul de creastă ("Lophophanes cristatus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), buha ("Bubo bubo"), scorțarul ("Sitta europaea"), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopos major"), pănțărușul ("Troglodytes troglodytes") sau pițigoiul albastru ("Cyanistes caeruleus"), de pe fiind obsevate printre păsările care cuibăresc în pădure și
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]