2,469 matches
-
scâncește ecoul unui dor sufocat... de cugetări. Dar din caieru-anotimpului încâlcit, gândul toarce fiorul sălbatic, pe fus fără titirez, până traversez câmpia-nrourată, emoția curge, visul se-ntoarce și pe șevaletul de sub pleoape reîncep să ... Citește mai mult Pendula-și picură secundele în carafa timpului,iar gândurile răsfoiesc amintiri, niciodată trecut;un amestec de umbre și lumini e pânza aerului,îngemănare ce-n perdeaua zorilor s-a desfăcut.Visul s-a desprins din nepusele, vechi balamale,iar lacătul a ruginit sub
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
strunesc cu zăbale de dor,dar înfășurată-n speranță, aștept o vreme,... XXII. POEM DE IUBIRE, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. Am deszăpezit gândurile prinse-ntre troiene, în suflet pâlpâie lumânarea ce picură amintiri, altă iarnă își cerne fulgii peste umeri și gene, dar parcă a fost ieri când mă topeai în priviri. Ți-am simțit zvâcnirea aripilor în preajma-mi, adierea ce mi-a răvășit păru-n prag de iarnă, mult mai târziu
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
din bibliotecă le voi pune-n mulți saci, sunt prea mari, grele să le șterg praful gros, voi păstra și citi doar, Odă de Eminescu, căci ... Citește mai mult Am deszăpezit gândurile prinse-ntre troiene,în suflet pâlpâie lumânarea ce picură amintiri,altă iarnă își cerne fulgii peste umeri și gene,dar parcă a fost ieri când mă topeai în priviri.Ți-am simțit zvâcnirea aripilor în preajma-mi,adierea ce mi-a răvășit păru-n prag de iarnă,mult mai târziu
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
din 26 noiembrie 2016. Nori de cerneală au caligrafiat tăcerile de ieri, gânduri vechi printre rânduri, s-au destrămat, deseori, cuvântul a rămas încurcat prin păreri, făr' a mai găsi drumul și tăcerea l-a sugrumat. Nori de cerneală vor picura tăcerile de mâine și vor colora frunzele toamnei, devenite trecut, un anotimp dospit în ridurile frunții, ca o pâine, unde cuvântul rătăcit, n-a mai fost recunoscut. Prin jur e-atâta ruginiu iar toamna stă să plece, la tâmplă simt
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
frunza-iubire. Citește mai mult Nori de cerneală au caligrafiat tăcerile de ieri,gânduri vechi printre rânduri, s-au destrămat,deseori, cuvântul a rămas încurcat prin păreri,făr' a mai găsi drumul și tăcerea l-a sugrumat.Nori de cerneală vor picura tăcerile de mâineși vor colora frunzele toamnei, devenite trecut,un anotimp dospit în ridurile frunții, ca o pâine,unde cuvântul rătăcit, n-a mai fost recunoscut.Prin jur e-atâta ruginiu iar toamna stă să plece,la tâmplă simt un
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
ce plâng tăceri nespuse, Să stoarcem iubirii ce-a murit un strop, Să îl luăm cu noi, în lumea vieții duse. Te-aștept iubite-n gând, te-aștept în chin Și-n umbra dorului nebun ce îl ascunde lacul, Să picurăm în lacrimi prin undele-n suspin Și în tăcerea lumii mute să ne ducă veacul. Vino! În prag de lac sub nuferi te aștept, Vreau să-mi aduci 'napoi iubirea toată. Să vii te rog, vreau să mă strângi la
AM SĂ TE CHEM de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385283_a_386612]
-
Bezea Publicat în: Ediția nr. 1986 din 08 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Mai știi? ce frumos înfloream în sărutul fiecărei nopți, umbrele pașilor desculți ne striveau, cu surâsul lor de copaci, pe poteci. mai stai! spuneau norii, văzând cum picură a toamnă peste frunzele căzute din părul tău, a mine. lienele mă prindeau în însângerări de rugină doar ca să mă vadă cum murmur la sânul tău, de vremelnicie ascunsă, a nimănui niciodată; doar a ta! dospită între catafalcuri de crengi
TRECERI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385298_a_386627]
-
cădere în brațe când bucuria te ninge cu fulgi de surâs vara se revărsa cum o cascadă în fiecare privire în fiecare zvâcnire și uneori norii înveseleau pământul cu frunțile lor aduse din cer în umbră de departe pădurea îmi picura pe mâini sucul ei verde Ogrădeasa și azi îmi picură muguri de flori din anii fragezi ai copilăriei când iarba cu fruntea în vânt mi se scălda în priviri prins în culoarea cerului îmi pășteam oile când lângă mine în
OGRĂDEASA ȘI MĂGURA VADULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385282_a_386611]
-
surâs vara se revărsa cum o cascadă în fiecare privire în fiecare zvâcnire și uneori norii înveseleau pământul cu frunțile lor aduse din cer în umbră de departe pădurea îmi picura pe mâini sucul ei verde Ogrădeasa și azi îmi picură muguri de flori din anii fragezi ai copilăriei când iarba cu fruntea în vânt mi se scălda în priviri prins în culoarea cerului îmi pășteam oile când lângă mine în sunet de clopot înflorea liniștea și pas la pas cu
OGRĂDEASA ȘI MĂGURA VADULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385282_a_386611]
-
-nmiresmate, așternuturi să ne fie Și-n zori, să bem nectar din cupe fermecate. Speranța-mi înflorește, printre crenguțele de liliac Și caut floricica norocoasă a iubirii, Dar obosită, mă așez pe un fotolui în cerdac Și-o lacrimă îmi picură în marea amintirii. Salcâmul din inalt în față crengile-și coboară, Mă mângâie pe creștet și-mi spune necăjit: -De ce îl cauți în fiecare primăvară si toate florile de mai le-ai răvășit? De ce-ai uitat că nu
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
trista singurătate,Petale reci și-nmiresmate, așternuturi să ne fieși-n zori, să bem nectar din cupe fermecate.Speranța-mi înflorește, printre crenguțele de liliacși caut floricica norocoasă a iubirii,Dar obosită, mă așez pe un fotolui în cerdacși-o lacrimă îmi picură în marea amintirii.Salcâmul din inalt în față crengile-și coboară,Mă mângâie pe creștet și-mi spune necăjit:-De ce îl cauți în fiecare primăvarăsi toate florile de mai le-ai răvășit?De ce-ai uitat că nu te
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
de jos privea spre Colțul Ce din cer cu-a sa chemare Îl striga neștiind că el E în altă depărtare. Între ei creșteau distanțe Din cuvinte împletite, Rătăcindu-i pe-amândoi Pe planete diferite. Colțul rupt din Luna tristă Picura sânge prin lacrimi, Iar Pământul calm, distant O privea în negre patimi. Colțul lăcrima întruna Căci avea dureri ascunse, Iar Pământul asculta Vraja vorbelor nespuse. Câteodată Luna ruptă Încerca să lăcrimeze, Iar Pământul serios Îi cerea să înceteze. Cu durere
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
m-aștern peste golu-ți Ce de veacuri m-așteaptă, Să mă-ndeși, să te umplu Și să-ți spun: Îmi ești dragă! Brațul meu cel imens, Te va pierde gemut Prin adâncu-mi cel cald Doar de tine știut. Să-ți picur dorințe Mângâiate de timpuri, Eu primul să-ți fiu, Tu să-mi naști anotimpuri. Să te lunec în mine, Să te beau dintre stele, Să mă-mbeți cu dorința-ți, Să mă umpli de vrere. Vreau să tremuri cu mine
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
Acasă > Poezie > Amprente > FUGE UMBRĂ PE PERETE Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Picura Cu flori de tei Și cu flori Astăzi de roua Tu Cîntarea să o iei Chiar Cu miinile-amindoua Căci iată E sărbătoare Duhul Celui veșnic Sfînt Cînd la noi S-a pogorît Firul vieții Să ni-l schimbe Și prin
FUGE UMBRA PE PERETE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385322_a_386651]
-
Primăverii. Împejmuit de taină, nădejdea i-a-nflorit în patima credinței. Peste pomii înfloriți inima i se deschide într-o sublimă chemare. Destinul lumii se filtrează prin marama Vinerii celei Mari a Patimilor. Sâmburele Vieții atârnă pe Cruce. Sîngele sfânt picură peste trunchiul lumii veșted. Seva Crucii urcă suspinul și rugăciunea Măicuței la Ceruri. Soarele și Stelele țes porfira Mirelui Împărat. E mult de-atunci, ostașii /din garda lui Pilat /au râs când li se spuse /că Tu ești Împărat. Ți-
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
fi vrut să-mi dați decât un ou, /să mă închin și să-l ciocnesc cu voi. Mi-ați pus un blid frumos de sărbătoare, /dar n-ați adus nimic din nici un fel, /un trandafir care căta spre mine /își picura petalele în el. /Către sfârșit, m-am ridicat cu grijă, /m-am închinat adânc, flămând și mut, /și m-am întors la ciorba mea de varză, /dar fericit c-am fost și v-am văzut. /M-ai sărutat pe frunte
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
a condamnat cu judecată la 25 de ani de temniță grea. Sub povara durerii moare la închisoarea Jilava în 27 Iunie 1962. În pâlpâirile ultimilor ani ai detenției a aprins scânteia poeziei. Creația sa se reflectă în broboanele de sânge picurate pe tâmpla trecutului. Dorul dunărean i-a împins carul cu osia de lemn spre bisericuța veche a părinților. Chemările Strămoșilor sunt miresme de trandafir, sunt florile de salcâm scuturate pe ștergarul ce-nfășoară pâinea nouă aburindă. Dorința binelui coboară turma
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
ne toarnă în pahar otravă, /tu, Doină, îndulcind veninul, /ne vindeci inima bolnavă. Iar când în jale și-n durere, /de soartă sufletul ni-i frânt, /el ție alinare-ți cere, /din leagăn până la mormânt. / Ascult în orele vegherii /cum picură balsam ceresc, și ca în filtrele durerii, /necazurile se topesc. / Și înțeleg, smerită Doină, /cum ajutat-ai pe părinți /să-moaie viforul în moină /în iadul lor de suferinți. Noi azi privim aceleași stele /și ascultăm același glas; /prinși la răscruci
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Dar nu aud răspunsul, Ce casă-n loc îndepărtat! De mă cuprinde plânsul. Vă trimit un cozonac, Pe-un necăjit din lume, Mi-a promis c-o să vi-l ducă, Astă seară, anume. Și-o picătură din vin bun, O picur pe pământ, Simți-veți sigur, imediat, Că Dumnezeu e Sfânt. Plânge cerul Plânge cerul de durere, Mătăsuri se unduiesc în vânt, În lume e multă tristețe, Și lacrimile curg pe pământ. Tu Doamne, privește spre lume, Și curățește-ne prin
PENTRU CEI CE NU SUNT ACASĂ DE SFINTELE PAŞTI. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360246_a_361575]
-
fiecare dată o spaimă, semn că nu te va proteja la infinit. citat din Marin Preda Intrase înăuntru stăpânit de un sentiment care nu-l mai slăbea, că viața lui e distrusă, și se pomenise cum parcă aici cineva îi picura în inimă un balsam, care-i dădea seninătatea de care avea nevoie ca să uite eșecul său în lume. Era o lume care îi ajungea, această primăvară închisă. Marin Preda în Marele singuratic (1972) Trezește-te și răspunde-mi sau, dacă
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
Am peste șaizeci de ani și în mintea mea e că o să trăiesc o sută. De ce să nu trăiesc? Ce, nu e bine de trăit? Marin Preda în Moromeții Viața intimă a oamenilor nu e un robinet bine închis, el picură din neglijența noastră suficient de mult pentru că de-a lungul timpului să umple un vas: e chiar viața noastră pe care o credeam secretă. Marin Preda în Intrusul Dragostea pentru o femeie nu ne fortifică, ci, aliată cu timpul, ne
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CÂND PICURĂ UNIVERSUL DIN PAȘI Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 332 din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Când picură universul din pași Flăcările ating corpul să incite să dezbrace necunoscutul taina se interpune între ochi și vedere imagini și
CÂND PICURĂ UNIVERSUL DIN PAŞI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357251_a_358580]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CÂND PICURĂ UNIVERSUL DIN PAȘI Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 332 din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Când picură universul din pași Flăcările ating corpul să incite să dezbrace necunoscutul taina se interpune între ochi și vedere imagini și leagăne senzațiile se cutremură în mângâieri șoldurile ard sfârcuri electrocutate de zbor când picură universul din pași în albăstrele și
CÂND PICURĂ UNIVERSUL DIN PAŞI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357251_a_358580]
-
noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Când picură universul din pași Flăcările ating corpul să incite să dezbrace necunoscutul taina se interpune între ochi și vedere imagini și leagăne senzațiile se cutremură în mângâieri șoldurile ard sfârcuri electrocutate de zbor când picură universul din pași în albăstrele și gălbenele aleargă izvorul să prindă păstrăvi născuți vii și liberi mătasea harpei se întinde peste lumi și ochi în căutare de sine se prelinge ploaia pe scările de umbră pe oasele dezbrăcate de lumini
CÂND PICURĂ UNIVERSUL DIN PAŞI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357251_a_358580]
-
ochi în căutare de sine se prelinge ploaia pe scările de umbră pe oasele dezbrăcate de lumini geamul nu se mai uită afară doar simfonia neterminată plânge în picături de apă pe umbre, fețe, colțuri Suzana Deac Referință Bibliografică: Când picură universul din pași / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Suzana Deac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CÂND PICURĂ UNIVERSUL DIN PAŞI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357251_a_358580]