2,096 matches
-
niște mâini ce luau pulsul străzii așteptând ca gestația drumului să-și împlinească sorocul și să sloboadă din pântecul ei poezia. Și s-a-nălțat precum un megalit din fier aproape frumos în hidoșenia lui ocoperită de cărămiziul ruginii ce-i pregătea pieirea încă din fașă. Undeva la marginea satului un ciob a prins în lacrima lui o rază de soare poate că mâine poate că mâine ascuns în palmele lunii va prinde rădăcini și va deveni iar ceea ce a fost! de Gabriela
EFEMERIDE (1) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379544_a_380873]
-
suflet în zbucium, plin de răscoliri. Răscoliri îmi aflu și în ochi de vânt și-n șuierul jalnic dintr-un cânt de dor, când simțirea plânge fără de cuvânt ca săgeata fulger în piept de condor. Condorul grăbește spre-o nouă pieire, planând singuratic peste creste înalte unde ieri trecut-a, întru urmărire, fragedă cerboaică ce cu trupu-i salte. Salte-n pisc letargic fără adormire, salte-n hăul negru, greu, fără de popas, salte doar spre viață, cu împotrivire morții necerute stinse-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
ni-i aștearnăpe-un suflet în zbucium, plin de răscoliri.Răscoliri îmi aflu și în ochi de vântși-n șuierul jalnic dintr-un cânt de dor,când simțirea plânge fără de cuvântca săgeata fulger în piept de condor.Condorul grăbește spre-o nouă pieire,planând singuratic peste creste înalteunde ieri trecut-a, întru urmărire,fragedă cerboaică ce cu trupu-i salte.Salte-n pisc letargic fără adormire,salte-n hăul negru, greu, fără de popas,salte doar spre viață, cu împotrivire morții necerute stinse-n bun
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
-i slujesc. Imperiul traco-roman, pe care Bunul Dumnezeu l-a învrednicit pe Alesul său Constantin cel Mare să-l smulgă din tirania politeistă a cezarilor închinători idolilor, a fost destinat să fie slujit și păstorit pentru a-l salva de la pieire, renăscându-l astfel ca un imperiu creștin ortodox nemuritor. Constantin cel Mare a avut o viață plină de dreptate, de suferință, de înțelepciune, de adevăr, de unitate, de bun strateg, de bună organizare, de demnitate și de iubire, ctitorindu-și
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PRINȚESA CLIPELOR Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017 Toate Articolele Autorului PRINȚESA CLIPELOR Odată mult demult, la facerea pieirii, Când smulsă fuse toată din mama nemuririi, Pe un tărâm în care nici omul nu știa De existența morții iar soarta îl iubea, Trăia în clipele ce se scurgeau curat, O blândă preafrumoasă fată, a Clipei Împărat, A cărei mamă
PRINȚESA CLIPELOR de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381521_a_382850]
-
suflet în zbucium, plin de răscoliri. Răscoliri îmi aflu și în ochi de vânt și-n șuierul jalnic dintr-un cânt de dor, cănd simțirea plânge fără de cuvânt că săgeată fulger în piept de condor. Condorul grăbește spre-o nouă pieire, planând singuratic peste crește înalte unde ieri trecut-a, intru urmărire, fragedă cerboaica ce cu trupu-i salte. Salte-n pisc letargic fără adormire, salte-n hăul negru, greu, fără de popas, salte doar spre viața, cu împotrivire morții necerute stinse-n
SĂ NI-I APĂRĂM de DORA PASCU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380931_a_382260]
-
putut, S-o simt,s-o trăiesc,sau s-o spun în cuvinte! M-acuză,de lipsa de lacrimi și plâns, De cuget trufaș,de lipsa iubirii, De false comori,ce în viață am strâns, Trăiri de moment,pe calea pieirii! De ochi ce nu plâng,dureri ce nu văd, Nu c-ar fi orbi,ci refuză să vadă, Pe frați ce se zbat,prinși de-al lumii prăpăd, Uitând că-ntr-o zi,pot ei înșiși,să cadă! Urechi ce
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
putut,S-o simt,s-o trăiesc,sau s-o spun în cuvinte! M-acuză,de lipsa de lacrimi și plâns,De cuget trufaș,de lipsa iubirii,De false comori,ce în viață am strâns,Trăiri de moment,pe calea pieirii! De ochi ce nu plâng,dureri ce nu văd,Nu c-ar fi orbi,ci refuză să vadă,Pe frați ce se zbat,prinși de-al lumii prăpăd,Uitând că-ntr-o zi,pot ei înșiși,să cadă!Urechi ce
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
Se naște Domnul și ne pune o întrebare:... XXIV. RUGĂCIUNEA!, de Constantin Ursu , publicat în Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016. Rugăciunea! Poartă-n cer e rugăciunea, Ușă către mântuire, Ea ne mai salvează lumea, De prăpăd și de pieire! De vei cere cele bune, El,te v-asculta,mereu, Ce răspuns nu afli-n lume, Îl găsești la Dumnezeu! Rugăciunea,e scăparea, Și din boli și din necazuri Far,ce luminează marea, Când te zbați între talazuri! Rugăciunea-i
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
folos,sufletului! Rugăciunea-i,alinarea, Vieții noastre,pe pământ, Căci ea ne arată Calea, Către Viață-n cerul sfânt! Citește mai mult Rugăciunea!Poartă-n cer e rugăciunea,Ușă către mântuire, Ea ne mai salvează lumea,De prăpăd și de pieire! De vei cere cele bune,El,te v-asculta,mereu,Ce răspuns nu afli-n lume,Îl găsești la Dumnezeu!Rugăciunea,e scăparea,Și din boli și din necazuriFar,ce luminează marea,Când te zbați între talazuri!Rugăciunea-i ,bucurie
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
2017 Toate Articolele Autorului Sufletul uscatu-sa de plâns amar, Zâmbetul înghețat-a pe buze, Incercările de viață-s în zadar, Nimic nu mai pare s-amuze. Ochii-mi caută în rece privire, Vulturi turbați zboară pe cer Amenință-n cercuri, pieire... Refuz să trăiesc sau să sper!!! Lumea-njur îmi pare străină, Nici eu nu-mi mai sunt cunoscută, Mă macină durere de vină, Apus-am cu dragostea pierdută. Mâinile smulg carnea pe care Plimbatu-sa iubirea-ți nedreaptă, Te strig cu
TRISTEŢE de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374608_a_375937]
-
în creație, îl reduce la datele imanentului, dar acest imanent este divinitatea. Patriarhul Nichifor Mărturisitorul susține că „Sensul idolilor și al înclinării lor de către cei rătăciți, rămânând la ceea ce se vede și neputând indica mai mult... îndreaplă mintea omului la pieire și la materia nensuflețită”. De aceea Sfăntul Apostol Pavel în Epistola I către Corinteni 8,4 afirmă că „Nu este vreo putere în idoli, ci sunt pietre și demoni...”. Tocmai pentru faptul că idolii simbolizează forțe imanente, exagerate demonic, s-
DESPRE VALOAREA MORALĂ ŞI SACRAMENTALĂ A ICOANEI ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374553_a_375882]
-
dea eliberare! Chiar dacă ai doar aer în desagă, El, Dumnezeu, va da îndestulare. Tu nu urma ce lumea-nfăptuiește, Nu-ți lepăda veșmântul alb de in, Mai bine iartă, roagă-te, postește, Nu transforma dulceața în pelin! Amărăciunea duce la pieire, Ea naște monștrii, ură și ranchiună, Mai bine fii un sol plin de iubire, Căci la final te-așteaptă o cunună. Iar dacă crezi că-n Adunare-i vină Și mulți doresc să fie înălțați, Tu fii altfel, fii sare
DE CE PRIVEȘTI LA OAMENI? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373343_a_374672]
-
vino și acum cu pogorârea Sfântului Tău Duh și sfințește apa aceasta (de trei ori). Și-i dă ei harul izbăvirii, binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe ea izvor de nestricăciune, har de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, de puterile cele potrivnice neatinsă, plină de putere îngereascp. Sp fugp de la ea pizmașii zidirii Tale, că am chemat, Doamne, numele Tău cel minunat, slăvit și înfricoșător pentru cei potrivnici." Și suflă asupra apei în chipul crucii de trei ori
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
același timp ceștile și sorbiră din ceai. -Țin minte Serah...erai doar un adolescent pe când studiai Mișna și v-am pus tuturor o întrebare... V-am întrebat așa. Dacă marele templu ar lua foc, voi tinerilor ce veți salva de la pieire de acolo? Aurul templului? Vasele sfinte? Sfeșnicul cel cu șapte brațe? Poate efodul marelui preot bătut în pietre prețioase. Poate veșmintele sfinte și celelalte acoperăminte! Poate templul însuși!... Hm! doar câțiva dintre voi au răspuns cum trebuie Serah, printre care
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
sunt iubit de Dumnezeu Preasfântul, Așa îmi spune Biblia, așa spune Cuvântul. Am fost cândva un răzvrătit, ce n-accepta Calvarul, Dar Dumnezeu S-a îndurat și m-a trecut hotarul, El m-a ales dintre cei mulți, din gropile pieirii Și mi-a deschis un drum curat, un drum al izbăvirii. Ce aș fi fost de Dumnezeu nu se-ndura de mine? Pe ce cărări aș fi umblat, prin ce văi și rovine? Nici nu-mi doresc ca să gândesc, privind
E TIMP DE POCĂINȚĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375007_a_376336]
-
sufocă viața, Penalii hoți îi tolerăm. Și în guvern sunt mulți nemernici, Ce țara din nou au trădat. În Europa suntem unici, Cu-n prim ministru inculpat. În minciuni și în nesimțire, Fără pic de demnitate, El țara duce la pieire Jucându-și ultima carte. Pe fruntea țării a pus cunună De spini,ce nu o merita, Și lași se scaldă în minciună, Crezând că astfel va scăpa. Dar peste toate noi vom trece Și neamul dac va dăinuii Justiția o să
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
Mărturisitori și Martiri, știau și știu de marele atentat al Apusului, al Ocultei, care a încercat să frângă spiritul nemuritor al Daciei Mari, prin distrugerea Izvoarelor scrise care, atestau identitatea, cultura și continuitatea spirituală a Neamului nostru Dacoromân, scăpând de la pieire doar părticele de fragmente împrăștiate în vastă opera clasică a omenirii. Dușmanii din lăuntru și din afara au distrus cea mai mare parte a izvoarelor scrise, dar geniile, eroii, martirii, cuvioșii și sfinții au mărturia Neamului scrisă în ceruri, unde cei
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Paradis trimisă ai fost pe-acest pământ, De Creatorul lumii, chiar de sub Tronu-I sfânt ! Și-ai luat atunci cu tine simțiri înălțătoare, Fiori de fericire, plăceri amețitoare, Fecundele dorințe și geniu, și orbire, Și lacrimi și durere, și viață, și pieire... Cu mrjele-ți vrăjite, ne prinzi în dulcea-ți plasă; Ca peștii-n ea ne zbatem, niciunul să nu iasă, Dar, ca-ntr-o apă rece, chiar de ne strângi, răbdăm.. Ne place-a ei strivire și greu e s-o
IMN IUBIRII de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372514_a_373843]
-
L’Être et le Neant). Adâncul “din care ni se pare” este pentru poet sursa existenței și la fel ca Sartre consideră că numai în fața neantului omul devine posibilitate, omul se poate defini cu spaima neînțelegerii propriei ființe, cu ciudățenia pieirii lui în timpul devenit raclă, și nu chivot, subliniind astfel ideea că omul dispune de el însuși limitat, libertatea lui se oprește la poarta neantului. "E spaimă, totuși, gândul când nu poți să-nțelegi, surâs viclean, trădarea, încondeiată-n faclă. Pe-
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
raclă, și nu chivot, subliniind astfel ideea că omul dispune de el însuși limitat, libertatea lui se oprește la poarta neantului. "E spaimă, totuși, gândul când nu poți să-nțelegi, surâs viclean, trădarea, încondeiată-n faclă. Pe-altarul veșnic, crudă, pieirea n-are legi. Trișând falange, timpul nu e chivot. E raclă. Ciudat rămâne, numai, un gol de ochi fecund, lentilă de-ntuneric. Sub cranii de-ntrebare, grotești cenuși maligne, fractalii, se ascund, enclave în adâncul din care ni se pare
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
New York. Incendiile provocate de scurtcircuite și penele masive de curent au agravat problemele create de inundațiile masive care au afectat coasta de nord-est a SUA. Au murit oameni, majoritatea loviți de copaci în cădere. Foarte mulți au fost salvați de la pieire datorită efortului celor care au avut menirea să salveze, să protejeze populația. La New York, spun unii, mirosul de fum era foarte puternic pe străzile inundate. Zeci de clădiri au ars din temelii în Queens din cauza incendiilor, pompierii luptându-se din
RAVAGIILE URAGANULUI SANDY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344998_a_346327]
-
lume, astfel încât ea niciodată nu este împotriva acesteia, ci pentru ea, este în și deasupra lumii. Ea are drept scop și țintă finală înveșnicirea lumii cu Mântuitorul Iisus Hristos - Fiul lui Dumnezeu - În Împărăția Sa, prin dragoste desăvârșită, și nicidecum pieirea sau distrugerea ei. “Prin aceasta ea nu își pierde atributele sale, nu se “cosmicizează”, ci coboară în lume pentru a o ridica și câștiga pentru veșnicie. În felul acesta Biserica evită atât “monotelistul ecclesiologic” - negarea misiunii sale în lume, cât
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT ŞI BISERICĂ ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, ÎN CONTEXTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 26 din [Corola-blog/BlogPost/344972_a_346301]
-
scrierii, cu dragoste de lumină, cu o înțelegere mult superioară mediei lor de vârstă, copii care reușesc să surprindă plăcut, să construiască, să readucă în sufletele celor mari speranța că lumea mai poate avea un viitor, că nu suntem supuși pieirii sau că mânia lui Dumnezeu - cu dreptate pornită împotriva noastră - mai poate fi potolită, înainte de al doisprezecelea ceas. Ne-am propus să ne îndreptăm atenția spre astfel de copii, uitând, măcar pentru o clipă, de tot ceea ce omenirea are mai
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]
-
și-apoi să-l răstignim; pe diavoli - sarsailă i-a prefăcut în sfinți, de-aceea mântuirea pe cruce n-o găsim. în ignoranța noastră și-a burții flămânzire alunecăm în haos și banul e ispită; cu toții, deopotrivă, ne ducem spre pieire, credința noastră-i sfântă?! pe frunte scrie... mită! ... și îngerul privește, se-nchină și se miră cum noi ne dăm de-a dura, în hău, pe tobogan; dar misia lui, scurtă, îndată se expiră și va zbura la ceruri hulit
MAI CADE CÂTE-UN ÎNGER de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347922_a_349251]