743 matches
-
din sec. IV d. Chr. au fost descoperite patru recipiente din această categorie, din care doar unul a putut fi reconstituit. Este vorba de vasul borcan, lucrat la mână, din pastă grosieră, cu ingrediente în compoziție - nisip cu bobul mare, pietricele sau bucățele de ceramică, cu corpul aproape drept, buza ușor evazată și rotunjită, fundul drept, fără decor, descoperit în mormântul de înhumație nr. 58 (Pl. 139/2). Alte câteva fragmente din același tip de vas au fost descoperite în mormintele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
descoperite patru castroane cu trei torți, lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenușie sau neagră. Primul dintre ele a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 11, este lucrat la roată, din pastă negricioasă, cu ingrediente, în special pietricele, are buza arcuită, răsfrântă în ambele părți, atât în interior, cât și în exterior, cu torțile ce pornesc din buză și se termină pe umăr, gâtul scurt, cilindric, corpul ușor bombat, umărul puțin înclinat și decorat cu rotița dințată, formând
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cuțite din fier în mormintele 44 (Pl. 130/2) și 53 (Pl. 137/2), iar în mormântul nr. 83 s-a descoperit un mâner de cuțit din os (Pl. 148/4). În mormântul de înhumație nr. 60 se aflau câteva pietricele, iar în mormântul nr. 44 alte 10 bucăți (Pl. 130/7,8); în mormântul nr. 62 o scoabă din fier (Pl. 140/2). O amuletă-ghioc se afla în mormântul reînhumat nr. 61 (Pl. 208/2), iar în mormântul de înhumație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
găsit mărgele, unele în șiraguri destul de mari, care cuprindeau zeci de exemplare. În opt morminte s-au descoperit catarame din fier, bronz sau argint, în trei s-au găsit fusaiole, cuțite din fier, pandantive-ghioc, în două morminte s-au aflat pietricele mici, iar în multe altele au fost descoperite doar câte o veriguță din bronz, de la un cercel, un fragment de silex, două cârlige de undiță, doi pinteni din fier, un ac din fier, un auriscalpium, o scoabă din fier, o
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
morminte s-au descoperit mărgele de diferite tipuri și materiale, multe așezate în șiraguri cu zeci de exemplare; 8 morminte au avut ca inventar catarame din fier, bronz sau argint; în trei s-au descoperit fusaiole, cuțite din fier, pandantive-ghioc, pietricele mici, câte un cercel de bronz, cârlige de undiță, pinteni din fier, ac fin fier, auriscalpium etc. Într-un singur mormânt s-a descoperit și o ofrandă de carne. Toate demonstrează legături comerciale cu populațiile din jur și mai ales
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Copiii stau întinși în iarbă, cu fața în sus și privesc cu atenție cerul. Apoi se întorc pe burtă și examinează tot ce văd prin forma de talpă cu carton (pe care au primit-o anterior): plantele, vietățile care mișună, pietricelele, etc. Notează pe marginea tălpii ce au văzut. Păstrează apoi un minut de liniște totală, ca să asculte glasul naturii. În final, conducătorul jocului le cere să spună tot ce au observat, auzit și simțit. 3) Lanțul viu Conducătorul de joc
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
și aruncate care încotro. În schimb, se pornise ploaia ce se întețea de la o clipă la alta. Pocniturile de pe acoperișul vagonului deveneau din ce în ce mai puternice și mai dese. Contrar tuturor dorințelor călătorilor, ploaia s-a transformat brusc în grindină. Puzderie de pietricele albe cădeau cu viteză pe acoperiș, producând un zgomot ca în imediata vecinătate a cascadei Niagara. Multe se loveau chiar de sticla ferestrelor, sporind îngrijorarea călătorilor. Apa șiroia pe partea exterioară a geamului și din această cauză nu se putea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
castroane lucrate la roată din pastă fină cenușie, un brăzdar lucrat din fier, o fusaiolă bitronconică și o mărgică. De la sfîrșitul sec. IV și începutul sec.V provin mai multe resturi de vase lucrate la roată din pastă impură, cu pietricele și nisip ca incredient. Secolele X-XII sînt reprezentate prin cîteva resturi de borcane, iar feudalismul dezvoltat (sec.XVI - XVII) și tîrziu (sec.XVIII) prin frgmente ceramice, o lamă de cuțit, un vărf de săgeată din fier, o limbă de clopoțel
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pădurea mentală prinși în vârtejul spaimei” și când o imensă tresărire, o rotație parcă magnetică „ce dă impresia că s-ar prăbuși meteori animali sau minerali” pune stăpânire pe ei, răsună o muzică bizară, „evocatoare a unui spațiu nedefinit, unde pietricele fizice par a înceta să se mai rostogolească”. Cum am putea să nu auzim aici ecourile, repetate la nesfârșit, ale tensiunii dintre dublu și piatră, ecourile peste timp ale tragediei grecești? Iar imaginea cu care Artaud își încheie textul „Despre
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
puteau ajunge decât până la jumătatea drumului, ceea ce presupunea jumătate de ceas de mers pe jos pe cărarea care venea șerpuind dinspre pod. O rută incomodă la ora aceea, cu soarele Încă sus, fără o suflare de vânt care să răcească pietricelele de pe costișă. Bună formă fizică, s-a gândit. Ori mare chef de vizite. A Întins brațele, ca să-și dezmorțească scheletul lung - Faulques era Înalt, osos, iar părul scurt și cenușiu Îi dădea un vag aer militar -, s-a spălat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În tăcere de cealaltă parte a șoselei, cu o cameră foto pe piept și ranița mică pe spate, cu părul de culoarea grâului copt Împletit În două cozi, picioarele lungi și zvelte ascunse În blugi, tenișii albi sub care scrâșneau pietricele În care mortierele spărseseră șoseaua. Pe măsură ce se apropiau de front și bătălia răsuna mai aproape, pasul Îi părea mai viu și mai ferm, de parcă se străduia pe neștiute să ajungă la vreme la Întâlnirea inevitabilă care o aștepta peste trei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În sat, și nici pe drumul de Întoarcere la turn. A lăsat motocicleta lângă șopron și s-a uitat, bănuitor, În jur: păduricea de pini, marginea falezei, stâncile singuratice pe povârnișul care cobora până la golful cel mic și plaja cu pietricele. Nici urmă de croat. Soarele, care scăpăta deja de la primele ore ale după-amiezii, proiecta pe pământ umbra imobilă a pictorului de război, care nu se hotăra să intre În turn. Ceva din vechiul lui instinct profesional, educat să se miște
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
automată și Îi zâmbise lui Faulques distrată, ca și cum tot ce avea atunci În minte ar fi fost departe. Tipii ăia, adăugase brusc, Géricault și Rodin, aveau dreptate: numai artistul e cinstit. Fotografia e mincinoasă. Mai târziu, tot În acea dimineață, pietricelele de pe drum scrâșneau sub adidașii albi ai lui Olvido - șoseaua era plină de urmele pe casre le lăsase artileria - și Faulques le asculta scârțâitul mergând pe cealaltă parte, cu mâinile pe cele două aparate foto pregătite, atent la teren și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
nesfârșite. Ca să le ascundă, privise În jur: soldații care se depărtau, mergând spre răscruce, casa incendiată. Deasupra tuturor se Întindeau cerul senin, fără nor, și soarele care Încă nu atinsese Înălțimea incomodă pentru fotografiat și proiecta umbra lui Olvido pe pietricelele Împrăștiate pe șosea, ale căror contururi o deformau. O clipă, Faulques se gândise să fotografieze umbra aceea cu margini imprecise, dar renunțase. Chiar atunci, ea zărise pe jos un caiet rupt și decolorat. Un caiet de școală, cu coperți albastre
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
le profilau din când În când pe cerul Încă spuzit de stele. Calmul era absolut; chiar și briza aceea ușoară se oprise. Faulques nu-și auzea decât pașii, scârțâitul greierilor printre copaci și vuietul resacăi, ce urca dinspre plaja cu pietricele, horcăind lung și surd, aproape omenește. Când a ajuns lângă pădurice, s-a oprit și a așteptat nemișcat printre măruntele urme luminoase ale licuricilor. Se simțea liniștit, cu mintea limpede. Cu memoria și intențiile senine. Nu-i era teamă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
gaură; geam; grădină; groapă; iad; iarbă; impediment; indiferență; inel; inert; pe inimă; împiedicare; început; încercare; lavă; lipsă mișcare; loc pitoresc; longevitate; lumea; malul unui rîu; marmură; mizerie; moarte; monotonie; mormînt; murdar; naturală; neînsuflețit; neregulat; obiect dur; om; penetrare; piatră; piedică; pietricele; pietriș; Pietroasa; povară; problemă; probleme; puncte; puternică; răcire; rezistent; rigid; la rinichi; rotundă; roză; sacru; sărăcie; scrisă; sfărîmicios; smarald; soare; solidă; spargere; stană; statornic; statornicie; stîlp; stînci; stînga; Stonehenge; stradă; strălucitoare; strămoșesc; subt; suriu; șopîrlă; tare, rocă; de temelie; trăinicie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lui) Bine. Ilie: Cum bine. Eu ți-am spus că e frumoasă apa. Mina: Da, e frumoasă! Ilie: Parcă nici n-ar curge... nici urmă de val... Și ce limpede e! Mina: Da, e foarte limpede. Ilie: Uite, se văd pietricelele de pe fund... Și-i adîncă totuși. Uite, uite și peștișori. Mina: (cu un mare efort) Dar nu-s peștișori... Ilie: Cum nu-s peștișori? Ba îs peștișori toată ziua. Mina: Eu credeam că-s niște broaște... Ilie: Broaște pe naiba
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dus înăuntru vor fi voinici. Buruiană Cînd scoți buruieni de pe cîmp pentru a le răsădi ori a le întrebuința ca să aibă leac bun, trebuie să pui în locul de scos o bobiță de poamă*, o fărămătură de mămăligă, iar la unele, pietricele. Sf. Gheorghe e o zi cînd se adună de pe cîmp și din păduri multe lucruri de leac. Cu buruiana-zmăului se afumă copiii care se greșesc în pat. Ca să aibă leac, să nu puie nimeni mîna pe ea cînd se afumă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul să aibă voce curată, pătrunzătoare și plăcută. Copiilor le place să se joace în apă, căci cînd se nasc moașele în scăldătoare pun ouă de rață. în ziua de Sf. Toader copiii se scaldă, și în scăldătoare se pun pietricele și flori de fîn, ca să fie sănătoși ca piatra și drăgostoși ca florile. Cînd se împrimăvărează, să nu te scalzi la rîu pînă nu vei gusta brînză proaspătă. Apa de la prima scaldă a copilului se toarnă cu oală nouă, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mortul căruia i s-a furat piedica*. Piedica aceasta se fură adese, fiind bună de farmece. Dacă un mort este lunatec și înziuat cu un frate al său care trăiește, i se împănează ochii, nasul, gura, urechile cu mei și pietricele, ca să nu se facă strigoi; după ce-l îngroapă, se sloboade o pușcă pe deasupra mormîntului. Aceasta se face ca să nu se ivească vreo vrajbă între cei doi frați pe lumea cealaltă. Se crede că acea casă unde este usturoi este scutită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin interior. Dar poate ar trebui să se obișnuiască, auzise că în el zac puteri supraomenești. Oboseala îi alungase somnul. 13 Dimineața au mîncat, apoi au avut chef de joacă. Marcu a descoperit o barcă printre stufăriș, în timp ce arunca cu pietricele în oglinda apei. Ceva mai încolo, o vîslă, ascunsă și ea ochilor trecătorilor care nu cercetau cu atenție locul. N-a mai găsit alta, cît a mîngîiat rogozul, stuful și mîlul. O broască a sărit foarte aproape de brațul lui și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ca degresant, iar În exterior barbotina. Este ceramică de uz comun de factură dacică, În anul 1984, fiind descoperită În umplutura din șanțul de apărare și fragmente de la o cățuie geto-dacică din pastă grunțuroasă avînd În compoziția sa nisip și pietricele de culoare cenușie. Secțiunea a mai putut preciza că aggerul este Înălțat cu pămînt de culoare neagră bine bătut și compact. În spatele aggerului la o adîncime de 0,60 metri avînd lățimea de 1,20 metri se găsește „ Via sagularis
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pentru răsadurile de interior, doar că precauțiile care trebuie luate sunt mai puțin importante. Cum să vă reușească plantarea răsadurilor, pas cu pas După ce ați ales locul dorit pentru florile dumneavoastră, greblați pământul în care veți planta semințele. Îndepărtați toate pietricelele și crenguțele; dacă există bulgări, sfărâmați-i. Udați pământul în seara dinaintea plantării semințelor. Faceți un șanț de adâncimea necesară și semănați semințele cu mâna sau cu semănătoarea mecanică, respectând distanța și adâncimea specificate pe plic. Acoperiți apoi cu pământ
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
de apă. • Amestecați 60 ml de lapte degresat, 500 g de făină de grâu și puțină drojdie și vaporizați amestecul peste păianjeni. Aceștia se umflă și se sufocă după ce au ingurgitat făina și drojdia. Plantele de ghiveci • Dacă nu aveți pietricele de pus pe fundul ghivecelor negăurite (pentru a permite drenarea apei și respirația rădăcinilor planteloră, folosiți mici ghemotoace de folie de aluminiu. • Cel mai târziu în septembrie trebuie să aduceți în casă toate plantele de interior care v-au înfrumusețat
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
între una și patru ore. • Acoperirea cu un strat de paie și gunoi de grajd, metodă de protecție pe timpul iernii, este practicată la fel de bine și vara pentru a reduce evaporarea apei. Stratul protector din timpul verii poate fi format din pietricele, din cetină sau din paie. • Dacă furtunul pentru udat este găurit de o unealtă, de un cui sau de un alt obiect ascuțit, folosiți o trusă de bicicletă pentru a astupa aceste găuri. Uleiul horticol • Uleiul horticol este un produs
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]