1,380 matches
-
istoria Ungariei, despre binefăcătorul și întregitorul țării lor, amiralul Horthy, pe când la noi un Antonescu, nu are nici măcar un bust, de parcă și acum ar dicta în fruntea statului Vâșinski. Oricât bine ar fi făcut un conducător țării, noi tot îl pisăm mărunt în picioare, până nu mai rămâne nimic din el și nici din ce-a făcut bine țării. Un popor de năuci, care nu pot să înțeleagă cu mintea lor în colțuri, că orice perioadă din istoria unui popor are
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
potrivnicii mei. 41. Faci pe vrăjmașii mei să dea dosul înaintea mea și nimicesc pe cei ce mă urăsc. 42. Se uita în jurul lor, și nu-i cine să-i scape. Strigă către Domnul, dar nu le răspunde! 43. Îi pisez ca pulberea pămîntului, îi zdrobesc, îi calc în picioare, ca noroiul de pe ulițe. 44. Mă scapi din neînțelegerile poporului meu; mă păstrezi drept căpetenie a neamurilor; un popor pe care nu-l cunoșteam îmi este supus. 45. Fiii străinului mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
am spus că era grozav să fiu la țară. Eram hotărâtă să n-o aud pe Helen. Gândește-te! Aer curat, un trai simplu și șansa de a scăpa de agitația din oraș! —Sunt toți aici? a continuat să mă piseze Helen. Am simțit că mă lasă nervii. —Taci din gură! am urlat. îmi doream ca Helen să nu fi venit, dar, din clipa în care aflase de vedetele pop, fusese extrem de insistentă. Helen s-a supărat, dar tata a intervenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
că, la Vassar, mama și Lucille au fost ca două surori. Lucille (care a crescut într-un orășel neînsemnat din Kansas, orășel care, de fiecare dată când o întrebi, se situează din ce în ce mai aproape de Chicago) a petrecut patru ani de zile pisând-o pe mama (care provine din Boston Brahmin) cu întrebări punctuale referitoare la etichetă, stil, rafinament. Presupun că mama a considerat ascensiunea socială agresivă a lui Lucille ca pe ceva inofensiv, ba chiar cumva amuzant - nu i-a păsat îndeajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
am văzut printr-una din ferestrele de la Annex, cârciuma locală. Cu inimile bătându-ne să ne sară din piept, ne-am golit neînsemnatele conturi studențești și l-am mituit pe bodyguardul de la intrare. — Asta e ultima ta șansă, m-a pisat Bea în vreme ce ne îndreptam către bar, adică acolo unde Randall aștepta să primească o nouă halbă de bere. Pasiunea noastră devenise, de fapt, pasiunea mea; Bea începuse să-l îndrăgească pe Harry, care se ținuse, fără să obosească, tot anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
au întors, în ultimii ani. N-are de ce. S-a înstrăinat, a trecut prin multe. Nu conectează la noua generație, poate nici la cea veche... Nici moștenirea nu s-a dus să și-o ia, deși nevastă-sa îl tot pisează, se pare. Nu vrea, nu-l atrag întoarcerile, nici remușcările, nici moștenirile. — Caz rar, admit. În zilele noastre... — Nu numai în zilele noastre. Dar hai să ciocnim un pahar! Nu pentru sărbătorire, că nu mai e... Așa, pentru vizită. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
scaun, de partea cealaltă a măsuței de sticlă și, în următoarele câteva clipe, nici unul dintre noi nu a rostit un cuvânt. Eram tentat să trec direct la subiect - să cer să urc la etaj, să vorbesc cu Aurora, să-l pisez cu întrebări despre Lucy, să-l oblig să-mi spună de ce soției lui îi era atât de teamă, încât nici fratelui ei nu-i dădea telefon - dar mi-am dat seama că această abordare avea să se întoarcă împotriva mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
o presează înainte de a o arunca în coșul de gunoi de sub masă. Se duce la bucătărie ținând în mână bolul. Scoate din bufet un pahar și o sticlă pe jumătate goală de shaoju și amestecă băutura cu pastilele. Amestecă și pisează, fără să se grăbească. După aceea se duce înapoi în dormitor și face din nou patul. Netezește fiecare cută a așternutului. Scoate de sub pat o valiză neagră și ia de acolo un set de rochii și o pereche de pantofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
să fii boier și de ce fuseseră ei hărăziți să fie boieri și nu simpli țărani, robi sau țigani. Uneori se trezea recitând versuri învățate cândva sau ivite spontan, în timp ce ciupea un al-ūd arab, o alăută cu șapte corzi cumpărată la Pisa, dintr-o prăvălie cu vechituri. Transfigurate, cumva îmblânzite de rotunjimile bolților, sunetele desferecau în el un vârtej de stări, întrebări și imagini surprinzătoare. Se rezema de ziduri, se răstignea pe crucea lor rece, ca să-și potolească arderile din acel puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mare, o copleșitoare iubire! Vreau, da, vreau să citesc tot și să trăiesc tot. Vreau ca existența mea să nu fie doar o bâjbâială prin întuneric, ci o cale de lumină. În timpul anilor de studenție petrecuți la Viena și la Pisa aflase despre idealismul magic și romantizare. Spera să afle într-o bună zi și calea spre misterul florii albastre, calea care transforma lumea într-un basm, în basmul lui. Studiase filozofia. Încercase să găsească legătura dintre filozofie, religie, știință și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
așteptând să-i întâlnească privirea ușor surprinsă, zâmbind apoi și așteptând tresărirea reflexului de încântare pe buzele ei, înainte de a i-o săruta fericit că putea oferi o mostră din galanteria deprinsă în timpul anilor de studenție petrecuți la Viena și Pisa. Domnița Ecaterina urmări din ce în ce mai uimită desfășurarea acestui dialog mut. Era ca și cum tocmai ar fi surprins trezirea la viață a unui bărbat. Și noua prezență pe deplin masculină o tulbura. Îi reamintea fermecătoarea undă de magnetism care o învăluia întotdeauna în preajma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
să-i dea banii pentru treaba făcută. Omul îi urmărise pe cei doi. Aflase despre tânăr că era boier, se numea Văcărescu Iancu, fiul cluceresei Elena Dudescu și al lui Alecu Văcărescu și că își făcuse studiile la Viena și Pisa. Dar imaginea tânărului studios fu imediat înlocuită de imaginea petrecărețului care chefuise cu lăutari țigani la marginea orașului. Și generalul află amănunte despre local și împrejurimi înzăpezite, despre fumul fripturilor și despre ulcelele băute până la fund în repetate rânduri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
411 a reapărut la Constantinopol sub numele de Proclus, mare filozof neoplatonician. În 1211 se numea Roger Bacon, iar în 1375... Numele Christian Rosenkreutz vă spune ceva? A fost fondatorul societății secrete „Rosa Cruce”. A mai apărut apoi la Veneția, Pisa, Milano, Dresda, Paris, Haga, Sankt Petersburg sub diverse înfățișări și purtând diverse nume: contele Bellaman, marchizul de Montferrat, cavalerul Schvening sau nobilul Jozsef Rakoczi, prinț de Transilvania. Și încă multe altele, desigur, dar mi-ar lua prea mult timp să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de pe albie, ridicate de apa bulbucită. — O să facem asta cîndva? — Sigur că da. O să facem tot. Poți să faci un whisky foarte bun cu fragi. Dacă ai lămÎie taie jumate, o storci În ceașcă și lași și coaja. După aia pisezi fragii, pui un cub de gheață, după care torni whisky-ul și amesteci bine. — Apă nu se pune? — Nu. E destulă de la cubul de gheață și mai e și sucul de fragi și de lămÎie. — Și crezi c-o să găsim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și muzicale, Atalanta fugiens, un banchet de ouă filosofale, de dragoni care-și mușcă coada, sfincși, nimic nu-i atât de luminos precum cifra secretă, totul e hieroglifa unui alt lucru. Îți dai seama, Galileu aruncă pietre din Turnul din Pisa, Richelieu joacă țintar cu o jumătate din Europa și toți se-nvârt cu ochii căscați să citească signaturile lumii: degeaba pălăvrăgiți voi, să i-o spuneți lui mutu’ că ce e greu cade, aici dedesubt (sau aici deasupra) se ascunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cât încăpea, mortul pe masa din sufragerie, enervat de toată tevatura care se făcea în jurul lui. În fond, mereu am admirat discreția bețivului fără acces la frigider. Dacă îl lăsai în pace, nu te deranja cu nimic. Nici măcar nu te pisa cu povești din tinerețea lui de inspector de asigurări cu șofer la scară. Toată viața i se reproșase că nu acceptase niciun fel de șpagă pentru a supraevalua proprietățile afectate de tot felul de dezastre. Dacă tot se lăsau mituiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
el așa ceva? Bătea cu degetul în pereți: i-auzi cum sună! vezi ce solid e? ia pune mâna. Ei? Îți zic eu, e apartament tumaci! (ăsta era un epitet de vapor, adică too much). Apoi Adelina a început să mă piseze să declanșez acțiunea de divorț. A găsit ea și avocat. Sabina mi-a spus la telefon că am fi putut divorța la Botoșani, aș fi ieșit de trei ori mai ieftin. A acceptat, totuși, să vină la tribunal în București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
migdale și zahăr. Desupra se pune altă foaie și se presoară tot așa până ce se face un teanc destul de înalt, care apoi se taie bucați.Totuși, între turte se mai poate presăra mac și miere sau "jufa"-semințe de cânepă pisată cu apă. Tradiții de Anul Nou Se spune că de Anul Nou se mărește ziua. Se umblă cu uratul și e mare păcat să dormi și se cuvine să ardă toată noaptea lumânarea în casă. În ziua de Anul Nou
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA OPRIŞIŢA. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Asavei Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2060]
-
Græcorum et Romanorum Teubneriana, Lipsiæ 1970, sub îngrijirea lui Iacobus Willis. Traducerea în limba română a fost confruntată cu versiuni moderne, italiene sau engleze, anume: Macrobius, Commento a Somnium Scipionis, introduzione, testo, traduzione e commento a cura di Maria Regali, Pisa, 1970 și Macrobius, Commentary on the Dream of Scipio, translated with an introduction and notes by William H. Stahl, New York, Oxford, Columbia University Press, 1990. Textul latin al lucrării lui Cicero a fost reprodus după textul latin M.T. Ciceronis Somnium
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
with translation and commnetary, Cambridge University Press, Cambridge, 1980. Ambrosius Theodosius Macrobius, Commentarii in Somnium Scipionis, B.G. Teubneri, Lipsiae, 1970. Macrobio, Commento al Somnium Scipionis, introduzione, testo, traduzione e commento a cura di Mario Regali, Giardini Editori e stampatori in Pisa, 1970, libri due. Macrobius, Commentary on the Dream of Scipio, translated with an introduction and notes by William H. Stahl, published by Columbia University Press, New York, Oxford, 1990. Piatkowski, A., Banu, I., Filozofia greacă până la Platon, studiu introductiv de Ion
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
care Carol nu-i îngăduise s-o aibă; Genova a cedat, florentinii i-au devenit prieteni, marchizul de Mantova, ducele de Ferrara, Bentivoglio, Doamna de la Forlì, seniorul Faenzei, ca și seniorii din Pesaro, Rimini, Camerino și Piombino, locuitorii din Lucca, Pisa și Siena, toți au vrut să-i fie prieteni. Atunci au putut venețienii să și dea seama de îndrăzneala hotărârii pe care o luaseră; într-adevăr, l-au făcut stăpân asupra unei treimi din Italia, numai pentru ca ei să poată
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
lua, dacă nu-i vei împrăștia pe locuitori sau dacă nu le vei lua orice posibilitate de acțiune, ei nu vor uita nici idealul libertății și nici instituțiile ei, și vor recurge la ele în orice împrejurare, așa cum a făcut Pisa, după ce timp de o sută de ani fusese sub stăpânirea florentinilor. Dar, când cetățile sau provinciile au fost obișnuite să trăiască sub un principe, iar neamul acestuia s-a stins, locuitorii lor, care, pe de o parte, s-au deprins
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
partea lui, în cea mai mare parte; iar în ceea ce privește Colegiul cardinalilor, cei mai mulți dintre membrii lui îi erau favorabili. În ceea ce privește cuceririle noi, își făcuse planul de a pune mâna pe Toscana, în timp ce stăpânea deja Perugia și Piombino, având în același timp Pisa sub protecția lui. Și, ca și cum nu ar mai fi trebuit să țină seama de Franța (de fapt, nici nu mai avea de ce să țină seama de ea, întrucât spaniolii le și luaseră francezilor regatul Neapolului, așa încât atât unii, cât și
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
pe Paulo Vitelli, om foarte înțelept și care, pornind de la o situație obișnuită, ajunsese să se bucure de mult prestigiu. Cred că nimeni nu va tăgădui că florentinii s-ar fi supus în cazul în care el ar fi cucerit Pisa, deoarece nu ar fi putut să i se împotrivească dacă el ar fi intrat în slujba dușmanilor lor, iar, dacă îl păstrau alături de ei, trebuiau să i se supună. Cât îi privește pe venețieni, dacă vom considera felul în care
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
prizonierul dușmanilor, întrucât aceștia fuseseră puși pe fugă, și nici al trupelor pe care le primise în ajutor, deoarece învinsese cu alte arme decât cu ale acestora. Florentinii, fiind cu totul lipsiți de armate, au adus zece mii de francezi la Pisa pentru a o cuceri, dar, procedând astfel, s-au găsit într-o primejdie mai mare decât în orice alt moment al luptelor lor. Împăratul Constantinopolului, pentru a se împotrivi vecinilor lui, a adus în Grecia zece mii de turci, iar când
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]