1,034 matches
-
Probota fiind înnegrit. În anul 1611, în timpul domniei lui Constantin Movilă (1607-1611), vel vistiernicul Nicoară Prăjescu, împreună cu cneaghina Maria, și copiii lor, au înnoit (refăcut) Biserica "Sf. Nicolae", dându-i forma pe care o are astăzi. El a pus o pisanie cu următorul text: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a început și s-a făcut acest hram în numele Ierarhului Sfântului Nicolae și l-a înnoit pan Nicoară Prăjescul vel vistiernic și cneaghina lui, Maria
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
preotul iconom stavrofor Severin Brăteanu. Atunci s-au efectuat reparații curente, înlocuiri ale pardoselii și a învelitorii din tablă de fier cu una din tablă de cupru. Cu acest prilej, deasupra ușii de intrare în pronaos, s-a amplasat o pisanie nouă cu următorul text: "“Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a început și s-a zidit acest hram în numele Sf. Ierarh Nicolai de voievodul Iliaș 1546-1551, fiul lui Petru Rareș și l-a reînoit dumnealui
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
să se înlocuiască, în satul Cioara, biserica veche, atestată de conscripția lui Bucow, cu 138 familii ortodoxe, se construiește, în cimitirul vechi, monumentul de astăzi, recuperându-se materialul lăcașului mănăstiresc, din nou stricat în 1788. Monumentul este astfel consemnat în pisanie : „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au făcut această sfântă biserică la anul 1798, fiind îndemnători Andrei Șuvaina, Gheorghe Socaciu, Teodor Șuvaina dascăl al sfintei biserici” (scrisă pe o grindă a pronaosului); „popa Gheorghie” , (săpat pe o altă grindă); „Ioan Suci 1801
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
Maria cu pruncul), datorate osârdiei monahului Chiril de la Plăișor. Pereții lăcașului, de plan deptunghiular, cu absida, decroșată, poligonală cu cinci laturi, au fost tencuiți la interior și nu știm în ce măsură ei păstrează decor pictat, realizat după reconstruirea acesteia. Dintr-o pisanie, aflată sub icoana de hram, s-a mai putut culege știrea că fruntariul a fost zugrăvit, în vremea împăratului Franciscus, cu cheltuiala lui Suci si Dăian, de Petru Erei. Benzi roșii și albe, trasate semicircular, delimitează friza medalioanelor cu prooroci
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
anii 1479-1482, Ștefan cel Mare a pus pe mormintele a șase domnitori Moldovei lespezi frumos sculptate, decorate cu motivul obișnuit al împletiturilor, deosebite de la o lespede la alta, având inscripții în limba slavonă. La intrarea în biserică, se află o pisanie datând din perioada lui Bogdan al III-lea (1517). Acesta a dăruit mănăstirii 800 de zloți, episcopii de Rădăuți obligându-se să slujească un parastas în seara din duminica mironosițelor, iar dimineața o liturghie, cât va trăi domnitorul. După moartea
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
nișa care servește ca proscomidiar. Biserica a fost restaurată în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, care i-a adăugat un pridvor închis în față în anul 1559 și a înlocuit chenarele unor ferestre cu altele noi, de factură gotică. Există o pisanie în limba slavonă lângă ușa sudică, în care sunt relatate următoarele: ""Cu bunăvoința Tatălui, ajutorul Fiului și săvârșirea Sf. Duh s-a început și zidit acest pridvor bisericesc de evlaviosul și închinătorul Treimii, Domnul Io Alexandru Voievod, Domnul Țării Moldovei
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
și Teodor Rudea (cei doi Rudii) și cu sprijinul bănesc al negustorului Donciul din Movilău (Podolia) a fost construită o biserică de piatră cu hramul Sfintei Treimi, în stil moldovenesc. Acest fapt a fost consemnat, în limba slavonă, într-o pisanie care s-a păstrat pînă în prezent : În numele hramului Prea Sfintei Treimi și al Sfîntului Nicolae, acest templu e clădit în zilele slăvitului domn Grigore Alexandru Ghica Vodă și cu binecuvîntarea preasfințitului Chir Inochentie, episcopul Hușilor, cu stăruința și îngrijirea
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
la 1695 de marele Spătar Mihai Cantacuzino, fiul postelnicului Constantin, și numită de Dositei, Patriarchul Erusalimulul și mănăstirea Buceagul. Numirea de Sinaia a dat-o mănăstirei, spătarul Cantacuzino, după-cum se vede din actul de fondațiune : Era înscris ca ctitor pe pisania montată pe Turnul Colței:
Mihai Cantacuzino () [Corola-website/Science/307434_a_308763]
-
se află în satul Dămțeni din localitatea Berbești, județul Vâlcea și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Vechimea ei nu este cunoscută doar momentul refacerii ei în forma actuală, prin pisania de la 1847. Se distinge prin pictura interioară și exterioară de la 1847, îndeosebi prin ampla desfășurare a scenei "„judecății de apoi”" din jurul intrării, în pridvor. Se remarcă și figurile ctitorilor în costume de epocă din tindă și pisaniile. Valoarea de document
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
forma actuală, prin pisania de la 1847. Se distinge prin pictura interioară și exterioară de la 1847, îndeosebi prin ampla desfășurare a scenei "„judecății de apoi”" din jurul intrării, în pridvor. Se remarcă și figurile ctitorilor în costume de epocă din tindă și pisaniile. Valoarea de document istoric și artistic o recomandă pentru includerea pe noua listă a monumentelor istorice. Nu se cunoaște vechimea lăcașului din Dămțeni. Vre-o veche pisanie s-ar mai putea afla sub stratul de tencuială din exterior sau din
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
pridvor. Se remarcă și figurile ctitorilor în costume de epocă din tindă și pisaniile. Valoarea de document istoric și artistic o recomandă pentru includerea pe noua listă a monumentelor istorice. Nu se cunoaște vechimea lăcașului din Dămțeni. Vre-o veche pisanie s-ar mai putea afla sub stratul de tencuială din exterior sau din interior. Construcția a primit înfățișarea actuală în urma unei refaceri din temelie în anul 1847, moment surprins în pisania de peste intrare. Textul, în litere chirilice, destăinuie încă următoarele
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
se cunoaște vechimea lăcașului din Dămțeni. Vre-o veche pisanie s-ar mai putea afla sub stratul de tencuială din exterior sau din interior. Construcția a primit înfățișarea actuală în urma unei refaceri din temelie în anul 1847, moment surprins în pisania de peste intrare. Textul, în litere chirilice, destăinuie încă următoarele: "„Această sfântă, dumnezeiască biserică ce s-au prenoitu dinu temelie, cu numele Tatălui șii al Fiului și cu al Duhului Sfântu, ce se prăznuește cu hramu Sf[â]nta Cuvioasa Paraschiv
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
permis desfășurarea pe larg a temei „judecății de apoi”. Intrarea este prinsă între raiul din stânga și iadul din dreapta, teme regăsite și la alte bisericuțe de lemn pictate, din zona Vâlcii. În tindă sunt pictați o parte din ctitorii însemnați în pisania de la 1847, mai ușor de recunoscut fiind Ionu Oșovei și diaconu Mania cu soțiile lor, pe peretele de sud. Cel care ține în mână imaginea răsturnată a bisericii este probabil Constantin fiul lui Ion Grecu Slăvescu, însoțit de șoția și
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
peretele de sud. Cel care ține în mână imaginea răsturnată a bisericii este probabil Constantin fiul lui Ion Grecu Slăvescu, însoțit de șoția și fiul lui, în dreapta ușii de la intrare. Un moment critic din existența acestui lăcaș este surprins de pisania din tindă, peste intrare, din care aflăm că: "„Această Sf[ântă] și D[umn]zăiască biserică ce se prăznuește cu hramul Cuvioasa Paraschiva din satul Dămțeni, fiind aprobată spre dărâmare, a fost scoasă din ruină de către preotul Iosif Bălteanu paroh
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
în anul 1837. Ulterior slujbele în biserica mănăstirii au fost oficiate o de preotul paroh, iar în anul 1970, a fost trecută în patrimoniul muzeului Porțile de Fier, moment în care obiectele de cult au fost duse în depozitul muzeului. Pisania bisericii, aflată în pronaos, are următorul cuprins: „Această sfântă și dumnezeiască biserică unde se cinstește și se prăznuiește hramul nedespărțitei Sfinte Troițe, s-a început din temelie de vejnicul întru pomenire D(o)mnul nostru Io Ghica Voievod și s-
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Biserica "Sf. Gheorghe" din Ștefan cel Mare a fost construită în perioada 28 martie - 15 noiembrie 1636, fiind ctitorită de domnitorul Vasile Lupu (1634-1654), după cum indică pisania. Ea este un monument caracteristic pentru edificiile religioase ale epocii lui Vasile Lupu și implicit pentru cele din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Pe peretele vestic al bisericii, deasupra intrării în exonartex, se află o pisanie în limba
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
după cum indică pisania. Ea este un monument caracteristic pentru edificiile religioase ale epocii lui Vasile Lupu și implicit pentru cele din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Pe peretele vestic al bisericii, deasupra intrării în exonartex, se află o pisanie în limba slavonă, având următorul text: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh binecredinciosul și de Hristos iubitorul Io Vasile Voievod, domnul Moldovei, am început și am înălțat și am săvârșit biserica aceasta în numele Sfântului și
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
în numele Sfântului și slăvitului mucenic Gheorghe, spre rugă sieși și doamnei sale Tudosca și a iubitului lor fiu Ioan Voievod. Și s-a început în luna martie în 28 și s-a săvârșit în luna noiembrie 15, anul 7145 (=1636)"". Pisania a fost tradusă pentru prima dată de episcopul Melchisedec Ștefănescu. Anul ctitoririi este 1636 și nu 1637, ca urmare a faptului că pentru transpunerea anilor erei bizantine în anii erei noastre trebuie avută în vedere această diferență de ani, precum și
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
mici decât cele de jos), care înconjoară monumentul în întregime, inclusiv pridvorul. Acoperișul este susținut de console sculptate. Pridvorul cu turnul-clopotniță se află în colțul sud-vestic al bisericii, având intrarea pe latura vestică. Deasupra intrării în pridvor se află amplasată pisania. Intrarea în pronaos mai păstrează portalul original cu muluri în retragere succesivă îmbinate în arc frânt și baze prismatice bogat ornamentate. Între pronaos și naos exista inițial un perete cu două coloane și trei deschideri, care a fost spart pentru
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
de flori. În altar, temele iconografice și distribuirea lor, sunt în genere aceleași pe care le întâlnim de un veac: Sf. Troiță, Maria cu arhanghelii, soboarele îngerești, jertfa lui Avram; proorocii mesianici “Isus Hristos pâinea vieții”, arhierei și arhidiaconi. Pentru ea pisania consemnează cu data de 1 octombrie 1860, personalitățile în timpul căreia a fost făcută, începând cu Francisc Iosiv, episcopul Andrei Șaguna, protopopul Popovici din Abrud, parohul Gherman Jurj, procurator Grecea Todori, Sărban Tiur ctitor, artiști fiind “Ioan Cuc, pictor din Lupșa
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
lui Hristos, Credința Tomei, Aflarea mormântului gol, Când s-a arătat Hristos Mariei Magdalena. Pe boltă, câte două registre cu reprezentări din viața lui Hristos și a Mariei (printre care Adormirea Maicii Domnului), încadrate de evangheliști. Pictura naosului nu are pisanie, despre ea aflând într-un act scris de preotul Constantin Jurj, care consemnează toate fazele picturale, cu zugravii și prețul lor. Fruntariul, în 1859, pentru suma de 23 de forinți, prin Ioan Cuc din Lupșa și Constantin Giurgescu din Runc
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
Este vorba de o delniță de pământ, în locul numit „Fântâni”, lungime de 80 de stânjeni, în ogașul Bahahăului în sus, lățime 50 de stânjeni din drum spre răsărit și 60 spre apus, pentru a face biserica (zapis 1832, oct.2).” Pisania bisericii: „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au zidit această sfântă și Dumnezeiască biserică, unde se prăznuiește hramul Sf.Voievozi Mihail și Gavril. S-au început din temelie în anul 1862 și au luat sfârșit în anul 1863 cu toate cele trebuincioase
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
harnic artist țăran, înzestrat cu fantezie, cu darul povestirii, cu dragoste pentru flori, pe care le adună în glastre, le presară pe veșminte, le anină de arcade și în părul fetelor înțelepte”. Acest artist țăran este Stențel Condrat, care, potrivit pisaniei de pe peretele de vest al naosului, în anul 1816, a pictat biserica. Alături de pisanie pictorul și-a făcut portretul, la acea dată fiind ,...în puterea vîrstei, fața rotundă și luminoasă, fiind încadrată de un păr lung negru pieptănat cu cărare
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
care le adună în glastre, le presară pe veșminte, le anină de arcade și în părul fetelor înțelepte”. Acest artist țăran este Stențel Condrat, care, potrivit pisaniei de pe peretele de vest al naosului, în anul 1816, a pictat biserica. Alături de pisanie pictorul și-a făcut portretul, la acea dată fiind ,...în puterea vîrstei, fața rotundă și luminoasă, fiind încadrată de un păr lung negru pieptănat cu cărare pe mijlocul capului”. Pe peretele de vest al altarului, harnicul pictor înfățișează pe preotul
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
Vasile Bostan, ajutat de soția sa, presbitera Elena, de arhimandritul mitrofor Teofil Pandele din Galați, epitrop și consilierii parohiali. Mulți enoriași au efectuat muncă voluntară pentru construirea bisericii. Printre cei care au efectuat danii de valori mari este amintită de pisanie familia lui Ilie și Maria Maftei din Slătioara. De asemenea, au făcut donații credincioșii din comuna Boroaia, în frunte cu preotul Alexandru Argatu (fiul părintelui Ilarion Argatu), și cei din Brăila. Meșterii zidari care au construit biserica au fost din
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]