5,550 matches
-
de deznădăjduita ar fi situația noastră prezenta dacă venim la Hristos așa cum suntem, El ne ridica cu iubire, ne iartă și restabilește în noi chipul Sau. Fericirea a ÎI a Ferice de cei ce plâng căci ei vor fi mângâiați Plânsul despre care vorbește Isus aici este regretul sincer simțit pentru păcat. Asfel de suflete vor fi mângâiate. Nici o durere sufletească nu vine la întâmplare:"Dumnezeu nu strâmtorează, nici nu întristează bucuros pe fii oamenilor" (Plângeri 3.33 ).Dacă El îngăduie
A TRAI FERICIRILE DOMNULUI HRISTOS de EMMA IORDACHE în ediţia nr. 12 din 12 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/A_trai_fericirile_domnului_hristos.html [Corola-blog/BlogPost/344915_a_346244]
-
tocul ușii, un tip cu barba lungă și rară, sprâncene dese, nasul căzut ca de cioc de vultur și ochii... ochii!... În ochii lui am revăzut cerul senin și Marea Arabiei... era într-adevăr Saladin al meu. Am izbucnit în plâns. „Saladin, fiule...” „Taci, bătrân prost!” Când l-am auzit rostind aceste vorbe m-am simțit, parcă, ștrangulat cu o funie de n-am mai putut scoate un sunet. Stăteam pur și simplu și-l priveam. Ochii sunt aceeași, dar acum
SALADIN de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Saladin_ciprian_alexandrescu_1357558687.html [Corola-blog/BlogPost/348746_a_350075]
-
cu mine-n fiecare clipă, M-ai învățat ce-i bine și ce-i rău, Iubirea ta m-a sprijinit în viață Și ma-nvățat ce-nseamnă Dumnezeu! Mă iartă mamă pentru tot ce-a fost Pentru durerea ta și plânsul meu Acum când știu cât m-ai iubit Când știi că te-am iubit mereu! Mi-e dor de tine, mamă! Întinde mâna mamă Spre fruntea-ngrijorată Mi-e dor de mângâierea Ce o primeam odată... Cuprinde-mă la piept
DOR DE MAMA de MARIA LUCA în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1425709411.html [Corola-blog/BlogPost/350065_a_351394]
-
a nins... Când a trecut măicuță timpul? Parcă mai ieri mă legănai Și mă strângeai duios la piept Când despre Domnu-mi povesteai... Atâtea nopți ai stat de veghe La patul meu când sufeream... Eu te priveam cu ochi uimiți Căci plânsul nu-ți înțelegeam... Când pe genunchi te aplecai Numele meu era rostit Și mijloceai la Dumnezeu Să-ți fie pruncul ocrotit! Ce repede trecut-au anii... Sunt mamă...am și eu copii Și eu mă rog la Dumnezeu Să-i
DOR DE MAMA de MARIA LUCA în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1425709411.html [Corola-blog/BlogPost/350065_a_351394]
-
XII. SUPERSTIȚII, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016. Se zbate pleoapa de la ochiul drept, Se zbuciumă din nou sub tâmplă pulsul, Prea tare-mi bate inima în piept, În gât, se-nnoadă lacrima și plânsul. Mi se ridică sângele-n obraz Anticipând intuitiv schimbarea, Din galben-arămiu ca un topaz Cameleonică-i acum, culoarea. Un déjà-vu a preschimbat în șoaptă Punctul fixat de o privire goală, Pocnește undeva-n urechea dreaptă Când ciocănelul bate-n nicovală
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
un semn,este o întâmplare... Se zbate pleoapa de la ochiul stâng. Citește mai mult Se zbate pleoapa de la ochiul drept,Se zbuciumă din nou sub tâmplă pulsul,Prea tare-mi bate inima în piept,În gât, se-nnoadă lacrima și plânsul.Mi se ridică sângele-n obrazAnticipând intuitiv schimbarea,Din galben-arămiu ca un topazCameleonică-i acum, culoarea.Un déjà-vu a preschimbat în șoaptăPunctul fixat de o privire goală,Pocnește undeva-n urechea dreaptăCând ciocănelul bate-n nicovală.Nu știu, cum va
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
cu școala, cu parohia, cu pământul. Faptul că am rămas fără mama a făcut ca eu și sora mea să fim foarte uniți. Ea nu a putut suporta să rămână fără mine. Când am venit acasă, își pierduse graiul de plâns și atunci tatăl meu mi-a zis: «Ori o iei și pe soră-ta, ori nu mai pleci nici tu.» - Ați luat-o de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a vrut Dumnezeu
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494831474.html [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
a mea fără de margini durere! Te văz printre raze, azurul de noapte senină... Te strig cu putere și fug să-mi ajung pașii la tine Dar fugi și dispari, ca o urmă de moarte deplină Doar țârâitul de greieri... alină plânsul din mine. Referință Bibliografică: TE CAUT VIAȚĂ / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2240, Anul VII, 17 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ciprian Antoche : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
TE CAUT VIAȚĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1487311406.html [Corola-blog/BlogPost/361061_a_362390]
-
l aprindă. Din zborul gîndului meu, Numai TU mai poți face Substantiv și verb Deopotrivă. TU, numai TU Îmi poți așeza infinutul pe pleoape, Ca să - l am aproape. Și - n ceas mai multe secole în plus, Ca să - mi ajungă....la plîns și ...la toate. Eu...nu.. Eu, doar pot, îți cer și vreau, Zidește - mă, Doamne - n Lumină ! Ană să -ți fiu, TU - Meșter Manole... GABRIELA BLĂNARIU Referință Bibliografică: Zidește - mă , Doamne - n Lumină / Gabriela Blănariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
N LUMINĂ de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 by http://confluente.ro/Zideste_ma_doamne_n_l_gabriela_blanariu_1376019800.html [Corola-blog/BlogPost/365134_a_366463]
-
poate să mai existe vreuna”) și îi cere iubitului ei să pună punct acestui incident, ceea ce s-a și întâmplat. Până la moartea lui Eminescu cei doi au păstrat distanța, dar Caragiale îi va păstra aceleași sentimente de prietenie, izbucnind în plâns în momentul declanșării bolii și internării poetului în sanatoriu, întrucât „resentimentele, dacă vor fi fost, s-au năruit înaintea soartei nefericite a vechiului său prieten” și făcându-și o datorie de onoare din „a apăra, împotriva tuturor neprietenilor și mai
UN TRIUNGHI AMOROS CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1484127146.html [Corola-blog/BlogPost/369393_a_370722]
-
lămurească . Timpul s-a dus și sosise clipa plecării,drumul spre gară mi se părea urât și sinistru .N-am scos o vorbă tot drumul,iar bunicul meu drag, m-a întrebat: -Ți-e rău bunicule?Ce ai? Am izbucnit în plâns și m-am agățat de brațul lui sufeream după toate lucrurile.Dar cel mai mult după verișoara mea,care ar fi avut nevoie de o soră .Se creease o legătură tainică pe care am simțit-o amândoua toată viața.Mâna
TAINICA MEA DRAGOSTE MAREA NEAGRĂ de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1492524779.html [Corola-blog/BlogPost/376846_a_378175]
-
întregul Gulag comunist, se poate vedea foarte bine acest specific al temnițelor din România” (p. 7). Meritul poeților din închisori este crearea sentimentului de comuniune; ei au fost „apostolii care au făurit un climat de frățietate, de trăiri comune, de plâns împreună, de suferit și de răbdat împreună, de visat și de sperat împreună. Datorită lor am descoperit calitatea harică, mistică, duhovnicească a suferinței (...) Am învățat să acceptăm suferința ca pe un dar divin și prin aceasta i-am dat un
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
în jurul lor, inele („Aceste mâini”, Andrei Ciurunga, p. 202); Sub zeghe trupul s-a făcut covrig,/ căci în adâncul cărnii vlăguite,/ în loc de nervi coboară șerpi de frig,/ în loc de oase urcă stalagmite/ (...) Trec singur și trudit și duc în sân/ amarul plâns al unei nopți polare/ pe care zeii lutului păgân/ de-un car de ani o tâlhăresc de soare.// Și ninge sur ca peste-un cimitir/ din care morții au ieșit în gloate/ și-acum se duc pe câte cinci în
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
15 decembrie 2016. Mă sfârșesc câte-un pic, de fiecare dată, când, mă-ndepărtez de tine, încercând, să mă agăț, de ceva, de-un gând ce-mi aparține, stăpânindu-mi lacrima, ce dă, să iasă, sfioasă, anunțând un hohot, de plâns, ce fața mi-a spălat-o, toată, de parcă, în apa mării, m-am cufundat, deodată, simțindu-i ... Citește mai mult Mă sfârșesccâte-un pic,de fiecaredată, când,mă-ndepărtezde tine,încercând,să mă agăț,de ceva,de-un gândce-mi aparține,stăpânindu-milacrima, ce
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/costi_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
de parcă, în apa mării, m-am cufundat, deodată, simțindu-i ... Citește mai mult Mă sfârșesccâte-un pic,de fiecaredată, când,mă-ndepărtezde tine,încercând,să mă agăț,de ceva,de-un gândce-mi aparține,stăpânindu-milacrima, ce dă,să iasă, sfioasă,anunțândun hohot,de plâns,ce fațami-a spălat-o,toată,de parcă,în apa mării,m-am cufundat,deodată,simțindu-i... IX. FRUMUSEȚE A PĂCATULUI INFINIT, de Costi Pop , publicat în Ediția nr. 2166 din 05 decembrie 2016. Sunt de neiertat, știu c-am lăsat timpul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/costi_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
așa ca toamna asta, pastel, tabloul tău, cel expresiv, poemul scurt, din două cifre, tânjind mereu după răsfăț și mângâieri, lăsându-mi loc, să trec privind, deasupra lumii făr`de cuvinte, văzându-ți farmecul din ochi, mai apoi, sclipind, lângă plânsul meu estetic, iubirea-mi... nejustificată, căzând pradă, unui chin, fără de margini, ... Citește mai mult Culorile vieții,cu tinede-acum,sunt șterse,ruginii, așaca toamna asta,pastel, tabloul tău,cel expresiv,poemul scurt,din două cifre,tânjind mereudupă răsfățși mângâieri,lăsându-mi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/costi_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ai mult curaj Ai mult curaj atunci când din durere, din plâns și derapaj aduni putere. Chiar dacă mulți n-or să te înțeleagă tu-n chinuri să exulți și să strângi vlagă. Fii furibund și dur cu-aceia care defectele-și ascund cu disperare. Să râzi de ei bătându-ți joc de
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1430545297.html [Corola-blog/BlogPost/371348_a_372677]
-
și derapaj aduni putere. Chiar dacă mulți n-or să te înțeleagă tu-n chinuri să exulți și să strângi vlagă. Fii furibund și dur cu-aceia care defectele-și ascund cu disperare. Să râzi de ei bătându-ți joc de plânsul ce nicicând corifei nu strânge-ntr-însul. Să nu disperi în viață niciodată, necontenit să speri chiar tras pe roată. Să rămâi demn chiar de te dor rărunchii și să nu-ți pleci nedemn nicicând genunchii. Cum oare să nu cred? Cum
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1430545297.html [Corola-blog/BlogPost/371348_a_372677]
-
găsit, unde am putut, ca să-mi țin familia. Am stat departe de Biserică, de Dumnezeu și acuma uite că îmi vine rîndul... Și îmi pare rău. Dar asta nu mă mai ajută cu nimic. Și când ajunge aici îl înneacă plânsul, sughite și nu mai înțeleg ce-mi spune. - Și mai departe? - Plânge și se aolește. - Ia întreabă-l: dacă i-ar da Dumnezeu să mai trăiască o dată, ce-ar face? Afară de trupul acesta care e făcut din țărână și, la
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_14.html [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
jeluiești acestor ruși cu ochi înghețați de dragul Patriei, mai ales că și ei sunt la limita rezistenței psihice, abia mai suportă nenorocirea de a fi paznici de umbre în deșertul alb. Unii nu se mai pot abține și izbucnesc în plâns, își strigă mamele și copiii, se sinucid, dau în dambla, plâng continuu, râd fără oprire...pe când alde bădia Ion îi căinează, le așează plâns pe umeri, încearcă să le pună sufletele în mișcare, să-i umple cu nădejdi și cu
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) by http://balabanesti.net/2013/10/12/spaima-regretul-mucenicia-si-soarta-lui-badia-ion/ [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
de Paște în spital. Alături de cealaltă Mihaelă, mama Lilo. „Peste o săptămână merg acasă. Pentru două zile, apoi mă întorc. Maria mea oprește femeile pe stradă și le spune mama. Când mi-a zis soțul la telefon m-a luat plânsul. Ce să fac? Nu mai pot. S-a oprit așa, în fața unei doamne, blondă și bondoacă, ca mine. Și i-a zis mama. Știți ce m-a durut? Că nici n-a băgat-o în seamă, să se joace cu
Paștele Mamelor by https://republica.ro/pastele-mamelor [Corola-blog/BlogPost/338471_a_339800]
-
ea nu mai reuși să se ferească, o izbitură puternică o aruncă în aer, rostogolind-o cu zgomot pe caldarâm. O durere cruntă îi inundă tot corpul, apoi totul se încețoșă și se făcu beznă. Ca prin vis auzea doar plânsul lui Ionuț care striga necontenit ... - Mămica mea, te rog nu muri!!! Se făcu o liniște deplină și începu să cadă rostogolindu-se într-un hău, cădea și încerca cu disperare să se prindă de ceva, știa că trebuie să se
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1462037253.html [Corola-blog/BlogPost/378309_a_379638]
-
o mânuță că o prinde și-o oprește din cădere. Era salvată, trebuia să revină de unde a plecat și să-și amintească tot. Încercă să-și deschidă ochii, dar durerea o copleșea, auzea ca prin vis glasuri, iar printre ele plânsul disperat a lui Ionuț care repeta printre sughițuri: -Mami, eu te iubesc, să nu mă lași singurel, să nu mori! o mângâia și suspina. O lacrimă i se prelinse pe obraz, era neputincioasă, nu putea să îl ia în brațe
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1462037253.html [Corola-blog/BlogPost/378309_a_379638]
-
au ales să se dăruiască, să lucreze aici pe șantier pentru noi. A fost impresionant, nu pot descrie în cuvinte ce am simțit”, își amintește Marius. De la „Casa Gândac” la o locuință de 85 de metri pătrați. „Am izbucnit în plâns...” Între beneficiarii proiectului de case sociale se află și familia Siraciov pe care am vizitat-o recent. În ultima zi din decembrie 2015 Loredana (35 ani), Sașa (35 ani) și cei trei copii au lor s-au mutat dintr-o
„Când am văzut sutele de voluntari pe șantier nu ne vedea să credem. Erau tineri care puteau să se ducă să își petreacă altfel timpul lor liber, dar ei au ales să se dăruiască” by https://republica.ro/zcand-am-vazut-sutele-de-voluntari-pe-santier-nu-ne-vedea-sa-credem-erau-tineri-care-puteau-sa-se-duca [Corola-blog/BlogPost/338786_a_340115]
-
vor muta în case noi. Seara noi ne rugăm, iar copiii se rugau tot timpul să avem o casă. Nu vă pot spune ce am simțit când am fost anunțați că am fost selectați, în urma anchetei sociale. Am izbucnit în plâns...”, își amintește mama lui Matei care nici în copilărie nu a avut o locuință. Cei șapte membri ai familiei ei stăteau într-o anexă, la o fermă de creștere a vitelor. „Dimineața mergeam la mama care mulgea vacile. Ea se
„Când am văzut sutele de voluntari pe șantier nu ne vedea să credem. Erau tineri care puteau să se ducă să își petreacă altfel timpul lor liber, dar ei au ales să se dăruiască” by https://republica.ro/zcand-am-vazut-sutele-de-voluntari-pe-santier-nu-ne-vedea-sa-credem-erau-tineri-care-puteau-sa-se-duca [Corola-blog/BlogPost/338786_a_340115]