464 matches
-
serioasă, dar lipsită de vreun interes aparent. Ca un fel de gest reflex. Apoi, brusc și fără să se fi prezentat, fata care presupuneam că ar fi Emily s-a lansat Într-o descriere a locului de muncă oferit. Tonul placid al polologhiei m-a lămurit mai mult decât cuvintele În sine: făcuse deja treaba asta de zeci de ori și nu prea credea că eu m-aș deosebi fi În vreun fel de cele de dinaintea mea, așa că nu prea merita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
aș avea cea mai mică vină. Îi Întorc spatele fără a-i mai adresa vreun cuvânt. (vineri) Astăzi, când să dau colțul la Bărăție, asist la ceva extraordinar. O țigancă vine din jos cu un copil În brațe care suge placid din sânul ei lăbărțat, lunguieț ca un dovlecel. E sobră În ținuta-i maternă, aș zice gravă; și-a dezvelit tot sânul și-l lasă să atârne lateral după gura copilului cam mare, ce se vede că nu trage laptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vreau să avem ordine, liniște și pace în județ! declară dânsul grav și solemn către cei patru șefi de autorități, în cabinetul său. Le ținu un mic discurs patriotic vibrant și energic. Făcu impresie. Primul-procuror, Toma Grecescu, slăbuț, spân și placid, se uita cu admirație la figura plină și impozantă a prefectului, care răspândea atâta siguranță. Căpitanul de jandarmi Corbuleanu aproba din cap fiecare cuvânt al noului său șef. Președintele tribunalului Manole Obogeanu, bătrân, zgârcit, îmbrăcat prost, se simțea străin la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fu scurtă, ea, cu măruntaiele arzând, dar neputând să-și înfrâneze o stranie voluptate. Iacob se desprinse, fără să încerce, măcar, să-i tragă fusta peste coapse. Se încheie la pantaloni și îi privi, de astă dată, cu o curiozitate placidă, șoldurile care se reliefau, albe, cambrate, în întuneric. Cosmina se lăsă să curgă peste marginea canapelei, se întoarse și-și ghemui genunchii la piept. Poate că aștepta ceva. Poate că el nu știa ce așteaptă. Bărbatul cerea, parcă, o răsplată
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a venit vorba de criticarea unor acțiuni politice externe, în special a unor potențiale acțiuni militare cunoscute. Criza liberalismului era așa de accentuată în Statele Unite încît cercurilor liberale de la guvernare le era teamă că ar putea fi numite "mofturoase" sau "placide" cînd se discuta de agresiune internă și astfel, deseori, ele susțineau liniile politice pe care instinctele lor mai bune le indicau că ar trebui să le respingă. În consecință, singura critică la adresa unei intervenții militare majore a Statelor Unite care a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
alcătuită numai din lichide neverificate sanitar!), M. Frunză și C. Pătrășcan dezlegau integrame compuse de ei înșiși... Sorin și cu mine ne luptam, pe culoarul acceleratului, cu o cafea și un pachet de țigări. La capătul vagonului, cum priveam noi, placid, simțim deodată o oază de speranță: o fată de circa 25 de ani, frumoasă, misterioasă, fuma și ea pierdută cu privirea-n creștetul dealurilor. Am hotărît s-o atragem în grupul involuntar misogin și, din vorbă-n vorbă, am convins
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în ultimul poem, Sunt un lup: „urletele mele lungi, neliterare”). „Literară” devine P. în poemele mai scurte și fără pretenții filosofarde, atunci când asprimea, duritatea unor imagini aproape că explodează dintr-un aparent cotidian evocator. Al doilea volum, Tirada de pe Muntele Placid - The Mount Placid Tirade (2003), exprimă intens dorința lepădării de trup, starea de vinovăție, în care laitmotivul e uciderea îngerului și a tatălui. Sentimentul tragic al lui „a-fi-în-lume”, perceptibil și anterior, conduce acum la retragerea în sine și în meandrele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288746_a_290075]
-
Sunt un lup: „urletele mele lungi, neliterare”). „Literară” devine P. în poemele mai scurte și fără pretenții filosofarde, atunci când asprimea, duritatea unor imagini aproape că explodează dintr-un aparent cotidian evocator. Al doilea volum, Tirada de pe Muntele Placid - The Mount Placid Tirade (2003), exprimă intens dorința lepădării de trup, starea de vinovăție, în care laitmotivul e uciderea îngerului și a tatălui. Sentimentul tragic al lui „a-fi-în-lume”, perceptibil și anterior, conduce acum la retragerea în sine și în meandrele memoriei. Tărâmul poetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288746_a_290075]
-
Uneori poeta este foarte personală, pentru a cădea apoi în discursivitate, preluând locuri comune sau maniere străine, mai ales din poezia lui Tudor Arghezi, Nichita Stănescu sau G. Bacovia. SCRIERI: Un imperceptibil miros de Socrate, București, 1997; Tirada de pe Muntele Placid - The Mount Placid Tirade, ed. bilingvă, pref. Nina Cassian, București, 2003. Repere bibliografice: Dumitru Radu Popa, O insolită întâlnire cu poezia, RL, 1998, 46; Gabriel Pleșea, Scriitori români la New York, București, 1998, 105-132; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 222-223; Raluca Dună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288746_a_290075]
-
foarte personală, pentru a cădea apoi în discursivitate, preluând locuri comune sau maniere străine, mai ales din poezia lui Tudor Arghezi, Nichita Stănescu sau G. Bacovia. SCRIERI: Un imperceptibil miros de Socrate, București, 1997; Tirada de pe Muntele Placid - The Mount Placid Tirade, ed. bilingvă, pref. Nina Cassian, București, 2003. Repere bibliografice: Dumitru Radu Popa, O insolită întâlnire cu poezia, RL, 1998, 46; Gabriel Pleșea, Scriitori români la New York, București, 1998, 105-132; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 222-223; Raluca Dună, Poeta bifrons, LCF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288746_a_290075]
-
mai aibă niciun reper și nicio coordonată determinantă: "Mai nevinovată, dar nu nevinovată,/ În acest univers în care/ Înseși legile firii hotărăsc/ Cine trebuie să ucidă pe cine/ Și cel ce ucide este rege:/ Cu ce admirație este filmat/ Leul placid și feroce sfârtecând căprioara,/ Iar eu, închizând ochii sau televizorul,/ Am senzația că particip la crimă mai puțin,/ Deși știu că-n opaițul vieții/ Trebuie pus mereu sânge,/ Sângele altuia.// Mai nevinovată, dar nu nevinovată,/ Am stat la masă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Îndrăgostit Își reîntîlnește victima, căsătorită acum, și, de data asta, o omoară. De la pagina 68 Însă, din cele 140, pe cititor Începe să-l Încerce bănuiala că bărbatul cu care se căsătorise victima violului, Isabelle, este chiar tot mai puțin placidul Jérôme Angust. Dar lovitura de teatru anticipată este urmată de alta, de data aceasta ingenioasă: Textor Texel și Jérôme Angust sînt două capete ale aceleiași persoane, două caractere și două regimuri ontologice, dacă ni se permite, ale unui singur bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tu) care te adoră, ca totdeauna, și te sărută de o mie de ori, Fănică..." (privește lung pe Tipătescu, care e în culmea agitației.) Tipătescu: (plimbându-se înfuriat) Nu se poate! O să-i rup oasele mizerabilului!... Nu se poate! Trahanache: (placid) Firește că nu se poate; dar ți-ai fi închipuit așa mișelie... (cu candoare.) Bine frate, înțeleg plastografie, până unde se poate, dar până aci nu înțeleg... Ei, Fănică, să vezi imitație de scrisoare! Să zici și tu că e
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu două fețe), două din trăsăturile ce definesc acest personaj. Farfuridi și Brânzovenescu este un cuplu de imbecilitate, întruchipare a ramolismentului politic. Cei doi se atrag prin firile complet diferite: Farfuridi este coleric, prost, fudul, infatuat, iar Brânzovenescu este, dimpotrivă, placid, moale, fricos, o umbră a celuilalt. Inculți peste măsură, se feresc de trădare, cu care, de altfel, sunt de acord "dacă o cer interesele partidului, dar s-o știm și noi". Ei trimit la "centru" o depeșă prin care semnalează
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Nymphette). În altă parte, moartea (tot feminizată!) apare ca o siluetă indistinctă, împleticită, dar feroce: "iată-n această dimineață o formă feminină ivită/ din față: ovalul ei e exact, or merge împleticit, lent,/ cu siguranța lucrurilor moarte ca un soare placid/ închizându-se-n boltă, dezvirginarea ei s-a întâmplat/ în noaptea care a trecut și gura ei întredeschisă/ dezvăluie ferocitatea și albeața dinților;/ carnea ei a simțit cu acuitate în delirul masculului/ exactitatea și răceala unui sicriu ca o compactă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
figura poetului marcat de singularitatea unui destin deopotrivă hărăzit cu geniu și stigmatizat de nefericire. Elocvent este portretul schițat chiar din poemul ce dă titlul volumului de debut; este portretul unui mare însingurat, suficient sieși, hrănindu-se doar cu aer, placid însoțit cu viața și vajnic gardian lumii: "Trăiesc pe spinarea mea sar din mine/ am casă la aeroport/ beau aer mănânc aer sunt singur ocolit/ ca stâlpii cu emblema cap de mort// nevastă-mea viața își scutură de mine covoarele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pare. - Să nu crezi. Pe cele mai crude le-au dat deoparte. Vânzătorilor de automobile, parfumuri și ceasuri scumpe nu le place să-și vadă reclamele lângă asemenea scene. Croatul a continuat să se uite la pictorul de război. Zâmbea placid. A spus: - Parcă suntem la un concurs de brice rupte, domnule Faulques. Markovic s-a Întors iar spre frescă. A stat așa vreme Îndelungată. La sfârșit, a dat ușor din umeri, ca răspuns la niște gânduri intime. - Cine a spus
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cea numită de "comandă", imperioasă, care cere efectuarea unei anumite acțiuni ce poate fi dramatică (de exemplu: "Aruncă-te pe fereastră!", "Lovește pe o anumită persoană!" etc.). Bolnavul psihic reacționează diferit față de halucinațiile sale. Frecvent, el are o atitudine indiferentă, placidă, alteori reacționează violent, agresiv (încearcă să identifice și să localizeze "vocea" pentru o a anihila), își ia măsuri de apărare (își obturează canalul auditiv cu tampoane de vată pentru a nu mai auzi vocile etc.) Mai sunt și cazuri în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
consecințele imediate ale păcatului, la nivelul unui Dumnezeu de duminică, extenuat de muncile săptămînii de creație, care și-ar privi opera și s-ar privi privind-o, fără comentarii sau remușcări. Reacția gînditorului s-ar limita atunci la un refuz placid de a ieși din duminică, lăsîndu-se în voia lenii ca a unui "scepticism fiziologic, o îndoială a cărnii" (TD). E, de altfel, o perspectivă pe care o justifică o veche legendă românească despre Dumnezeu ca perfecțiune a Lenii! De fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
din rai, Și revin cu fericire pe al țării dulce plai! Alecsandri a presimțit parnasianismul (și nu s-ar putea ști în ce măsură l-a cunoscut), mergând instinctiv în sensul contemporanilor lui Gautier și Ménard. Impasibilitatea asiată a mandarinilor printre lacuri placide și plante exotice l-a încîntat (recunoștea și acolo euforia indolenței), și pastelele sale chineze, delicate ca niște desene pe porcelană, sunt surprinzătoare: Mandarinu-n haine scumpe de mătasă vișinie, Cu frumoase flori de aur și cu nasturi de opal, Peste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
romantic și comun, spiritul e românesc. Poemul ciclic al lui V. Hugo se ridica pe ideea de progres, panteismul pesimist al marilor romantici ca Lamartine e superficial, fondul fiind acolo mai mult emoția exotică. Hronograful lui Eminescu aduce acel pesimism placid, acel tragic impasibil și somnolent ce se pare că e al naturii noastre, împăciuite cu eterna întoarcere a roții cosmice și care își găsește simbolizarea în geografia gigantică asiată: În stele nalță munții Himalaia Și de pe vîrfu-i alb pătând răsare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de o artificialitate greu tolerabilă. Astfel, la neavenitele mărturisiri ale nefericitului amant virtual ("-Te doresc când nu te văd, și nu te doresc de îndată ce te văd", "-Nu te văd când te văd, și te văd când nu te văd" etc.) placida și versata femeie se conformează din instinct situației și, când propria indiferență e pe punctul de a fi interpretată corect, ca semn al lipsei totale de afecțiune (ceea ce ar fi dus la inevitabila ruptură), ea știe să prelungească foarte eficient
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de izvoare minerale cu apă carbonatată ce se găsesc în arealul din jurul stațiunii. Aici se găsește de asemenea și un interesant gheizer artificial, cu țâșnire controlată a apei reci minerale. Între stațiunile pentru practicarea sporturilor de iarnă se detașează: Lake Placid, este o stațiune situată în statul New York, în Munții Adirondack, renumită pentru găzduirea a două Olimpiade de iarnă, în 1932 și 1980). Apropierea de Boswash face din aceast punct o destinație turistică preferată pentru mulți din locuitorii metropolei. Aspen (Colorado
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
marea ce se legăna lin, iar oamenii priveau în adîncul amiezii ei veșnic albastre, din care nu răzbătea nici un geamăt, nici un strigăt și nici măcar vreo bășică de aer. Care om al uscatului și-ar fi închipuit că, sub întinderea asta placidă și tăcută, se zbuciuma și se zvîrcolea în agonie cel mai grozav monstru al mărilor? La prova atîrnau doar vreo opt degete de saulă. Cum să crezi că marele leviatan ar putea fi prins în trei fire atît de subțiri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la fel și acești pui de cașaloți păreau să privească în sus, dar nu chiar spre noi, căci noi apăream desigur, în ochii lor de nou-născuți, ca niște alge acvatice. Plutind alături, mamele lor păreau la rîndu-le să ne privească placid. Unul dintre puii de cașalot, care potrivit anumitor semne, nu avea mai mult de o zi de cînd venise pe lume, măsura, cred, vreo paisprezece picioare în lung și vreo șase în diametru; era cam zburdalnic, deși trupul lui nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]