4,005 matches
-
se mai spune, prin comparație, mai muzicale. El a fost deseori folosit în artele plastice, fie în vitraliile din evul mediu acele panouri din bucățile de sticlă colorată montate pe armătură de plumb, folosite la ferestre -fie în pictura modernă. (Planșa nr.24) Contrastul culorilor complementare se cere ca una din cele două culori să fie dominantă ca întindere ori strălucire și de asemenea alături de acesta, pentru temperarea contrastului violent să fie folosite tente care le apropie, să le potolească stridența
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
folosite tente care le apropie, să le potolească stridența. Pentru înțelegerea contrastului complementar pot fi folosite reproduceri de artă după picturile artiștilor: Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Van Gogh. Contrastul complementar variază la nesfârșit în funcție de raportul cantitativ al celor două culori. (Planșa nr.25) Contrastele simultane de culoare orice culoare tinde să coloreze în culoarea complementară spațiul din jurul ei exemplu: violetul pe alb dă un alb gălbui. în fapt, nu există caz în care două culori alăturate să nu se influenșeze într-
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
să coloreze în culoarea complementară spațiul din jurul ei exemplu: violetul pe alb dă un alb gălbui. în fapt, nu există caz în care două culori alăturate să nu se influenșeze într-un fel sau altul, mai slab sau mai puternic. (Planșa nr.26) Pentru înțelegerea acestor contraste se pot folosi reproduceri după Bonnard, Renoir, Turner. Cu elevii se pot face observații în natură, exemplu o floare în lumină și la umbră. Contrastele coloristice de calitate constă în deosebirile dintre gradul de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
puțin negru tinde spre violet, iar roșul cinabru, pare ars, devine brun-roșcat. Negrului nu-i rezistă nici albastru. Cu cât de puțin negru ar fi amestecat, albastru își pierde luminozitatea. Pentru demonstrare se pot folosi reproduceri după: Turner, Bonnard, Neoimpresioniști.(Planșa nr.27) Contrastele de cantitate se referă la raportul de mărime a două sau mai multe suprafețe colorate. Este deci contrastul mult-puțin, mare mic. Marele pictor francez Paul Gaugain remarca: "Un kilogram de verde e cu mult mai verde decât
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de diferite culori așezate apropiat între ele pe foaia umezită, încât întinderea naturală a vopselei să conducă la amestecul marginilor celor două pete și apariția unor noi culori; observarea acestui efect și determinarea altei fuziuni între alte pete de culoare. (Planșa nr.28) Acoperind foaia de hârtie cu puncte spontane realizate de copii prin atingerea repetată a foii cu vârful pensulei se realizează compunerea spațiului plastic. Același efect poate fi obținut și prin stropirea cu picături de culoare (căzute din vârful
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
a foii cu vârful pensulei se realizează compunerea spațiului plastic. Același efect poate fi obținut și prin stropirea cu picături de culoare (căzute din vârful pensulei) pe toată suprafașa foii (fie cu o singură culoare, fie cu mai multe culori). (Planșa nr.29) La fel de importante sunt exercițiile de obținere a unor culori spotane prin îndoirea și presarea foii peste o grupare de puncte, picături de culoare fluidă; din amestecul realizat prin presare rezultă niște foorme simetrice care sugerează copiilor unele asemănări
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de obținere a unor culori spotane prin îndoirea și presarea foii peste o grupare de puncte, picături de culoare fluidă; din amestecul realizat prin presare rezultă niște foorme simetrice care sugerează copiilor unele asemănări cu imaginea unor obiecte, ființe reale. (Planșa nr.30) Există și alte procedee de creare a unor forme spontane în mod accidental pe care dirijată, cu efecte plastice surpriză: -prin suflarea liberă sau printr-un tub, în diferite sensuri, a unor puncte, pete de culoare fluidizară; -prin
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
spontane în mod accidental pe care dirijată, cu efecte plastice surpriză: -prin suflarea liberă sau printr-un tub, în diferite sensuri, a unor puncte, pete de culoare fluidizară; -prin dirijarea scurgerii aderente a unor puncte de culoare fluidizată, schimbând poziția planșei pentru a favoriza deplasarea culorilor în sensurile dorite sau prin scurgerea liberă a unor puncte de culoare; -prin stropirea forțată, cu pensula sau cu alt instrument pe foaia de hârtie uscată sau umedă; (Planșa nr.31) -prin estomparea cu hârtie
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
puncte de culoare fluidizată, schimbând poziția planșei pentru a favoriza deplasarea culorilor în sensurile dorite sau prin scurgerea liberă a unor puncte de culoare; -prin stropirea forțată, cu pensula sau cu alt instrument pe foaia de hârtie uscată sau umedă; (Planșa nr.31) -prin estomparea cu hârtie mototolită a unei suprafețe acoperită cu un fond de culoare; (Planșa nr.32) prin presarea unei bucăți de tifon îmbibată cu culoare pe o suprafață de hârtie. Un alt procedeu îl constituie exercițiile de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
scurgerea liberă a unor puncte de culoare; -prin stropirea forțată, cu pensula sau cu alt instrument pe foaia de hârtie uscată sau umedă; (Planșa nr.31) -prin estomparea cu hârtie mototolită a unei suprafețe acoperită cu un fond de culoare; (Planșa nr.32) prin presarea unei bucăți de tifon îmbibată cu culoare pe o suprafață de hârtie. Un alt procedeu îl constituie exercițiile de obținere a nuanțelor culorilor, deosebit de importante pentru copii, deoarece le dezvoltă pe lângă acuitatea cromatică și simțul armoniei
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
în tente vii, ca Moreni sau Arnal. Percepția culorilor este o limbă univesală accesibilă tuturor. B. NUANȚAREA Desenul la clasele I-IV, trebuie înțeles ca nefiind un contur exact, nici proporții, nici perspectivă și mai ales nu în conformitate cu realitatea obiectivă. (Planșa nr.33) Culoarea este cea care-i va preocupa cel mai mult pe școlarii mici. In aceste condiții, necesitatea unei terminologii proprii educației prin artă este indiscutabilă. Elevii vor întâlni expresii ca: nuanță, tentă, amestecuri de rupere a tentei, ton
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
masă sau la marginea dintre petele unor culori semene (înrudite în ordinea lor naturală); Clasa a IlI a: obținerea de nuanțe prin frecarea a două culori primare sau a două culori semene, luate simultan sau pe rând, cu pensula, pe planșa neumezită; Clasa a IV-a: completarea spațiilor albe ale unei lucrări anterioare cu nuanțele culorilor respective, obținute direct pe planșă, prin frecare. Aceste aplicații pot fi realizate sugerând elevilor subiecte ca: a) Fond decorativ cu forme geometrice simple în nuanțe
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
nuanțe prin frecarea a două culori primare sau a două culori semene, luate simultan sau pe rând, cu pensula, pe planșa neumezită; Clasa a IV-a: completarea spațiilor albe ale unei lucrări anterioare cu nuanțele culorilor respective, obținute direct pe planșă, prin frecare. Aceste aplicații pot fi realizate sugerând elevilor subiecte ca: a) Fond decorativ cu forme geometrice simple în nuanțe de roșu și galben; b) Desen decorativ: covor cu benzi orizontale în nuanțe de verde, din amestecul albastru + galben -tehnica
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
din două) ? " "Avem culorile..., să fabricăm și altele din ele" etc. In acest mod elevii vor putea însuși treptat termenii specifici temei plastice amintite și tehnica de lucru adecvată. C. Tenta. Amestecuri de rupere a tentei. Tentă calitatea unei culori (Planșa nr.34). Tenta este o culoare, de exemplu albastrul, tăiată de o nuanță ce o face să participe mai mult sau mai puțin, la una sau mai multe culori, de pildă un albastru-verzui, un grialbăstrui, un albastru-violaceu. Distincția dintre un
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
accesibil copiilor mai mici, cu condiția ca el să fie prezentat într-o formă adecvată. Dar, pentru a ajunge la "ruperea tentei" nu putem evita raporturile complementare ale principalelor culori D. Tonul. Amestecuri de ruperi a tonului Tonul înseamnă culoare (Planșa nr.35) Tonul, în sens strict, este gradul de saturație a tentei, ținând seama de faptul că excipientul care intervine în tonurile de saturație a unui picment alb. "Pictorii numesc (...) ton: intensitatea de culoare, clară sau slabă; distingem tonul general
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
metaforic, fără să o reproducă. In arta secolului nostru, tonul rupt se eliberează de servitutea imitație tentelor din natură și ca atare, obsesia impresionistă a freneziei solare încetează. E. Valorația. Valoare intensitatea de deschis sau de închisa tonului de culoare (Planșa nr. 36). Valoarea presupune semnificația subiectivă obiectivată, simbolul, starea afectivă și rațională, gradul de necesitate, puterea de oglindire în timp și spațiu a unui element reprezentat într-o conjunctură propusă de creator sau întâmplătoare. Valorația este haina materială, caracterizarea valorii
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
valorație. Apariția elementelor de opoziție, lumină, umbră, dau valorație chiar când aparent sunt puse artificial. Pregnanța formei și culorii este valorație. A face valorație înseamnă a dirija logic, conștient lumina și materia cu ajutorul gradațiilor culorii pe suprafața plană. F. Monocromia(Planșa nr.37) Fiecare culoare are, în starea ei inițială, nemodificată, o anumită luminozitate, deci un ton inițial mai deschis sau mai închis. Alăturarea, a cât mai multor pete de tonuri diferite ale aceleiași culori crează într-o compoziție efectul de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
se omogenizează, iar tonul obținut se așterne în preajma primei pete; ș.a.m.d. până se epuizează cantitatea inițială de culoare de pe mijlocul paletei. Descoperirea tonurilor unor culori se va realiza pe reproduce de: Henri Mattisse și Nicolae Grigorescu. G. Fuzionarea(Planșa nr.38). Acest fenomen se realizează prin atingerea a două pete de culoare învecinate, umede (fuzionare pe margine) sau prin atingerea unei pete de culoare umede, cu pensula, înmuiată în altă culoare (fuzionare în masă). Elevii vor observa și vor
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
toate cele patru poziții ale castului pentru a se descoperi poziția în care ele sugerează ceva ce poate fi completat în continuare cu vârful sau cu latul pensulei, acele detalii pe care le consideră necesare fiecare elev. H. Gama cromatică (Planșa nr. 39) "Gama cromatică succesiune de tonuri în jurul unei dominante, suită de nuanțe, tente rupte, degradeuri sau griuri care, desfășurate într-un spațiu plastic, intră în acord prin analogia lor cromatică"<footnote Ion Șușală, Ovidiu Bărbulescu Dicționarul de artătermen de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
caldă, alta rece. gama compusă se formează dezvoltând paralel două și chiar trei perechi de complementare constituite în game simple. Dacă asociem gamei O A o suită de tente din gama R Ve, formăm o gamă compusă. L -Dominanta cromatică (Planșa nr.40) Dominanta sau tonalitatea dominantă nu este în pictură același lucru cu dominanta gamei muzicale, ci cheia care stă la baza întregii partituri cromatice. Folosirea pe cele mai multe întinderi ale spațiului compus a uneia sau a două culori calde (reci
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
la baza întregii partituri cromatice. Folosirea pe cele mai multe întinderi ale spațiului compus a uneia sau a două culori calde (reci), întinse ca atare, dar și modificate, oferă, în final, un efect de dominantă caldă (rece). Pata plată și pata picturală (Planșa nr.41) Petele pot fi cromatice și acromatice. Pata cromatică sau acromatică poate fi plată sau picturală. Pata plată culoare întinsă uniform specifică artelor decorative. are forme și mărimi diferite; -poate fi cromatică și acromatică; petele cromatice și acromatice sub
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
colajului și a vitraliului. b) Pata picturală se poate obține prin urma lăsată de pensulă prin dirijarea jetului de aer suflat liber sau printr-un tub, pai: prin scurgerea aderentă precum și prin stropirea forțată a culorilor, prin suprapunerea sau îndoirea planșei peste două sau mai multe picături de culoare: prin puncte alăturate. în amândouă cazurile se voate lucra ve suport uscat sau umed. l.Ion Șușală, Ovidiu Bărbulescu Dicționarul de artătermen de atelier, București 1993. CAPITOLUL III Creativitatea 3.1. Definiția
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
soluția este prea costisitoare: necesită prea mult timp; este bună; originală. Ideea cea bună se scrie pe tablă (se schițează). In timpului lucrului vor ține seama și de o serie de indicații care de obicei, se găsesc scrise pe o planșă, și anume: 1. adaugă un element; 2. scoate o parte; 3. schimbă culoarea; 4. schimbă sau adaugă alte materiale; 5. ordonează altfel împărțirea suprafeței; 6. organizează altfel împărțirea suprafeței; 7. schimbă adâncimea; 8. modifică construcția formei, stilul. Această metodă se
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de vedere al organizării și desfășurării procesului didactic sunt importante condițiile care favorizează concentrarea involuntară a atenției. Mai întâi există condiții externe. a. Noutatea obiectelor, fenomenelor, situațiilor ne atrage cu ușurință atenția. De aceea nu are rost să prezentăm elevilor planșe sau mulaje înfățișând plante, animale sau obiecte bine cunoscute. Numai atunci când avem certitudinea unui aspect important, dar de obicei nesesizat, are rost să expunem ceva familiar copiilor. b. Intensitatea stimulilor, o lumină, un sunet puternic trezesc atenția; obiectele mari sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
obiectele mari sunt observate mai repede decât cele mici, culorile vii Ă mai mult decât cele pale. Dar contrastul are un rol important (într-o clasă în care e liniște deplină, bâzâitul unei albine este auzit cu claritate). Înseamnă că planșele trebuie să fie mai viu colorate și în culori contrastante, iar animalele sau plantele mici trebuie prezentate mărite mult. În acest din urmă caz să nu omitem a indica mărimea reală pentru ca școlarii să nu rămână cu o idee eronată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]