479 matches
-
prieteni? Seamănă cu o explozie sărbătorească, de artificii... Acum aud un freamăt de codru și aud păsări cântătoare... Privighetori sunt sau ciocârlii? Eu vorbeam și în timpul ăsta codrii înviau? Înseamnă că Prințul Culorilor n-a stat degeaba. Grădinărița plantează pe planșeta ei un tablou fermecător, în relief. Parcă ar fi făcut din plastilină. Nu, e o sculptură foarte frumoasă, o grădină mare, fermecată, un fel de Grădină a Raiului, un paradis, cu oameni vii, frumoși și veseli, cu mulți copii fericiți
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
un fel de Grădină a Raiului, un paradis, cu oameni vii, frumoși și veseli, cu mulți copii fericiți care cântă, dansează, se joacă unii cu alții și cu părinții lor. Am înțeles: O țară ca o grădină așează Grădinărița pe planșeta ei. Din loc în loc, Măiastra plantează sculpturi celebre, în parcuri, printre așezările omenești, în locurile de joacă ale copiilor - exact acolo unde ar fi vrut să le așeze cândva cel care le- a făcut, adică Artistul, pe vremea când se
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
vor să fure Pământul Copiilor și să-l distrugă. Dar nu vor reuși, asta e sigur, pentru că se vor trezi toți copiii de pe glob, vor alunga zmeii și își vor recuceri planeta”. Trag și eu cu ochiul la foile de pe planșeta Inventatorului, dar nu prea pricep ce a desenat și a scris el acolo. Mă uit „ca pisica în calendar” ? Nu chiar. Mă uit „ca Ticuță în PROIECTUL din Castel” - dar aveți dreptate, e cam același lucru -. Nu e potrivit, știu
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
ca pisica în calendar” ? Nu chiar. Mă uit „ca Ticuță în PROIECTUL din Castel” - dar aveți dreptate, e cam același lucru -. Nu e potrivit, știu, ca un reporter să nu priceapă ce scrie sau desenează un inventator pe foile de pe planșeta lui. Un reporter adevărat află tot, pricepe tot și nu spune niciodată că pe el nu-l interesează invențiile, sau moda, sau fotbalul, sau altceva. Munca Inventatorului îl interesează, de fapt, cel mai mult pe adevăratul reporter. În ce mă
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
acest sens, de strictă necesitate sunt mijloace cum ar fi: saci cu nisip, benzi elastice, scripeți cu contragreutăți, perne mici și dure, suluri, cordaje etc. Acest inventar poate fi completat și cu unele amenajări la nivelul patului, cumarfi: • introducerea unei planșete sub saltea, pentru a asigura rectitudinea coloanei vertebrale; • un montaj de tracțiune-suspensie la pat numit rec sau trapez; • utilizarea patului basculant (Maccagno) etc. Folosirea acestui mic inventar obligă pacientul să cunoască: poziția corectă ce trebuie adoptată; modul de utilizare a
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
un minim efort financiar. În acest sens sunt prezentate acele dispozitive și amenajări pe care KT le poate folosi în procesul de recuperare și care, cu înțelegere și multă perseverență, le poate procura: masa basculantă; montaj de scripeți cu contragreutate; planșete pentru poziționat corpul în decubit dorsal, ventral și lateral; sistem cu contragreutăți pentru pronație și supinație; manivela pentru circumducție; bicicleta verticală; paralele reglabile pentru reeducarea mersului; montaj de trepte pentru reeducarea mersului; montaj de scripeți pentru abducția și adducția membrelor
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
solul; se pune accent pe flexie; la revenire, membrul inferior nu trebuie să lovească peretele (șocul se resimte la nivel lombar); se acordă atenție sincronizării respirației cu mișcările pasive executate. Exerciții pentru trunchi υ Pacientul: așezat pe sol pe o planșetă cu role, cu fața la scara fixă, membrele inferioare flectate și plasate sub prima bară, mâinile apucă bara la nivelul umerilor, trunchiul flectat pe coapse. ω KT este plasat în spate, P și CP pe bazin, pe crestele iliace. Acțiunea: KT execută
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
conduită potrivită, în absența oricărei experiențe anterioare a căzăturii. Experimentul realizat pentru a demonstra acest aspect este următorul: O placă goală groasă și solidă este așezată orizontal la aproximativ 1 m de jos. Peste jumătate din ea este pusă o planșetă împărțind-o în două jumătăți. Partea cu planșeta o numim parte tare. O îmbrăcăminte opacă reprezentând un carelaj alb-negru este lipită pe planșetă, iar unde nu este planșetă carelajul este lipit de sol la 1 m sub placa de sticlă
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
căzăturii. Experimentul realizat pentru a demonstra acest aspect este următorul: O placă goală groasă și solidă este așezată orizontal la aproximativ 1 m de jos. Peste jumătate din ea este pusă o planșetă împărțind-o în două jumătăți. Partea cu planșeta o numim parte tare. O îmbrăcăminte opacă reprezentând un carelaj alb-negru este lipită pe planșetă, iar unde nu este planșetă carelajul este lipit de sol la 1 m sub placa de sticlă: acesta va fi golul. Copilul pus pe planșetă
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
solidă este așezată orizontal la aproximativ 1 m de jos. Peste jumătate din ea este pusă o planșetă împărțind-o în două jumătăți. Partea cu planșeta o numim parte tare. O îmbrăcăminte opacă reprezentând un carelaj alb-negru este lipită pe planșetă, iar unde nu este planșetă carelajul este lipit de sol la 1 m sub placa de sticlă: acesta va fi golul. Copilul pus pe planșetă se va târâ spre mama lui când aceasta îl va chema pe partea tare, el
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
aproximativ 1 m de jos. Peste jumătate din ea este pusă o planșetă împărțind-o în două jumătăți. Partea cu planșeta o numim parte tare. O îmbrăcăminte opacă reprezentând un carelaj alb-negru este lipită pe planșetă, iar unde nu este planșetă carelajul este lipit de sol la 1 m sub placa de sticlă: acesta va fi golul. Copilul pus pe planșetă se va târâ spre mama lui când aceasta îl va chema pe partea tare, el adeseori refuzând să se târască
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
planșeta o numim parte tare. O îmbrăcăminte opacă reprezentând un carelaj alb-negru este lipită pe planșetă, iar unde nu este planșetă carelajul este lipit de sol la 1 m sub placa de sticlă: acesta va fi golul. Copilul pus pe planșetă se va târâ spre mama lui când aceasta îl va chema pe partea tare, el adeseori refuzând să se târască spre ea când aceasta îl cheamă spre gol. Dintre 36 de copii între 6-14 luni care au fost puși pe
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
teren !” - țin de năravuri ideologice ale obsedantului deceniu sancționate în Puterea și Adevărul (1972), când se decretează că, totuși, legile științei nu se supun politicii, că activistul, oricâtă școală a vieții ar avea, nu poate să-i comande inginerului la planșeta de proiectare. Iar în 1982 ne găsim în plină revoluție tehnico‑științifică, noua lozincă a propagandei de partid. Culturnicii pot răsufla ușurați - Proca e dintre cei „vechi”, nu e un produs al epocii Ceaușescu. O cotitură neașteptată se produce în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
făină albă Se frământă bine un aluat omogen, întindem cu sucitorul foi subțiri, lăsăm foile timp de o oră la zvântat, apoi tăiem fâșii late de patru până la șase centimetri, pe care le dăm prin mașina de tăieței. Pe o planșetă presărăm făină și punem tăiețeii la uscat. După ce s-au uscat, îi scuturăm de făină și îi păstrăm în săculeț de pânză. TOCINEI CU BRÂNZĂ 1 kg cartofi, 2 ouă, 300 g telemea de oaie, 100 ml ulei, 200 ml
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
baghetă de cacao și cremă de lămâie. RULOURI 300 g făină, 150 g unt sau margarină, 1 ou, o linguriță de oțet, 2 linguri de lapte, puțină sare Totul se amestecă până se obține o cocă, apoi se întinde pe planșetă cu sucitorul și se taie fâșii de 1 cm - 1,5 cm grosime, apoi se rulează pe cornet. După ce s-au rulat toate, se ung cu ou și se coc la cuptorul încins la temperatura de 240 de grade, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
până se îngroașă. Se fac biluțe sau batoane și se lasă la întărit timp de 2 ore, apoi se dau prin 500 g ciocolată menaj, topită cu 50 ml ulei pe baie de aburi. Se lasă la uscat pe o planșetă tapetată cu folie de plastic. BEȚIȘOARE Din 500 g făină, 250 g unt, 1 ou, vin cât cuprinde, 20 g drojdie se frământă un aluat, din care se fac bețișoare pe care le presărăm cu sare și secărică. Se coc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
răzuiește untul solzișori și se adaugă ouăle, apoi se frământă totul până la obținerea unui aluat omogen. Învelim aluatul într-o folie și îl lăsăm timp de două ore la frigider. Încingem cuptorul la 175 de grade, presărăm făină pe planșetă și din aluat luăm bucățele de dimensiunea unei nuci și, cu vârful degetelor, facem un sul subțire ca un cârnăcior. Din acest cârnăcior, facem covrigei care se coc în tavă tapetată cu hârtie de copt și dăm la cuptor timp
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
până se topește gelatina. Se pune totul peste zahăr și se amestecă energic până se face un aluat în care se pun arome și diferiți coloranți. Când totul s-a mai răcit, se pune aluatul în pungă de nylon. Pe planșeta de lucru, se pudrează cu zahăr pudră. Se ia câte puțin aluat din săculeț și se întinde pe masă o foaie de un centimetru până la un centimetru și jumătate, apoi se taie cu formele dorite. Fiecare figură se pune la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
lingurița și se coc în ulei ca la gogoși. INELUSE 1 pachet unt / margarină, 3 linguri de smântână, 20 g drojdie, 1 gălbenuș, făină cât cuprinde Albușul bătut se unge pe deasupra și se presară zahăr tos. Aluatul se întinde pe planșetă și cu păhărelul tăiem rondele și cu un dop de la șampanie facem gaură la mijloc. Fiecare cerculeț îl ungem cu albuș, dăm prin zahăr tos, apoi coacem la foc potrivit. INELUSE SPANIOLE 250 g făină, 140 g unt, 100 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Se freacă untul spumă, se amestecă cu zahărul și sarea, după care se adaugă celelalte ingrediente și se amestecă bine într-un castron. Se pune treptat făina, până când compoziția nu se mai poate învârti cu lingura. Se frământă repede pe planșetă și se întinde o foaie de mărimea unei muchii de cuțit. Se taie cu paharul înmuiat în făină forme rotunde, cărora li se scoate mijlocul cu un degetar. Inelele se ung cu albuș, se presară cu zahăr și se coc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apă minerală, 5 linguri de smântână, 100 g vin natural, 2 ouă, 700 g făină Se face primul aluat, apoi se face cel de-al doilea, din 400 g făină și 700 g grăsime bună. Primul aluat se întinde pe planșetă, în timp ce al doilea aluat se împarte în trei părți, după ochi. O parte o întindem peste primul aluat, apoi împăturim în trei și se lasă să stea timp de 20 de minute; întindem și repetăm încă de două ori, după
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
făină albă Se frământă bine un aluat omogen, întindem cu sucitorul foi subțiri, lăsăm foile timp de o oră la zvântat, apoi tăiem fâșii late de patru până la șase centimetri, pe care le dăm prin mașina de tăieței. Pe o planșetă presărăm făină și punem tăiețeii la uscat. După ce s-au uscat, îi scuturăm de făină și îi păstrăm în săculeț de pânză. TOCINEI CU BRÂNZĂ 1 kg cartofi, 2 ouă, 300 g telemea de oaie, 100 ml ulei, 200 ml
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
baghetă de cacao și cremă de lămâie. RULOURI 300 g făină, 150 g unt sau margarină, 1 ou, o linguriță de oțet, 2 linguri de lapte, puțină sare Totul se amestecă până se obține o cocă, apoi se întinde pe planșetă cu sucitorul și se taie fâșii de 1 cm - 1,5 cm grosime, apoi se rulează pe cornet. După ce s-au rulat toate, se ung cu ou și se coc la cuptorul încins la temperatura de 240 de grade, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
până se îngroașă. Se fac biluțe sau batoane și se lasă la întărit timp de 2 ore, apoi se dau prin 500 g ciocolată menaj, topită cu 50 ml ulei pe baie de aburi. Se lasă la uscat pe o planșetă tapetată cu folie de plastic. BEȚIȘOARE Din 500 g făină, 250 g unt, 1 ou, vin cât cuprinde, 20 g drojdie se frământă un aluat, din care se fac bețișoare pe care le presărăm cu sare și secărică. Se coc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
răzuiește untul solzișori și se adaugă ouăle, apoi se frământă totul până la obținerea unui aluat omogen. Învelim aluatul într-o folie și îl lăsăm timp de două ore la frigider. Încingem cuptorul la 175 de grade, presărăm făină pe planșetă și din aluat luăm bucățele de dimensiunea unei nuci și, cu vârful degetelor, facem un sul subțire ca un cârnăcior. Din acest cârnăcior, facem covrigei care se coc în tavă tapetată cu hârtie de copt și dăm la cuptor timp
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]