785 matches
-
aparențelor” este o notă definitoare a personalității creative. b) desprinderea problemei și formularea ei în termeni clari și familiari. c) demersuri investigative și rezolutive constând în informarea minuțioasă asupra „istoricului” problemei și necesitând din partea persoanei: capacități evolutive, deschiderea față de experiență, plasticitatea memoriei, atenție distributivă, concentrare, motivare, perseverență, deprinderi de muncă disciplinată, rezistență fizică și psihică. Incubația, constă în activarea latentă a proceselor și trăirilor afectiv-emoționale, fiind prin excelență preponderent inconștientă; creșterea receptivității față de orice analogie, asemănare, sugestie, asocieri, organizări și reorganizări
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Le puteți găsi oricând în colecțiile revistei "L'Assiette au Beurre" (și astfel blânda cornută reapare în decorul imaginarului politic). Era ultima răzbunare a "Obiectivului", ținând cont de faptul că lucru bine știut timpul reduce la caricatură cea mai avantajoasă plasticitate a trupului. Iar coperta a IV-a a cărții Explorări onto-teo-logo-falocentrifuge a ediției din 2014) pare a ne duce în această direcție: un enorm trup, parcă deformat de elefantiazis, nud, purtând la partea superioară capul lui Descartes în timp ce zona strictă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
care trebuie să arate că există. În mod evident, Dr. A. K. este fascinat de acest lexem, speculat de Al Pitzuno în Cântările Buruienoase ("Chanson de gest(uell)e paillarde) în care Ipseitatea Sa Auctorială pare a fi atras de plasticitatea multilaterală (cu geometrie variabilă) a Triunghiului Bermudelor Autorității Funeste. În fapt, abia în perioada pRost universitară (când a ouat Trei într-o carte) Elpi pare a percepe (în loc de drepturi de autor) că acel cuvânt nu mai avea sensul de Origine
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
om fiind așezată în dinamica istorică ca sursă de progres și emancipare evolutivă. Dar, în acest sens, nu muntele, ci piatra desprinsă trudnic din el și așezată ca temelie construcțiilor devine purtătoare a omenescului, nu concentrarea vegetală a pădurii, ci plasticitatea lemnoasă a verticalității arborilor, substanța lor modelabilă ce este supusă meșteșugului utilității dobândește semnul atingerii și posesiei umane. Dincolo și dincoace de acea fărâmă cucerită de om, rămâne, așadar, un ocean îndepărtat de potențialitățile umane, un univers al naturii infinite
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
pagini matricea subiectivă pentru o reflecție încă atipică la noi. Tinerii autori sunt născuți probabil între finele anilor ’60 și începutul anilor ’70. Lumea pe care o evocă aici cu mult talent, într-un limbaj cinematografic de mare precizie și plasticitate, reprezintă un decupaj abia recognoscibil pentru generațiile foarte recente, acomodate instinctiv la exigențele culturii de consum, exprimate copios în programele televiziunilor Atomic, Antena 1, Pro TV, Acasă sau altele. Înaintea expunerii, o notă personală despre perspectiva care angajează lectura acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ca analogon al stărilor eului. O vizibilă schimbare de registru aduc culegerile Vorbindu-vă prin semne (1979) și Elegii vorbite (1982), în care se simte influența poeziei italiene (Carlo Porta, Edoardo Sanguineti, Spatola ș.a.). Limbajul își sporește acum coeficientul de plasticitate și de colocvialitate, miturile sunt resemantizate prin poziționarea lor în contexte derizorii („hei Apollo/ sau Phaeton ce-ai căutat cu cvadriga/ pe teren accidentat”), livrescul e domesticit într-o vastă rețea intertextuală, în timp ce procesul scrisului cunoaște o mai largă difuziune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
altfel stau lucrurile cînd este vorba de Vechiul Testament, și cu deosebire de reprezentările epice conținute în tablourile stărilor patriarhale, în care de la început întrega lume creștină s-a regăsit pe sine, gustînd mereu din nou evenimentele acelea prezentate cu o plasticitate atît de energică" [145], [19 td]. La p. 122 observă că unitatea pe care trebuie să o aibă epopeea (unitatea subiectului și cea a întîmplării obiective în sine) nu este prezentă în poemul despre Cid, în schimb o găsim în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu înseamnă că, împreună cu o receptivitate fenomenală, marele poet moldovean n-a avut o excepțională pătrundere filosofică, o capacitate puțin obișnuită de a urmări firul gândurilor celor mai abstracte, pe care știa apoi să le lege cu viziuni de o plasticitate adesea unică (Iorga: 1977, 326). Intertextualitatea eminesciană comportă, mai mult decât influențe, niciodată imitație, participarea la spiritul romantismului (consub stanțialitate, asumare și depășire)1, fapt pentru care unii cercetători au lărgit contextul înspre biografie a altui romantic sau, prin extrapolare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
scurt timp un numar mare de idei, situații, imagini, etc.; sunt oameni care ne surprind prin ceea ce numim În mod obișnuit ca fiind "bogația" de idei, viziuni, unele complet năstrușnice, dar care nouă nu ne-ar putea trece prin minte; - Plasticitate - constă În ușurința de a schimba punctul de vedere, modul de abordare al unei probleme, când un procedeu se dovedește inoperant; sunt persoane "rigide" care greu renunță la o metodă, deși se vădește ineficientă; - Originalitatea - este expresia noutății, a inovației
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
se manifestă pot fi considerate drept principalele caracteristici ale creativității. Ele sunt: 1. fluiditatea posibilitatea de a-ți imagina, în timp scurt, numeroase imagini sau idei, unele fără utilitate, dar printre ele găsindu-se și cele adecvate soluției căutate; 2. plasticitatea ușurința de a schimba punctul de vedere, modul de abordare a unei probleme, când un procedeu se dovedește inoperant (în raport cu alte persoane rigide, care nu se pot despărți de metode vechi, dovedite ca inoperante în acel caz); 3. originalitatea este
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
dețin adevărul într-un suflet și-un corp" (Rimbaud). Capitolul 4 Etica relianței Ceea ce povestesc eu este istoria următoarelor două secole. Descriu ceea ce va veni, ceea ce nu se poate să nu vină. F. Nietzsche "Participare" A stabili un acord cu plasticitatea lucrurilor. A percepe dinamismul intern care predomină în interacțiunile societale este cu siguranță cheia cea potrivită pentru a aprecia uimitoarea schimbare a moravurilor care se operează în societățile contemporane. Dar, ca în toate marile cezuri civilizaționale, este dificil să procedăm
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Dragnea, A. Bota, 1999) Schema Nr. 5.1.1. Forme de manifestare a capacității coordinative Sînt două tipuri de capacități: generale sînt dovedite în diferite domenii de activitate; specifice sînt rezultatul unei specializări. Factorii care condiționează capacitatea coordinativă: funcționalitatea și plasticitatea scoarței cerebrale; dezvoltarea calităților motrice; viteza de transmitere a influxului nervos pe căi aferente către scoarță, eferente către efectori ; implicarea analizatorilor în recepționarea informației; anticiparea mișcărilor bazate pe experiențe anterioare; complexitatea deprinderilor motrice stăpînite de subiect. MOBILITATE Definiție. Calitate a
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
motrice să fie repetate în toate cazurile în structuri și condiții neschimbate pentru a ajunge la deprinderi deoarece: priceperile motrice în activitățile motrice voluntare sînt componente neautomatizate. pregătirea motrică dusă pînă la măiestrie demonstrează aria de manifestare a priceperilor motrice. plasticitatea scoarței cerebrale determină nivelul de manifestare al priceperilor. priceperile motrice influențează procesele cognitive, memoria, gîndirea creatoare, imaginația, favorizînd pozitiv reprezentările. 5.3. Componentele procesului instructiv educativ și legătura lor cu efortul Desfășurarea activității motrice implică voință, dorință de execuție și
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Panoplie (1968) și, mai cu seamă, Zodiac (1971), Casă în Bugeac (1973) și Ornic (1978), confirmă aceste particularități. Cu timpul, în poezia lui se intensifică nota meditativă, cresc ponderea elementului folcloric, precum și rolul simbolului și al parabolei, de o remarcabilă plasticitate (Ploaie torențială, Balada mâinilor ciungi). B. este autorul unor volume de proză (Ciugur-Mugur, 1961, Răboj, 1965, Rubiconul, 1984), precum și de critică literară (Cercurile trunchiului, 1979). SCRIERI: Baștina, Chișinău, 1959; Pe drumurile Bugeacului (în colaborare), Chișinău, 1960 ; Ciugur-Mugur, Chișinău, 1961; Credință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
Și undele acestea cu văluri ușoare să-nsemne ora/ Dintre seară și zi". Imaginea se profilează cu greu, nu pentru că nu ar fi concretă, aplicată pe sensibilul real pe care îl exprimă; nu, prin urmare, deoarece i-ar lipsi expresivitatea, plasticitatea. Conturul ei nu poate lua decât forma incertă a fulguranței, fragilitatea evanescenței, într-o lume intermediară - a lui nici...nici - în care spațiul și timpul sunt încremenite 4, totuși poate o lume a veșnicei culmi ("Poate e un etern amurg
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
102. 25 Ibidem, pp. 219, 97. 26 Ibidem, p. 290. 27 Câteva cuvinte pădurețe, în B. Fundoianu, op. cit., pp. 6, 7. 28 Ibidem, p. 102. 29 Poem manuscris datat 1917-1918, neinclus în volumul Priveliști (1930). 30 Hans-Georg Gadamer, "Intuiție și plasticitate", în Actualitatea frumosului, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 148, 149. 31 B. Fundoianu, Poezii, ed. cit., p. 321. 32 "Văzul "estetic" se distinge prin faptul că nu raportează pripit priveliștea la un element general, la semnificația cunoscută, la scopul urmărit
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
călăuzit până într-o Sackgasse a relativismului radical, unde criteriile se fluidizaseră peste măsură, normele riscau să rămână la cheremul subiectivismului, iar efortul de cunoaștere nu-și mai găsea o reală motivație. Am recurs la acest paralelism nu numai de dragul plasticității lui, ci și pentru a sugera impregnarea unui demers științific de tipul celui analizat mai sus cu un Zeitgeist ce se manifestă vădit până și în plan social-politic. Constatăm că "reflecția epistemologică" din epocă la care se referea Schnädelbach se
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
specifici epistemologiei științelor pozitive. Judecând lucrurile în spiritul filozofului german, socotim că tipologiile în care se încadrează sistemele rămân, desigur, "închise", dar numai în afară față de celelalte "unități". (Ele sunt precum monadele lui Leibniz, "nu au ferestre"190. Lăsând deoparte plasticitatea imaginii de mai sus, suntem realmente tentați să spunem că fiecare "unitate" în sine chiar are ceva din impenetrabilitatea 191, dar și din reprezentativitatea 192 unei monade leibniziene.) Pe de altă parte însă parcă-n virtutea "unui principiu intern" (vezi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
evaluarea schimbărilor în atitudinile părinților.Cum a ieșit din cele de mai sus, punctul de plecare al acestui gen de intervenție precoce, adresat în primul rând copiilor preșcolari pentru a le mări șansele integrării școlare, pornește de la încrederea în deosebita plasticitate fizică a copiilor sub vârsta de 5 ani. În analiza eficienței unor astfel de programe, această concepție a înclinat însă balanța în favoarea evaluării nivelului cogniției și a semnificației creșterii inteligenței. Cu toate șansele pe care cred că le au acest
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
stările de plăcere și confort. Literatura admite în general că „primele sunete emise de noul născut sunt elemente evidente de la care se dezvoltă vorbirea” (112; p.251). La subiecții noștri aceste elemente au un repertoriu sărac și limitat datorat absenței plasticității organelor vorbirii, lipsind varietatea de sunete întâlnite în gânguritul copilului normal, care generează reîntăriri și repetări prin care vocalizările se organizează în limbaj. Mac Carty precizează că aici trebuie să înceapă, de fapt, explicația dezvoltării limbajului (43; p.777). Repetiția
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
adapteze „instrumentarul” cunoscut la o nouă situație. Din fericire, o măsură pedagogică nu e menită să salveze viața unui copil (decât în cazuri extrem de rare). Formarea posibilității de a acționa în deplină cunoștință de cauză, de a dovedi înțelepciune și plasticitate în conduita noastră față de elevi este favorizată de cunoașterea aspectului psihologic al influențelor de ordin educativ. Aceasta constituie importanța practică a psihologiei școlare. Capitolul Itc "Capitolul I" Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor școlaretc "Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor [colare" Luminița Iacobtc "Luminița
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
între atitudinile circumstanțiale, reacțiile convenționale și cele care exprimă „nucleul” stabil și autentic al personalității în formare. De asemenea, motivele (uneori foarte diferite) ce fundamentează atitudinile și comportamentele elevilor cresc dificultatea interpretării și valorizării morale a acestora. Având în vedere plasticitatea deosebită a „substanței” psihologice ce va constitui personalitatea viitorului adult, școala trebuie să-și asume, într-o manieră sistematică, mai susținută, responsabilități formative. Capitolele următoare ale acestui studiu evidențiază rolul pedepselor/recompenselor și al așteptărilor profesorilor în modelarea personalității elevilor
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
recurge la permanente schimburi cu mediul înconjurător, pentru a rămâne în acord cu acesta și pentru a menține echilibrul mediului său interior, tot așa sistemul psihic uman nu-și poate asigura unitatea internă și armonia cu exteriorul, decât dacă dovedește plasticitate comportamentală: pe de o parte, o sincronizare cu cerințele mediului în limitele resurselor individuale, respectiv o modificare a comportamentului persoanei în funcție de exigențele mediului socio-cultural („acomodare”), iar pe de altă parte, o transformare a condițiilor mediului în funcție de scopurile și aspirațiile individuale
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
manifestă pot fi considerate drept principalele caracteristici ale creativității. Ele sunt: 1. fluiditatea Ă posibilitatea de a-ți imagina, în timp scurt, numeroase imagini sau idei, unele fără utilitate, dar printre ele găsindu-se și cele adecvate soluției căutate; 2. plasticitatea Ă ușurința de a schimba punctul de vedere, modul de abordare a unei probleme, când un procedeu se dovedește inoperant (în raport cu alte persoane rigide, care nu se pot despărți de metode vechi, dovedite ca inoperante în acel caz); 3. originalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai mult gândirea critică, disciplina, conformismul, n-ar putea promova libertatea deplină a spiritului, fantezia lipsită de orice constrângere, atât de importantă pentru spiritul creator. Obiecția, deși are o parte de adevăr, nu este esențială. Gândirea omului are o uimitoare plasticitate. Și până acum școlarii, după ce studiau teoreme precis formulate la matematică și noțiuni riguros definite la fizică sau chimie, puteau foarte bine să adopte cu totul altă orientare la orele de literatură, unde exprimarea metaforică, jocurile de cuvinte și imagini
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]