513 matches
-
în care regele va porni contra prușilor, sau în alte părți, în anul acela. În descrierea făcută de Anton Verancsics în jurul anului 1540, se arată că “armele principale ale moldovenilor sunt ca și la tătari: scutul, lancea, sabia și săgețile; platoșă grea nu are nimeni; puțini sunt, și numai din cei mai bogați, au doar cămăși de zale și coif de oțel; dar drept platoșă ei toți îmbracă niște haine de in, umplute cu bumbac în grosime de trei patru degete
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
arată că “armele principale ale moldovenilor sunt ca și la tătari: scutul, lancea, sabia și săgețile; platoșă grea nu are nimeni; puțini sunt, și numai din cei mai bogați, au doar cămăși de zale și coif de oțel; dar drept platoșă ei toți îmbracă niște haine de in, umplute cu bumbac în grosime de trei patru degete, mai ales în partea umerilor și până la coate... și sunt socotite drept platoșă, căci sabia nu le poate pătrunde”. În oastea moldoveană se aflau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au doar cămăși de zale și coif de oțel; dar drept platoșă ei toți îmbracă niște haine de in, umplute cu bumbac în grosime de trei patru degete, mai ales în partea umerilor și până la coate... și sunt socotite drept platoșă, căci sabia nu le poate pătrunde”. În oastea moldoveană se aflau și oameni care slujeau cu plată, mercenari, dar numărul lor era mic în secolul al XV-lea. Reichestorffer scria că Petru Rareș “ține pentru strălucirea curții sale, pe cheltuiala
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
grosime de trei, patru degete, mai ales în partea umerilor și până la coate - după cum se poate vedea pe țesăturile străvechi - și cu cusături în ițe dese la depărtare de un deget și jumătate una de alta și sunt socotite drept platoșă, căci sabia nu le poate pătrunde.” Nu este vorba de bumbac, în realitate sunt câlți de cânepă. Domnul numea pe pârcălabii cetăților și printre aceștia s-au numărat și rudele domnului - Vlaicul și fiul lui la Hotin, Stanciul și fiul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o mie precedente... Poezia este un mănunchi divin de cuvinte ce conține atât mireasma tuturor florilor fiinde, închipuite și neînchipuite, seva și esența vieții, nectarul zeilor, polenul tuturor facerilor și prefacerilor, spinii apărării dar și al atacului în bătaia vântului, platoșă și sabie. Lasă, rogu-te, pentru cititorii revistei noastre un vers (sau un poem) pe care li-l dedici numai și numai lor...! Qui tacet Umblând desculț printre cioburi de fraze cuvântul îmi taie necuviința literelor călcate desculț. Urlați oameni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
metafora pagurului ("Pagurul este un crustaceu care își pune la adăpost abdomenul moale în cochilia unui gasteropod"). El dezvoltă ideea, de mai demult, a lui Vladimir Streinul, după care poezia trebuie apropiată de condiția scoicii, în care ideile trăiesc sub platoșa fantastică a unui schelet extern. Așa încât Ioan Derșidan susține demersul nevoii de a decortica coaja pentru a ajunge la miezul adevărat al acesteia. Numai așa se poate ajunge la relevarea "spiritului eminescian" care "contemplă depar tele stelar al imaginației cosmice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
inferioare, cu păcatul, în complementaritate cu roșul, expresie a focului și a virtuții războinicilor. încolăcindu-și vârful cozii după cap, un Uroboros cu gura deschisă spre stânga ( pentru creștini, izbăvirea de păcate vine din Răsărit) era însemnat pe spinare o platoșă cu o cruce inițial malteză, apoi latină, obținută prin lungirea liniei verticale, probabil ca semn distinctiv față de alte confrerii, dar și semn apotropaic și de biruință și apărare, de la Constantin cel Mare încoace). Veșmântul oficial al membrilor ordinului era o
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
resturi din garderoba cea sărăcăcioasă. [...] și am cunoscut, sau numai i-am Întrezărit, pe atâția și atâ ția ultimi oameni de treabă, toți anonimi, ai Bucureștilor de odinioară puși sub hramul Sfântului Mare Martir Dimitrie Izvorâtorul de Mir, zugrăvit În platoșă și cu sulița În mână pe „tombărăurile“ și cotiugele de gunoi, cu sacalele și stro pitorile primăriei trase de cai uriași de povară aduși din Pomerania, că rora vizitiii noștri le vorbeau Într-o nemțească de nuanță valahă: „țuri“ În loc de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe la jumătatea anilor 80. Am devenit pe neașteptate stăpânul acestui domeniu romantic, în care elementele naturii se combinau atât de fericit. Sarcinile mele constau în a tăia iarba, a strânge frunzele grase ale arțarilor ce acopereau toamna pajiștea cu o platoșă vegetală care refuza să putrezească. Sau trebuia să plantez primăvara mai multe straturi cu mușcate, un ritual pe care Madame Cuendet îl repeta cu precizie de treizeci de ani. Am ținut atât de mult la ea! În ciuda vârstei, avea mintea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
stângă și ființa care mă ținea de mâna dreaptă fuseseră poate amândouă prezente, și mai Înainte, În vaga mea lume de copil mic, dar ele purtau atunci masca unui tandru incognito; acum vestimentația tatei, superba uniformă a Cavaleriei, cu acea platoșă bombată, netedă și aurie, care-i sclipea pe piept și pe spate, ieșea În evidență, ca un soare, și mulți ani după aceea m-a preocupat intens vârsta părinților mei, continuând să mă informez asupra ei, ca un călător nervos
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și-i fac stivă... Printre copaci, în zornăit de lanțuri, se scurge, abia târșind picioarele, un lung șir de prinși mânați din urmă cu harapnicul. Se apropie vitejii boieri ai Măriei sale clefăind prin clisa mocirloasă, cam sângerați, cam scărmănați, cu platoșele, cu scuturile stâlcite, dar altfel veseli, gălăgioși, bucuroși de izbândă, bucuroși de viață. Pășesc cu grijă să nu calce vreun mort, moldovan au turc. Vorbesc toți odată, cu aprindere, cu patimă, retrăind bătălia: Priceput-ai cum i-o amăgit? se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
căciuli aruncate în cer! Izbândă!! Izbândă!! ... Sssst! Vine Domnul! dă alarma Duma. Toți sar, își ridică armele. Ștefan se apropie șchiopătând, ducând calul de dârlogi, însoțit de boier Vlaicu. E cu capul gol, cu pletele năclăite de sudoare, înzăoat, cu platoșa turtită... Se sprijină de țeava tunului... Respiră adânc... Rămâne tăcut, cu privirile ațintite peste câmpul de bătălie: Și războiul aista, îngână el, dar nimeni nu deslușește ce bolborosește el acolo. Simte răsuflarea caldă aburindă a calului ce-și freca botul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Sfântă Fecioară, ocrotește-l, bolborosește ea, ocrotește-l... Buciumul de adunare îi acoperă ruga... 6 Podagra și ciuma Luminiș în pădure. Pe cărare, în marș forțat, cu zornăit de pinteni, apar boierii-oșteni, cu hatmanul Șendrea în frunte. Sunt înzăuați, cu platoșe, scuturi, coifuri, săbii, buzdugane tot harnașamentul de război. Fiecare poartă în spinare pe lângă cucura cu săgeți și un sac legat cu sfoară un fel de raniță, se pare destul de grea. Sunt prăfuiți, nădușiți și gâfâie, gâfâie să le iasă sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
unu, "vitejii" s-au pierdut pe drum. Câțiva, cu inima strânsă, l-am urmat. Știam că mergem la moarte, dar eram hotărâți să ne batem și să murim împreună cu împăratul. "Ca oameni liberi, nu ca robi!"... Constantin și-a scos platoșa aurită, cu vulturul bicefal încrustat pe piept, și-a azvârlit coiful cu panaș, și-a smuls inelul cu pecetea imperiului același vultur bicefal, l-a sărutat și l-a aruncat departe, și-a scos cămașa de mătase și a îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dacă mai sunt 3000. Deși populația raionului este românească de aproape 100% toate satele au denumiri ucrainizate. Inscripțiile de la școli, instituții, Întreprinderi sunt În limba ucraineană și greu poți obține o informație dacă nu te adresezi În limba oficială. Hotinul „platoșa Nistrului” este o atracție turistică europeană prin peisajul și istoria sa. Demografic județul Hotin avea o majoritate relativă de moldoveni iar satele Balcăuți, Balasinești, Româncăuți, Varticăuți, Șendreni, Secureni, Stroiești, Melinești, Bârlădeni atestă viețuirea românească. Expunerea ghidului cetății durează cam două
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de secole neschimbat la dreapta și la stînga, cu excepția Viei Condotti care se voia, prin calitatea vitrinelor, un fel de Rue de la Paix31 magazinele deveneau niște dughene, iar gazul, dat cu zgîrcenie, lumina vitrinele cu niște felinare exterioare semănînd cu platoșele unor coleoptere gigantice: peste tot plutea un miros de prăjeală, de portocale și de brînză cacciocavallo 32. Tramvaiele, pe multe din linii, erau trase de cai care, vara, purtau pe cap pălării de paie; trăsurile înguste cizme mergeau cum puteau
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
argint, lăfăit într-o mașină adusă de la Berlin, la portiera căreia se ținea vizibil fără bucurie și temîndu-se pentru echilibrul său șeful grajdurilor, baronul von Wedel, în costum Ludovic al XIV-lea. Mașina era încadrată de soldații gărzii imperiale în platoșele lor sclipitoare, cu sabia scoasă. La seratele ambasadei germane, cocoțată în vîrful Capitoliului, aceiași cuirasieri aliniați la intrarea de la Sala tronului aveau o altă ținută impusă de împărat ținută de seară roșie, cu false platoșe brodate cu aur. În toate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de soldații gărzii imperiale în platoșele lor sclipitoare, cu sabia scoasă. La seratele ambasadei germane, cocoțată în vîrful Capitoliului, aceiași cuirasieri aliniați la intrarea de la Sala tronului aveau o altă ținută impusă de împărat ținută de seară roșie, cu false platoșe brodate cu aur. În toate aceste manifestări exterioare, care îi făceau pe privitori să deschidă ochii mari, lui Wilhelm al II-lea îi plăcea în mod vizibil să joace rolul de șef al Sfîntului imperiu romano-germanic față de regele Italiei, simplu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
activitatea. La sfîrșit de 1905, împăratul, încă în putere, nu ceda nici o parte importantă din munca sa nepotului, continuînd să păstreze pe lîngă el în posturile de comandă pe vechii tovarăși din tinerețe, cărora le arăta afecțiune (în măsura în care suveranul, sub platoșa unui egoism bine așezat, putea încerca pentru cineva o adevărată afecțiune...). În fruntea Marelui Stat Major, de exemplu, și în pofida tentativelor Arhiducelui Moștenitor dornic să întinerească Înaltul comandament și să scoată în față militari de valoare recunoscută chiar genii ale
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
prin forța baionetelor" afirmație făcută de marele tribun cînd Ludovic al XVI-lea a încercat să pună capăt dezbaterilor Statelor Generale (1789). 17 Numele facultății de construcții de la Paris este Școala de Poduri și Drumuri. 18 Garda călare, care poartă platoșe de metal. 19 Trupă nord africană din armata franceză, care purta șalvari și fes roșu. 20 Soția lui Milan al II-lea, Obrenovici. Era fiica lui Paul Cheșcu și a Pulcheriei Sturdza. Autorul era vărul lui Milan, a cărui mamă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Făcă-Tora, care nici nu-i amintește ca trăitori pe acele meleaguri. Soldații filisteni sînt prezentați în imaginile lăsate pe un monument executat la porun- ca faraonului, purtînd pe cap un fel de bentiță cu pene, corpul era acoperit de o platoșă ușoară din piele, purtau un scut rotund și mic iar ca armă de atac foloseau o sabie ce se îngustează către vîrf. Adică divinitățile cabire cît și inițiații în aceste mistere purtau pe cap această bentiță ca simbol al poporului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
București, 1961; Povestea Ioanei, București, 1963; Băiatul cu poveștile, București, 1964; Poteca lunii, pref. Radu Popescu, București, 1964; Hronic, București, 1965; Zburătorul de larg, București, 1965; Pădurea de cleștar, București, 1967; Țărmul singuratic, București, 1968; Versuri, I-II, București, 1969; Platoșa duratei, București, 1973; Poezii pentru copii, pref. Radu Boureanu, București, 1975; Nebunul regelui, pref. Mihai Gafița, București, 1976; De bello dacico, îngr. Coralia C. Theodorescu, postfață Al. Balaci, București, 1989. Ediții: Izvoare fermecate, București, 1958. Traduceri: Năpârstoc și alte povestiri
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
Bălănescu, Poemele lui Maiakovski în traducerea lui Cicerone Theodorescu, AUI, limbă și literatură, t. XIII, 1967; Piru, Panorama, 100-103; D. Micu, „Țărmul singuratic”, RL, 1969, 19; Biberi, Lumea, 129-136; Florin Manolescu, „Versuri”, RL, 1970, 5; Papadima, Scriitorii, 270-274; Dan Cristea, „Platoșa duratei”, RL, 1973, 27; Liviu Leonte, „Platoșa duratei”, CRC, 1973, 33; Crohmălniceanu, Literatura, II, 503-508; Iorgulescu, Rondul, 33-43; Piru, Poezia, I, 154-158; Dragoș Vrânceanu, Materia literară și idealurile ei, București, 1976, 58-66; Lit. rom. cont., I, 182-184; Cândroveanu, Lit. rom
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
Cicerone Theodorescu, AUI, limbă și literatură, t. XIII, 1967; Piru, Panorama, 100-103; D. Micu, „Țărmul singuratic”, RL, 1969, 19; Biberi, Lumea, 129-136; Florin Manolescu, „Versuri”, RL, 1970, 5; Papadima, Scriitorii, 270-274; Dan Cristea, „Platoșa duratei”, RL, 1973, 27; Liviu Leonte, „Platoșa duratei”, CRC, 1973, 33; Crohmălniceanu, Literatura, II, 503-508; Iorgulescu, Rondul, 33-43; Piru, Poezia, I, 154-158; Dragoș Vrânceanu, Materia literară și idealurile ei, București, 1976, 58-66; Lit. rom. cont., I, 182-184; Cândroveanu, Lit. rom., 98-100; Micu, Limbaje, 178-186; Ion Papuc, Poetul
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
jumătate de yojana. Totodată regele a poruncit ca fiul său să fie urmărit îndeaproape. După ce apar semnele prefigurând misiunea, precauțiile sunt dublate: se ridică metereze, se sapă șanțuri, se consolidează porțile; la toate ieșirile, sute de gardieni înarmați și în platoșe, corpuri întregi de trupe îl înconjoară și-l supraveghează pe viitorul Buddha. De fiecare dată când părăsește palatul, tatăl său poruncește slujitorilor săi să îndepărteze de pe străzi tot ceea ce l-ar putea indispune pe fiul său. În timp ce multiplică împrejmuirile și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]