1,060 matches
-
1989. Theaitetos (Qeaithto") a fost tradus de M. Ciucă (pp. 160-298). În continuare, trimiterile la dialogul Theaitetos se fac la această ediție. 6. Idealul educațional al „omului frumos și bun” (kalo" kai agato"), al „omului desăvârșit” este specific întregii filosofii platonice, dar și civilizației ateniene din „secolul de aur al lui Pericle”. 7. Pretextul este clarificat de Diogene Laerțiu (op. cit., II, 106-108 - pp. 187-188). Eukleides din Megara este un personaj real, vestitul întemeietor al geometriei, apreciat chiar ca întemeietorul școlii filosofice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
școlii filosofice a megarienilor. I-ar fi găzduit pe Platon și pe alți discipoli socratici după moartea lui Socrate, care se temeau probabil de represalii similare. Laerțiu îl prezintă ca un adversar al argumentării prin raționamente analogice practicat de „Socrate platonicul” chiar în dialogul Theaitetos - ceea ce conferă un caracter ironic întregii scene. Un Eukleides care își exprimă admirația pentru parabola inclusă „arta moșitului” pare comic tocmai pentru că acest megarian susținea că „argumentul trebuie să se ocupe cu lucrurile însele, nu cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și moral. Se născuse la Atena, pe la 415-417. A fost elevul lui Theodoros Matematicianul, al doilea personaj care apare în „însemnările dialogate” ale lui Eukleides din Megara. A fost apropiat de Akademie și, probabil, era prieten cu Platon. În dialogul platonic transpare o anumită familiaritate între Platon și acest tânăr sortit să realizeze multe descoperiri în matematică sub îndrumarea lui Theodoros. A participat la așa-numitul „război al Corintului” din 369, când a fost rănit grav. Prologul-pretext face aluzie la acest
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teoria sa a fost derivată din faptele psihologice pe care Socrate și Platon le denumeau generic „cunoașterea ființei”. Așa-numitele peak experiences sunt, după Maslow, „drumuri diferite către experiențe mistice care relevă esența ființei”, către „cunoașterea ființei”, către perceperea acelor Platonic essences (op. cit., p. 143). 11. Întâlnirea dintre Eukleides și Socrate nu este verosimilă. Dacă ea a avut loc la sfârșitul așa-zisului „război al Corintului” (369 î.Hr.), Socrate (născut în 470/460 î.Hr.) ar fi avut vârsta venerabilă de 99-100
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lămuritoare și în acest sens. Avem sentimentul că Socrate își bate joc de el însuși. Introducând această temă, el „face pe prostul”, se autobatjocorește, pentru ca, mai apoi, să ridice „umilința” la rang de artă divină. 17. Din mai multe dialoguri platonice (Menon, 7e-80; Hippias) știm că această acuză adusă lui Socrate era foarte frecventă. 18. Recursul la analogia mitologică implică, aici, o subtilitate răutăcioasă. Expresia o(ti aloco" o(usa thvn loceían evilhce conține un joc de cuvinte complex. Socrate este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la baza jocului de cuvinte socratic, iar el îl folosește pentru a sugera dubla funcție a moșitului: „pețirea” și asistența chinurilor creației. 19. Prin „năluciri” (pseudes) Platon desemnează erorile, greșelile de raționament, plăsmuirile, „falsul”, în general. 20. Sublinierile din textul platonic îmi aparțin. 21. Gnoti seauton (gnoti seauton = „Cunoaște-te pe tine însuți!”) este vestitul imperativ paideutic socratic, prea puțin respectat de-a lungul întregii istorii a civilizației euroatlantice. Îl redescoperim în secolul XXI? Ironia? Poate ironia sorții! Căci Theaitetos, evocat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
clasice a educației eline. Alții, precum Henri-Irénée Marrou 1, consideră că acest merit Platon l-a împărțit cu contemporanul său Isocrate (436-338 î.Hr.). Într-adevăr, cei doi și-au înființat vestitele școli la numai șase ani distanță în timp. Akademia platonică și-a deschis porțile în 387 î.Hr.; școala periferică privată a lui Isocrate, de lângă Gymnasionul Lykeonului (unde se va instala, mai târziu, Aristotel), și-a început cursurile în 393 î.Hr. Au fost școli într-adevăr diferite. Cea platonică era preponderent
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
timp. Akademia platonică și-a deschis porțile în 387 î.Hr.; școala periferică privată a lui Isocrate, de lângă Gymnasionul Lykeonului (unde se va instala, mai târziu, Aristotel), și-a început cursurile în 393 î.Hr. Au fost școli într-adevăr diferite. Cea platonică era preponderent filosofică, ducând mai departe și adâncind obsesii paideutice pitagoreice. Cea isocratică era preponderent oratorică, nutrindu-se din mentalități sofiste. Școala lui Platon se mândrea a fi moștenitoarea lui Socrate, iar cea a lui Isocrate se lăuda că îl
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
banali duc o viață somatică; „oamenii mari” se străduiesc de-a lungul întregii vieți să-și cultive sufletul pentru a-și asigura athanasia și veșnica fericire elizeică. Doar ultimii urmează riguros îndemnul meléte thanatou, care este imperativul categoric al paideia-ei platonice. Pe această viziune pedagogică, mitică și tulburătoare prin alegoria sa și-a proiectat Platon modelul curricular bazat pe cicluri de câte 3 ani. Îl redăm sintetic. 4.3. Curriculumul platonictc "4.3. Curriculumul platonic" „Vârstele platonice” erau cele tradiționale. Vârsta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care este imperativul categoric al paideia-ei platonice. Pe această viziune pedagogică, mitică și tulburătoare prin alegoria sa și-a proiectat Platon modelul curricular bazat pe cicluri de câte 3 ani. Îl redăm sintetic. 4.3. Curriculumul platonictc "4.3. Curriculumul platonic" „Vârstele platonice” erau cele tradiționale. Vârsta I (3-6 ani), a copilului mic (paídavrion), era consacrată educației preșcolare în grădinițe mixte (băieți și fete). Era vârsta paidiei (paidiav = „joc amuzant, copilărie”) și nu a paideia-ei (paideia = „educație, formare spirituală”). Platon recomandă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
imperativul categoric al paideia-ei platonice. Pe această viziune pedagogică, mitică și tulburătoare prin alegoria sa și-a proiectat Platon modelul curricular bazat pe cicluri de câte 3 ani. Îl redăm sintetic. 4.3. Curriculumul platonictc "4.3. Curriculumul platonic" „Vârstele platonice” erau cele tradiționale. Vârsta I (3-6 ani), a copilului mic (paídavrion), era consacrată educației preșcolare în grădinițe mixte (băieți și fete). Era vârsta paidiei (paidiav = „joc amuzant, copilărie”) și nu a paideia-ei (paideia = „educație, formare spirituală”). Platon recomandă ca educația
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de a deveni un adevărat sofo" și a câștiga athanasia helisionică. Această periodizare care poate fi dedusă din referirile sporadice la vârstele educației risipite de Platon în Dialoguri nu lămuresc pe deplin ce se studia, de fapt, în conformitate cu exigențele curriculumului platonic. Despre ce se întâmplă în Akademie este mai ușor de presupus. Dar în ce constau studiile propedeutice și secundare? Redăm în continuare lista disciplinelor. Ne grăbim însă să adăugăm că acestea aveau ponderi și durate diferite în program. De exemplu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
greșit. Abia în secolul XX Martin Heidegger l-a supus unei hermeneutici atente, reușind să dezvăluie 21 înțelesul profund pe care Platon îl conferă conceptului de paideia. Este vorba de ceea ce fizicienii de astăzi numesc un „experiment imaginar” (Gedankenexperiment). „Socrate platonicul” propune conlocutorului său Glaucon să-și închipuie că omenirea din toate timpurile s-a născut și a crescut în condițiile constrângătoare ale unei spelaion („peșteră”): legați de mâini, de picioare, de grumaz, oamenii din cavernă nu pot vedea decât umbrele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
condițiile constrângătoare ale unei spelaion („peșteră”): legați de mâini, de picioare, de grumaz, oamenii din cavernă nu pot vedea decât umbrele trecătoare ale diverselor lucruri care se perindă în peșteră. Este tot ce pot cunoaște și considera adevărat. În elina platonică se folosea adverbul aléthes (alhvqe") pentru a desemna acest adevăr aparent. Este vorba de simple „păreri” și „opinii”. Platon subliniază că din cauza apaideusiei („lipsa de educație”), majoritatea oamenilor obișnuiți se conduc în viață „după părere” (aléthes). În faza a doua
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adverbul aléthes (alhvqe") pentru a desemna acest adevăr aparent. Este vorba de simple „păreri” și „opinii”. Platon subliniază că din cauza apaideusiei („lipsa de educație”), majoritatea oamenilor obișnuiți se conduc în viață „după părere” (aléthes). În faza a doua a experimentului platonic câțiva oameni sunt dezlegați și se pot mișca liberi prin cavernă. Se vor afla în situația a ceea ce numim azi „cercetător”, „expert”, „specialist”. Ei au posibilitatea să observe, să pipăie, să cântărească, să măsoare și să numere lucrurile din cavernă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
intelectuală. Cunoașterea profundă este dificilă, obositoare și neplăcută. Numai filosofii autentici se simt atrași de „paideia solară”. Majoritatea se limitează să-și conducă viața după părere, mulțumindu-se cu căldura și liniștea „grotei ignoranței” în care s-au născut. Mitul platonic este susceptibil de multe interpretări. De aceea, ne putem încumeta să-l considerăm o profeție - una care s-a adeverit. Platon avertizează în legătură cu agresivitatea celor mulți și mediocri care preferă lenea apaideusică travaliului cunoașterii și formării de sine. Această agresivitate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să-l considerăm o profeție - una care s-a adeverit. Platon avertizează în legătură cu agresivitatea celor mulți și mediocri care preferă lenea apaideusică travaliului cunoașterii și formării de sine. Această agresivitate și nu doar lenea intelectuală a determinat abandonarea proiectului curricular platonic, în favoarea unor curricula din ce în ce mai mediocre, mai înguste, mai „specializate”. Este ceea ce s-a întâmplat în istoria culturii și civilizației europene după apunerea epocii elenistice. Și putem interpreta această părăsire de sine ca o mare tragedie, similară celor euripidiene, căci privește
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din urmă era, în esență, o cultură literară și artistică, și nu una științifică, cum dorea Platon. Dar pepaideumenos nu era lipsit de cultura științifică întrucât, spunea Isocrate, nu poate eluda instrumentele acesteia, singurele care pot rafina judecata. O influență platonică? Poate. Dar Isocrate înțelegea perfect că omul de cultură nu poate fi un semidoct. I se atribuie lui Isocrate, pe nedrept, titlul de „părinte al învățământului umanist” (sau „părinte al umanioarelor”). Dar în Grecia elenistică nu putea fi vorba de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dans l’Antiquité, Seuil, Paris, 1981 (trad. rom.: Istoria educației în Antichitate, Meridiane, București, 1997), vol. I, p. 109. 2. Îndeobște cunoscută, viața politică a lui Platon contează când trebuie să explicăm statutul Akademiei sale și ceea ce am numit „paideia platonică”. În Scrisoarea a VII-a, compusă între anii 353 și 352, când Platon avea 75 de ani, găsim această mărturisire: „Odinioară, când eram tânăr, intenționam, ca atâția alții, să mă consacru politicii în ziua când mă voi simți stăpân pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a lui Platon, trebuie să-l considerăm însă ca fiind „santinelă”. Platon insistă că, prin paideia, phylakes devin „adevărați paznici” sau „paznici desăvârșiți”. Ei sunt, de fapt, o castă superioară, conducătorii militari ai polisului. G. Dumézil a observat similitudinea „santinelelor platonice” cu casta kshatria, a luptătorilor, din societatea antică hindusă (cf. O. Cornea, note la Platon, op. cit., p. 459). 15. La Platon, philosophos are înțelesul de phylomathes (fulomaqe" = „iubitor de învățătură”). Philosophoii reprezintă casta superioară, cea mai înaltă în polisul ideal
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
paznicilor (santinelelor), descrisă de Platon în partea a III-a (cartea a VII-a) a Republicii, începe după ce a fost împlinită propaideia. 17. Vezi I. Negreț-Dobridor, Mitul lui Chiron. Explorări hermeneutice asupra destinului paideutic al omenirii, Aramis, București, 2001. Textul platonic pe care l-am explorat, urmând exemplul lui Martin Heidegger (Platos Lehre von Wahrheit, 1942), este cuprins în partea a III-a (cartea a VII-a) a Republicii (vezi ediția românească, pp. 312-316, 514a-518a). 18. Este celebră rostirea acestei expresii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în vremurile noastre, de raportul Aprendre à être redactat de Edgar Fauré). S-a crezut că acest ideal al formării spiritului este exclusiv o creație a generațiilor aristotelică și postaristotelică 5. Dar esența acestui măreț curriculum exista deja în Akademia platonică și Lykeonul isocratic. Ba mai mult: Diogene Laerțiu, relatând despre Aristip, menționa comparația pe care acesta o făcea între cei care studiaseră e)gkuklia maqhvmata (enkyklia mathémata = „învățătura enciclică”) și pretendenții Penelopei. Aceștia „aveau acces” la sclavele reginei din Itaca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
2. Programa matematico-kosmopoieticătc "5.2. Programa matematico‑kosmopoietică" Am văzut că enkyklios paideia aspira, în gradul cel mai înalt, la studiul filosofiei. Dar nu numai atât. Încă din secolul al IV-lea, ea a asimilat și retorica. Așadar spiritul paideutic platonic și isocratic s-au reunit într-un tot unitar și coerent. Totuși, care era „trunchiul comun” al acestui fabulos curriculum? Esența o constituiau „cele șapte arte liberale” pe care le va moșteni, peste cinci veacuri, Evul Mediu de la tradiția școlară
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și însetat de certitudini. Este mai folositor să amintim, poate, compromisurile benigne, smulse cu dificultate de martirii cunoașterii omenești. Cel mai important pare să fi fost realizat de scolastică și de marii ei maeștri. Lor li se datorează reinserția gândirii platonice și aristotelice în circuitul culturii europene. Este drept că datorăm redescoperirea celor mai mari gânditori ai elinilor contribuției migăloase și oneste a arabilor. Au existat cel puțin două puncte de contact între creștini și musulmani: Bizanțul, cu Academia din Constantinopol
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca „sclavă a științei divine” a creștinilor. O umilire a „marii arte”, slăvită în enkyklios paideia și curricula polymatheice? Poate. Dar curând, în Renaștere, filosofia va înflori din nou, reînviind și oropsita episteme. Universitățile sunt, în Renaștere, fie „aristotelice”, fie „platonice” - chiar dacă fiecare încearcă să se concilieze cu teologia pe calea dublului adevăr. Când însă Francis Bacon și René Descartes au descris „metode noi” de cercetare și descoperire a adevărurilor „omenești”, știința a devenit o obsesie care a afectat nu doar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]