531 matches
-
suplinitori: a) conf. dr. Laurențiu Cozlea; ... b) dr. Attila Racz; ... c) dr. Constantin Florea. ... Articolul 14 Comisia de avizare a donării de la donatorul viu înființată în Societatea Comercială "Med Life" - S.A. București are următoarea componență: - membrii titulari: a) dr. Liana Pleș; ... b) psiholog Mihaela Săhlean; ... c) prof. dr. Dimitrie Pelinescu Onciul; ... - membrii suplinitori: a) prof. dr. Decebal Hudiță; ... b) dr. Nicolae Marcu; ... c) dr. Emil Tomescu. ... Articolul 15 Comisia de avizare a donării de la donatorul viu înființată în Societatea Comercială "SABYC
ORDIN nr. 1.597 din 11 decembrie 2006 (*actualizat*) pentru numirea membrilor comisiilor de avizare a donării de la donatorul viu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261732_a_263061]
-
Articolul 1 Domnul Manuel Pleșa se recheamă din calitatea de consul general, șef al Consulatului General al României la Sevilla, Regatul Spaniei. Articolul 2 Domnul Manuel Pleșa își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei
HOTĂRÂRE nr. 213 din 26 martie 2014 privind rechemarea unui consul general. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260250_a_261579]
-
Articolul 1 Domnul Manuel Pleșa se recheamă din calitatea de consul general, șef al Consulatului General al României la Sevilla, Regatul Spaniei. Articolul 2 Domnul Manuel Pleșa își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: --------------- Ministrul afacerilor externe, Titus Corlățean București, 26 martie 2014. Nr. 213. --------
HOTĂRÂRE nr. 213 din 26 martie 2014 privind rechemarea unui consul general. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260250_a_261579]
-
m, din care extravilan: L = 450 m, l = 6 m; Descript: din asfalt: L= 2.873 m, l = 4 m, rigole betonate, acostamente, ziduri de sprijin, din pământ: L = 2.127 m, parte carosabilă = 4 m; Adresa: satul Vlădești, satul Pleașa, comuna Vlădești", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "2.770.799,00 lei"; - la poziția nr. 23, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: L = 3.000 m, l = 6 m, intravilan; Descript: din asfalt: L = 3.000 m
HOTĂRÂRE nr. 372 din 12 iunie 2013 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252949_a_254278]
-
prof. dr. Radu Mircea Gorgan - București Vicepreședinte: prof. dr. Ioan Ștefan Florian - Cluj-Napoca Secretar: asist. dr. Corneliu Toader - București Membri: Prof. dr. Gabriel Iacob - București Conf. dr. Dumitru Mohan - Oradea Șef lucrări dr. Alexandru Tașcu - București Asist. univ. dr. Horia Pleș - Timișoara Dr. Adrian Bălașa - Târgu Mureș. 44. Comisia de medicină dentară Președinte: prof. dr. Alexandru Bucur - București Vicepreședinte: prof. dr. Ecaterina Ionescu - București Secretar: dr. Alexandru Brezoiescu - București Membri: Prof. dr. Mariana Păcurar - Târgu Mureș Prof. dr. Norina Forna - Iași
ORDIN nr. 876 din 19 iulie 2013 privind modificarea şi completarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 398/2013 pentru înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253865_a_255194]
-
I "Bunuri imobile" se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 22, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: L = 6.000 m, l = 5 m; Descript: asfalt = 2.200 m, din pământ = 3.800 m; Adresa: comuna Vlădești, satul Vlădești - Pleașa - Fundătura; vecini: proprietăți particulare", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "2.209.348 lei"; - la poziția nr. 32, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: L = 1.200 m, l = 4 m; Descript: din pământ; Adresa: comuna Vlădești, satul
HOTĂRÂRE nr. 259 din 15 mai 2013 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vâlcea, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251864_a_253193]
-
necesita următoarele lucrări: - unul dintre cele 17 rezervoare din oraș (rezervorul Dârste) va fi alimentat cu apă transportată gravitațional de la STAP Tărlung prin interconectarea cu canalul colector principal de la Stația de tratare a apei potabile din municipiul Brașov; - alimentarea rezervorului Pleașa din rezervorul Dârste printr-o nouă stație de pompare; - alimentarea cu apă a cartierului Timiș-Triaj, care va reduce drastic nivelul de scurgere în această parte a rețelei de distribuție; - reabilitarea rețelei de apă potabilă în cartierul Timiș-Triaj, care va reduce
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 2 august 2002 (*actualizat*) convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Tratarea apei potabile şi a apei uzate din municipiul Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul Braşov, România"**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261093_a_262422]
-
necesita următoarele lucrări: - unul dintre cele 17 rezervoare din oraș (rezervorul Dârste) va fi alimentat cu apă transportată gravitațional de la STAP Tărlung prin interconectarea cu canalul colector principal de la Stația de tratare a apei potabile din municipiul Brașov; - alimentarea rezervorului Pleașa din rezervorul Dârste printr-o nouă stație de pompare; - alimentarea cu apă a cartierului Timiș-Triaj, care va reduce drastic nivelul de scurgere în această parte a rețelei de distribuție; - reabilitarea rețelei de apă potabilă în cartierul Timiș-Triaj, care va reduce
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 2 august 2002 (*actualizat*) convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Tratarea apei potabile şi a apei uzate din municipiul Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul Braşov, România"**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261095_a_262424]
-
Regatul Spaniei. Articolul 2 Doamna Geanina Mihaela Boicu își va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. Articolul 3 Începând cu data încheierii misiunii doamnei Geanina Mihaela Boicu, domnul Manuel Pleșa se numește consul general, șef al Consulatului General al României la Barcelona, Regatul Spaniei. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: -------------- Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu București, 21 decembrie 2016. Nr. 985. -----
HOTĂRÂRE nr. 985 din 21 decembrie 2016 privind rechemarea şi numirea unui consul general. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278413_a_279742]
-
178B, sat Grănicești. Refacere drum DJ 175, sat Bobeica. Refacere pod de beton armat peste pârâul Suha Mare, zona Buzdugan, comuna Mălini Refacere pod din beton pe DJ 209A peste pârâul Suha Mare, sat Mălini Refacere drum DJ 209L, sat Pleșa, 9-11+500. Spălare balast pe o lungime de 2,5 km, l 5 m Refacere podeț pe DJ 176 la km 18+500, în sat Moldovița Refacere drum DJ 174 pe o lungime de 1,53 km. Refacere apărare mal
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
178B, sat Grănicești. Refacere drum DJ 175, sat Bobeica. Refacere pod de beton armat peste pârâul Suha Mare, zona Buzdugan, comuna Mălini Refacere pod din beton pe DJ 209A peste pârâul Suha Mare, sat Mălini Refacere drum DJ 209L, sat Pleșa, 9-11+500. Spălare balast pe o lungime de 2,5 km, l 5 m Refacere podeț pe DJ 176 la km 18+500, în sat Moldovița Refacere drum DJ 174 pe o lungime de 1,53 km. Refacere apărare mal
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
găsindu-se întinse plantații pomicole și iazuri piscicole. Din Fălticeni se văd culmile Munților Stânișoarei (altitudinea maximă: 1531 metri, în Vârful Bivolul); în față este un orizont de înălțimi subcarpatice - Dealul lui Ciocan (624 metri), Dealul Înalt (503 metri), Culmea Pleșului (915 metri); mai aproape, este culoarul depresionar al văii Moldovei. Clima orașului se încadrează tipului temperat-continental, caracteristic zonelor de podiș. Temperatura medie atinge 7-8 °C, iar cantitatea medie anuală a precipitațiilor este de 621 mm. Cele mai ridicate temperaturi înregistrate
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
mori de pe valea Cricovului Dulce) sau Moara Rateșului, Moara Nouă, Moara Sasului. Din 1661 este cunoscută cu numele actual. Administrativ, comuna Moreni apare în 1864. În 1868, în Moreni, existau cătunele, ca în 1876 să existe și satele Neagra, Piscuri, Pleașa, Râpa, Țuicani. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna rurală Moreni făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova, și era compusă din satele Moreni, Tisa, Stavropoleos, Țuicani și Pleașa, cu 1350 de locuitori. În comuna Moreni funcționau două biserici
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
cătunele, ca în 1876 să existe și satele Neagra, Piscuri, Pleașa, Râpa, Țuicani. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna rurală Moreni făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova, și era compusă din satele Moreni, Tisa, Stavropoleos, Țuicani și Pleașa, cu 1350 de locuitori. În comuna Moreni funcționau două biserici una la Moreni, înființată în 1868 și alta la Tisa, reconstruită în 1893 o școală cu 61 de elevi (dintre care trei fete), înființată în 1864; și două mori. În
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
În 1925, comuna Moreni este consemnată de Anuarul Socec în aceeași plasă, cu aceeași compoziție și o populație de 4016 locuitori. În anul 1931, comuna Stavropoleos este o unitate administrativă de sine stătătoare, formată din satele Tisa, Stavropoleos, Țuicani și Pleașa. La 17 septembrie 1947, prin unirea comunei Moreni cu Stavropoleos, apare orașul Moreni. În 1950, Moreni a devenit oraș raional în raionul Târgoviște al regiunii Prahova și apoi, după 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, Moreni a fost transferat județului
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
de est a județului Dâmbovița, la 20 km. depărtare de municipiul Târgoviște. Municipiul se întinde pe o suprafață de 35 km² și se învecinează cu: Raportul între suprafața teritoriului administrativ și suprafața intravilanului orașului (inclusiv cartierele aparținătoare - Bana, Țuicani și Pleașa), este de 5,5. O imagine completă asupra cadrului natural în care este amplasat orașul Moreni, ne este dată de unele elemente aflate într-un spațiu mai larg decât teritoriul administrativ propriu-zis . Interes turistic prezintă: Manifestările socio-culturale tradiționale organizate de
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
forme de relief sunt Depresiunea Neamțului (Ozana - Topolița) și dealurile și culmile ce țin de Subcarpații Moldovei: Culmea Pleșu (culme submontană) la nord, dealurile Movilelor, Humulești și Ocea la sud, și dealul Boiștea care închide valea Ozanei la est. Culmea Pleșului, cu o lungime de 24 km, situată la nord, are înălțimea maximă de 913 m. Înspre orașul Tîrgu Neamț, se află vârful Vânători care are altitudinea de 623 m, ce se ridică cu aproape 250 m deasupra albiei râului Ozana
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
trece prin fața hidrocentralei Vidraru, amplasată subteran în masivul Cetățuia. De aici, în apropierea cetății Poenari, drumul urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte, și ajunge pe Barajul Vidraru, care, cu ai lui 307 m, leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-a lungul lacului Vidraru până la coada acestuia. În continuare, drumul începe să urce urmând cursul văii râului Capra până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capra; după o serie de
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
Bucov este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bighilin, Bucov (reședința), Chițorani, Pleașa și Valea Orlei. Comuna Bucov este situată în zona centrală a județului, la nord-est de municipiul Ploiești, pe malul stâng al râului Teleajen. Este străbătută de șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. La Bucov, din acest drum se
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
Bucov rămânând doar cu satul de reședință. În 1938, făcea parte din plasa Ploiești din județul Prahova, iar în 1950 a fost arondată orașului regional Ploiești, reședința regiunii Prahova, și apoi a regiunii Ploiești. În 1968, a înglobat și comuna Pleașa și a fost declarată comună suburbană a municipiului Ploiești din județul Prahova. Acest statut l-a avut până în 1989, când, ca și toate comunele suburbane ale țării, a fost resubordonată direct județului din care face parte. În comuna Bucov se
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
până la gura Peperigului, apoi drept în Slatina, apoi obcina către obârșia Largului și a Farcașei [...] până la muntele de sub Hălăuca și gura Hălăucăi, apoi până la vârful Pâțigaiei și până la vârful Sihlei, la dealul Rusului și peste obârșia Nemțișorului drept la capul Pleșului și izvorul Mustei”. 27 iulie 1501: Ștefan cel Mare semnează un documentul prin care se împuternicesc călugării de la Mănăstirea Neamț să-și apere Muntele Farcașa până la Gura Largului, precum și ceilalți munți ai lor și să-și ia venitul cuvenit de la
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
partea stângă Valea Purcărețului 1,350 km; Valea Zârnii 700 m ; Valea Lupului 1,250 km; Valea Negrilor 1,750km; Valea Dârstei 1,225km; Valea Mătușii 1,000km; Valea Preotului 2,375km; ea are ca afluenți Valea Pițigăii și Valea Pleșii; Valea Poenii 725 m; Valea la Topile 1,075km. (Mihai Dumitrescu 1998 Bazinul Râușorului Studiu geografic complex, lucrare de licență) Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Rucăr se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
realizează o legătura naturală strânsă între Carpații Orientali, Subcarpați, culoarul Siretului și Podișul Moldovei; spre nord, această funcție este realizată pe Valea Moldovei. Subcarpații Moldovei au o altitudine medie de 400-500 m și altitudini extreme cuprinse între 911 m (Culmea Pleșului) și 150 m spre culoarul Siretului. Sunt alcătuiți predominant din roci miocene (gresii, argile, conglomerate), slab cutate cu areale tectonic mai ridicate în șirul de dealuri (Pleșu, Pietricica). Dealurile sunt dezvoltate pe structuri anticlinale, iar culoarul depresionar Neamț-Cracău-Bistrița-Tazlău-Cașin pe o
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
(cunoscută impropriu sub titulatura ului) este o cetate medievală din Moldova, aflată la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț (în nord-estul României). Ea se află localizată pe stânca Timuș de pe Culmii Pleșului (numită și Dealul Cetății), la o altitudine de 480 m și la o înălțime de 80 m față de nivelul apei Neamțului. De aici, străjuia valea Moldovei și a Siretului, ca și drumul care trecea peste munte în Transilvania. Cetatea Neamț
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
ea nefiind locuită de domnitor, familia sa și de sfetnici apropiați decât în caz de pericol. În mod obișnuit aici se aflau aproximativ 300 de oameni. Cetatea era vulnerabilă pe latura de nord, astfel că între zidurile cetății și Culmea Pleșului a fost săpat un șanț destul de adânc, care trecea prin imediata apropiere a zidului, după cum au dovedit săpăturile arheologice. Ștefan cel Mare a poruncit supraînălțarea zidurilor cetății cu circa 6-7 m și construirea unui zid flancat de patru bastioane semicirculare
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]