1,866 matches
-
încărcate cu diferite preparate din pește, dar și cu șase sticle cu vin alb. Buhăianu și cu ceilalți trei o aplaudau, plescăind din limbă, în timp ce labele lor se mai lipeau de formele rotunde ale fetii, care nu putea să-i plesnească, având mâinile ocupate.Zamfirescu intră și el în jocul lor cu aplauzele, dar se vedea că se forța să fie binedispus. Lui Buhăianu nu-i scăpă expresia feței și-l taxă pe loc:--Ia uitați-vă la Dan cum s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
să îmi păstrez anonimatul Știu unii care au priviri deschise ! Mă chinuiesc să caut vinovatul Iubirilor ce-acuma-s interzise. Prin mintea mea sunt feluri de idei Pot spune chiar puternic avansate. Dar dintre toate ce numesc femei Ai caracter ”plesnind” de sănătate . Eu umbra ți-o zăresc în depărtare Aș vrea să fii cu mine tot mereu. Visez că va veni o zi cu soare Când noi vom mulțumi lui Dumnezeu. Chiar dacă visele-s alambicate Văd unii care vor să
IUBIRE PĂCĂTOASĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383289_a_384618]
-
pășește acum fără grijă pe platoul frunții, ocolind broboanele de sudoare și căutând un loc mai uscat unde să se oprească și să se întindă. Eroare însă! Fulgerător, mâna grea a spătarului făcu un frumos arc de cerc și-și plesni cu putere capul. Surprinsă de rapiditatea mișcării, musca mai avu tăria să observe într-o fracțiune de secundă mulțimea de linii din palma muncită a spătarului, apoi simți că se face terci. Se puse astfel capăt unui drum lung, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
oxigen Îmi Înăbușea strigătele ca un capac pe o oală care fierbe doctorul vocea lui albă tifon tavan și zăpadă am pierdut pulsul copilului și moașele masîndu-mi burta brațele lor rostogolindu-se ca niște făcălețe pe pielea Întinsă gata să plesnească screme-te, screme-te, screme-te forcepsul masca de oxigen schimbată cu cea de cloroform vino somn ori vino moarte la ora cinci dinspre ziuă În salonul gol pe Întuneric ca o trezire Într-un cavou clinchetul bănuțului de la mînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Început să muște cu furie. Deodată a scos un răcnet, gura i s-a umplut de clăbuci, scuipa și icnea. Corpul pirpiriu i se opintea din toate mădularele, ochii Îi ieșiseră din orbite, venele de la gît Îi erau gata să plesnească. Aruncă bucata de săpun și Începu s-o calce În picioare. Alunecă și căzu. Se zbătea În praf zguduit de convulsii. Nu mai suportam să-l privesc. L-am lăsat acolo și-am plecat. Mă clătinam pe picioare, urechile Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de o șapcă. Presupun că te-i dus până la altar și ți-ai pus-o pe cap. Și m-au dat afară. — Atunci de ce te plângi? — Pentru că dincolo m-ar fi dat afară fără șapcă. Iosif numai că nu se plesnea peste genunchi de fericire. — Ți-ai dat seama în sfârșit. — Atunci nu e nici o speranță? — Atunci nu, suflețelule, nici dacă te-ai fi născut cu părul cărunt, nici măcar atunci. Și ce m-am mai pregătit. Nu-i așa că-i îngrozitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
partea aceea. Am îmbrățișat ursul de la spate și am izbucnit în plâns și mi-am amintit totul. Îl strângeam de-i pârâiau paiele și mi-am ascuns fața în blana lui, ca măcar pe mine să nu mă audă. Engelhard plesnea de fericire. I-a dezgropat de undeva clientului un scaun, se învârtea în jurul lui și devenise aproape lingușitor. Cu toate că la el au făcut coadă și oameni de stat în toată firea. Nu s-a mai întâmplat de când exista atelierul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
așa fel încât să o servească domnul Williams. Când nu era el, pleca și venea mai târziu. Nu vorbea niciodată cu mine și se întorcea ochii în altă parte când mă uitam la ea. Tanti Mae îmi zisese că o plesnise pe Flora când o văzuse după seara în care absolvisem eu școala. Flora începuse să plângă și a zis că s-a speriat când a auzit-o pe mama cum vorbea și a fugit din casă când mama i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
asistent social și fusese la numeroase workshop-uri cu privire la tehnicile de comunicare. —Sam, știu că ți-ai pierdut un prieten, a început ea pe un ton tolerant și plin de înțelegere ce mă făcea să simt că îmi vine să o plesnesc, și e normal să fie dureros. Dar nu văd ce bine poți să-i mai faci acum dacă te apuci să stârnești probleme cu poliția. A murit cineva, am spus ridicând vocea. Nu credeți că ar trebui să ne gândim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cameră, neputând să stea locului, iar eu, răbdător, l-am așteptat. Pentru că eu pot înțelege tot. - În ce direcție curge timpul? m-a întrebat brusc, așezându-se pe un scaun meschin și scoțând din buzunarul răpciugos din cauza pielii rupte și plesnite pe alocuri a parpalacului de piele pe care-l poartă ultima țigară, pentru că mereu mai are doar una. Are un pachet cretin de doar trei țigări, ceva ce nicăieri nu mai există. Dumnezeule, ce om. Eu, pe scaunul meu, ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
din el niște picioare, special pentru această sinistră ocazie, este oricum mult prea puțin pentru a ne salva de la vederea feței morții, dar suficientă pentru a-mi smulge un zâmbet. Apa este aproape. Mult prea aproape. Și deodată ne înghite, plesnindu-ne și plesnind groaznic. Nicicând n-am crezut că mă voi lovi de ceva atât de dur și de rău cum este pelicula asta groasă de metal lichid. Nicicând n-am crezut că eu voi muri. Viața, așa cum o știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
picioare, special pentru această sinistră ocazie, este oricum mult prea puțin pentru a ne salva de la vederea feței morții, dar suficientă pentru a-mi smulge un zâmbet. Apa este aproape. Mult prea aproape. Și deodată ne înghite, plesnindu-ne și plesnind groaznic. Nicicând n-am crezut că mă voi lovi de ceva atât de dur și de rău cum este pelicula asta groasă de metal lichid. Nicicând n-am crezut că eu voi muri. Viața, așa cum o știam, dispare, lăsând loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
aceste clipe. Iar aerul se termină. Cum e posibil? Mă zvârcolesc, încercând cu o ultimă sforțare să nu primesc moartea la mine. Mă răsucesc. Vreau să urc, pentru Dumnezeu! Vreau să mă nasc din nou. Cu ochii plini de sânge plesnindu-mi, mai apuc să-l văd pe prinț. Coboară, mort fiind, drept, în picioare, cu capul atârnându-i în piept, parcă rupt. Ești o păpușă, prințule. Ca și mine. Acum se întâmplă, acum se va întâmpla. Acum! Cuvântul acum îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
faceți acolo, veniți să vedeți aici cum o nară de om își pierde nevinovăția! Mik deschise pachețelul din fața mea (cocaina, care mai avea un miez tare, începuse să se surpe pe la margini și, când Mik a deschis pachetul, grămăjoara a plesnit la mijloc și s-a risipit în toate părțile), luă cu capătul periuței de dinți puțin praf și, ținându-mă pe după umeri, mă trase ușor spre sine. Îi vedeam fața de foarte aproape. Ochii îi ardeau, umezi și strălucitori, buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
de s-ar vedea odată plecat din fundul aceasta de lume. 35 Un piron înroșit în foc îi străpungea ceafa în fiecare scundă. În urechi auzea un vâjâit continuu, întrerupt de pulsații ritmice care îl făceau să creadă că îi plesnește capul. Cristian gemu slab și se întoarse pe o parte. Era întins pe jos, într-o încăpere întunecoasă, cu ferestrele acoperite de perdele groase. În sfârșit, ai înviat! i se păru că aude vocea lui Simion Pop, de undeva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
am impresia că printre acele imagini se amestecau, involuntar, și amintiri ale copilăriei sale.) Un subsol Într-o penumbră maladivă, În fumul țigării și al miasmelor de vin; scene jalnice cu certuri de familie, bătăi, urlete, plînsete cu sughițuri; ploșnițe plesnind sub torța hîrtiei de ziar, pe cînd flacăra lingea striurile din fierul patului de campanie; despăducherea, aidoma maimuțelor, seara, la o lampă chioară, pe cînd copiii se aplecau unul deasupra creștetului celuilalt găsind la rădăcina smocurilor de păr bălai sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
luă În mînă un bici care se afla Într-un colț cu Încă cinci-șase identice, toate din bambus, de aceeași lungime și la același preț, Îl Înșfăcă zdravăn și Începu să-l Încovoaie; bambusul uscat trosni, arătîndu-și elasticitatea. Apoi se plesni de două-trei ori peste carîmbul cizmelor, și, ca și cum nu era destul, ieși În fața prăvăliei, pe stradă, și-l Învîrti deasupra capului În aer, așa cum fac căruțașii nărăviți. Biciul șfichiui ca un șarpe, iar fericitul proprietar schimbă atunci brusc direcția de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de apă stinge pe cel de focă ... De-o fi pocită (numele celui/celei în suferință) de femeie curată, necurată, Să-i crape țâțele, să meargă părău, Să vadă lumea că e pocitoare, deochetoare ... De-o fi flăcău curat, necurat, Plesnească-i boașele, să curgă părău, Să vadă lumea că-i pocitor, deochetor. De-o fi de codru, pice-i frunza / Să vadă lumea că-i pocitor, deochetor De-o fi de vânt, crape-i calul, sece-i aripile, Să vadă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
abuzurile săvârșite de oamenii boierești. Andrei Boca, fost primar, face mărturisirea, înregistrată în august 1960 de Olimpia Bădăluță, despre un caz de abuz petrecut la Știubiana în 1887, unde vechilul călare a lovit un om cu biciul de i-a plesnit pielea. Tot Andrei Boca ne informează că post de jandarmi s-a înființat în comuna Filipeni în anul 1903, în legătură cu o bandă de hoți, formată, în majoritate, din luncași, între care se afla Gheorghe Șorea și Gheorghe Marici. În cazul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un legămînt dinaintea Sfîntului Eustachie, care, dintre toți sfinții cu capelă particulară, avea faima de a fi cel mai harnic și cel mai puțin năzuros cînd era vorba să acorde miracole amoroase. Antoni Fortuny, care Împlinise treizeci de ani și plesnea de burlăcie, voia o soție și o iubea deja. Sophie era o tînără franțuzoaică și locuia Într-o rezidență pentru domnișoare de pe strada Riera Alta; dădea În particular lecții de solfegiu și de pian vlăstarelor familiilor privilegiate din Barcelona. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
treilea, din această treime. Și fierul, ca să fie al nostru. Cât despre lumină, să-i rămână toată a Împăratului. Nu asta caută el? - Am aflat de ceilalți. Vor fi cu toții la abație. Dante Își Încordă auzul până simți că-i plesnesc timpanele, ca să prindă orice amănunt din acea conversație nelămurită, cu teama că zarva se va porni din nou, zădărnicindu-i strădania. Mai că nu simți mâna ce Îi atingea ușor grumazul. Omul care se așezase lângă el luase, probabil, neatenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
anticameră, unde Ciupitu moțăia. Îi făcu semn să dispară, închise ușa și se apropie de mine cum nu mai făcuse niciodată, aproape atingându-ne fețele, privindu-mă în ochi și-mi vorbi cu voce scăzută, în timp ce eu vedeam toate venele plesnite de pe chipul său, pliurile pielii, neregularitățile, negii minusculi și primeam în față respirația lui mirosind a grăsime și a ceapă, izurile de vinuri scumpe, aromele de carne și cafea amară. — Nu s-a întâmplat nimic, mă auziți? Nebuna asta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
adevărat, că va fi prins și împușcat, dar oricum a murit, cu o săptămână înaintea armistițiului... Vreau doar să vă spun că mie mi-a fost milă de bieții flăcăi, așa că, înainte de a le duce de mâncare celor doi care plesneau de sănătate, mă ocupasem deja de prizonieri. Cel din pivniță, când i-am întins pâinea și slănina, n-a vrut să le ia, stătea chircit și plângea ca un țânc, le-am lăsat lângă el, pe un butoi. Pentru celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Iar țipetele puștiului erau ca niște cârlige care mi se înfigeau în inimă. Pe Mierck și Matziev mi-i închipui în picioare, cu nasul lipit de geamuri, la căldură, cu un pahar de lichior în mână, cu burta gata să plesnească de atâta mâncare și cu privirile ațintite spre puștiul gol, care se încovoia în gerul acela cumplit, vorbind despre vânătoarea de iepuri sălbatici, despre astronomie și tâmplărie. Toate astea mi le închipui, dar nu cred că sunt departe de adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
în parc, să ne vină rândul la cor, pe căldura aia, pe mine mă apucă să te pun, băiete, să reciți, recită, mă, așa, ia spune, să te mai văd o dată! N-ai recitat cum vroiam eu și te-am plesnit, na!, asta ca să pui sentiment, să simți aici - și-ți arătam inima -, aveai o bluziță albă, s-a murdărit bluza, căzuseră pe ea câțiva stropi de sânge, că te-a podidit sângele pe nas. Te-am spălat pe unde am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]