450 matches
-
13, Luncanu a finalizat cu un șut puternic o centrare a lui Doboș, dar portarul Vlad a reușit să respingă. Șase minute mai târziu, Gafița a centrat de pe stânga și l-a găsit nemarcat pe Păun în mijlocul careului gazdelor, fundașul ploieștean deschizând scorul cu o precisă lovitură de cap. Gazdele au presat în ultimul sfert de oră al primului mitan, fără succes, însă, asta și din cauza unui portar petrolist în mare formă. Repriza secundă a început în trombă, cu ocazii de
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
ideal de pe dreapta pentru Vasiliu (foto), care a reluat balonul în plasă din apropiere. Show ul nu s-a oprit aici, fiindcă, în minutul 79, Doicaru l-a faultat în propriul careu pe Davidoaia, iar Știubei a șutat alături. Arbitrul ploieștean Ovidiu Oprea a dictat repetarea loviturii, deoarece unii jucători de la Sport Club intraseră în careu, pășcănenii au schimbat executantul, dar nu și norocul, Olărița zguduind bara din stânga a porții apărate de Ignătescu. Victorie fără dubii a echipei lui Ciprian Panait
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
au egalat la 8, au luat conducerea în minutul 23, după care sa mers cap la cap până la pauză. Repriza secundă a început catastrofal pentru gazde, care au reînceput să comită greșeli elementare, n-au izbutit să anihileze extrema stângă ploieșteană, Ștefan, astfel încât băcăuancele au marcat de numai 3 ori în 15 minute. În minutul 21, oaspetele aveau 4 goluri avans și nu mulți dintre puținii spectatori prezenți mai sperau într-o revenire a Științei. Și totuși, în ultimele 13 minute
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
de public și vehement contestate de adversari. La 2 martie 1908 ține un discurs incendiar la Iași apoi la Ploiești, Pitești, Giurgiu, București, Roman, iarăși București și alte orașe din traseul electoral, idolatrizându-l pe mentorul său politic - Tache Ionescu - ploieștean ca și el. Acum Caragiale duce o viață trepidantă, realizează acea serie de fabule și pamflete necruțătoare cu o foarte bogată oratorie politică, încât se poate spune că a coborât în lumea personajelor sale, se amestecă cu aceste personaje ajungând
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
într-o muțenie atât de teribilă, încât lui Vladimir îi păru manifestarea unei crize de catalepsie... Abia după al cincilea pahar de whisky și tocmai când prin vagonul restaurant începuseră să treacă, vorbind tare, grupuri care flecăreau apăsat, în felul ploieștenilor, unii chiar sugerând maniera bulgărească de conjugare a verbelor, moldoveanul-capitalist sadea, se trezi, revenind în contemporaneitate. Făcând un semn din mână, îi desemnă aproximativ pe acești trecători, ce animau zgomotos atmosfera salonului cu mese goale. I se adresă lui Vladimir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
eu vorbeam despre afrontul argentinian. Să nu mai aud tangouri de azi Încolo, gata! Se face liniște. Numai Gicu se ridică, intră-n cârciumă, apoi revine vesel. După câteva minute, din boze răsună Vânzătoare de plăceri, În inconfundabila interpretare a Ploieșteanului. Ei, ce zici, Sandule, tangoul ăsta merge? Ăsta merge, că e de-al nostru. Or fi inventat ăia tangoul, da` nici noi nu ne-am lăsat... Suuuuunt vânzătoare de plăceeeeeri, În taina unei seeeeeri Îți dau tot ce Îmi ceeeeeeeriiii
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Gherasim Episcopul Râmnicului, Preasfințitul Părinte Calinic Episcopul Argeșului și Muscelului, Preasfințitul Părinte Casian Episcopul Dunării de Jos, Preasfințitul Părinte Lucian Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Părinte SofronieEpiscopul Oradiei, Preasfințitul Părinte Ambrozie Episcopul Giurgiului, Preasfințitul Părinte MacarieEpiscopul Europei de Nord, Preasfințitul Părinte Vincențiu Ploieșteanul Episcop-Vicar Patriarhal, Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, Preasfințitul Părinte Irineu SlătineanulEpiscop-Vicar al Episcopiei Râmnicului, Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului și Preasfințitul Părinte Corneliu Bârlădeanul Arhiereu-Vicar al Episcopiei Hușilor
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Meridionale, Preasfințitul Părinte Irineu SlătineanulEpiscop-Vicar al Episcopiei Râmnicului, Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului și Preasfințitul Părinte Corneliu Bârlădeanul Arhiereu-Vicar al Episcopiei Hușilor, împreună cu un sobor impresionant de preoți și diaconi. La sfârșitul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Vincențiu Ploieșteanul Episcop-Vicar Patriarhal, a citit Tomosul Sinodal, prin care cei nouă trăitori nemțeni au fost trecuți în rândul sfinților români, prezentându-se icoanele și cântându-se troparele de la slujbele închinate lor. Tomosul Sinodal semnat de toți membrii Sfântului Sinod al Bisericii
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
1971 Am vizitat Mănăstirea Secu a cărei restaurare este în curs și care fără îndoială își va recăpăta strălucirea de odinioară. Felicit pe părintele Stareț pentru grija deosebită pe care o poartă Sfântului Lăcaș și îi mulțumesc pentru ospitalitate. Antonie Ploieșteanul Vicar Patriarhal * 6 martie 1975 Astăzi am poposit câteva ceasuri și ne am închinat în Mănăstirea străveche Secu în stare de măreață restaurare. 91 Duhul ortodox și românesc al străluciților înaintași care odihnesc trupește în acest sfânt așezământ ne-au
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
evident!... Ședința s-a suspendat, firește. Ternovits s-a dus vis-à-vis, la bar, să sărbătorească revenirea-n țara lui cea atît de dragă. Să ne-amintim de Lupu Buznea Anii 1965-1995. Actorul din titlu nu este foarte cunoscut; exceptîndu-i pe ploieșteni și pe amicii lui Sebi Ștefănescu, puțină lume a auzit de el. Deși era dintr-o familie oarecum celebră: tatăl său fusese un mare traducător; fratele și sora actori la Nottara. El a slujit instituția teatrală prahoveană, cu talent. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ca și eroul eponim al nuvelei fantastice Kir Ianulea ca fiind "sămînță de idriot, doritor de alte orizonturi", imposibil de fixat intr-un clișeu al specificului imuabil: "eu cu sufletul sunt mai mult ieșan decît bucureștean, deși de fel sunt ploieștean". S-ar putea recunoaște aici o suspendare a eredității simțită ca încorsetare a personalității dornică de permanentă relaționare amicală în sincronia existenței: "nu știi ce plăcere-mi fac în exilul meu rîndurile prietenești" scria in 1906 lui P.Missir cel
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
, Ion G. (15.VII.1875, Ploiești - 12.IX.1933, Ploiești), poet. Fiu al Anei (n. Ioan) și al lui Ghiță Ionescu, negustor și om politic ploieștean, I.-Q. urmează școala primară în orașul natal și tot acolo va absolvi Liceul „Sfinții Petru și Pavel” (1893). După obținerea licenței în drept la București (1897), se înscrie în disidența liberală prahoveană, începând astfel o carieră politică nu lipsită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
între 15 februarie 1921 și 10 februarie 1925, apoi între 25 mai 1934 și 28 februarie 1944, lunar, apoi bilunar sau cu o periodicitate neprecizată, ca „Supliment bibliografic al revistei «România viitoare»”. Director este D. Munteanu-Râmnic. După ce „România viitoare”, săptămânal ploieștean condus de același D. Munteanu-Râmnic, își încetează apariția simultan cu încheierea primei serii a G. c., subtitul seriei a doua va fi „Publicație de bibliografie, literatură și cultură generală”. De la numărul 11-14/1941 redacția și administrația se mută la București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
Sf. Gheorghe din Ploiești. Între anii 1860 și 1864, urmează clasele primare la Școala domnească din același oraș, păstrând o frumoasă amintire institutorului Basil Drăgoșescu. În intervalul 1864-1867 termină, în particular, prima clasă de gimnaziu, iar următoarele trei, la gimnaziul ploieștean „Sfinții Petru și Pavel”. Ar fi făcut și clasa a cincea de liceu, la București. Cum teatrul începe acum a-l ispiti, C. se înscrie, în 1868, la Conservator, ucenicind până în 1870 la clasa de mimică și declamație a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
înscrie, în 1868, la Conservator, ucenicind până în 1870 la clasa de mimică și declamație a lui Costache Caragiali. În iunie 1870, se angajează, pentru câteva luni, copist la Tribunalul din Prahova. În august, ia și el parte la mișcarea „revoluționară” ploieșteană inițiată de Al. Candiano-Popescu, mișcare pe care o va ironiza în scrisul său. Sufleor, la Iași, în trupa lui Mihail Pascaly - de unde îl va fi preluat, în micul său ansamblu, Iorgu Caragiali -, în stagiunea 1871-1872 este tot sufleor, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Horst Samson, București, 1996; Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme, postfață Romul Munteanu, București, 1997; Primul milion și alte fantasme, București, 2000; Fantasme din lumea cealaltă, București, 2002; Fantasme la gurile Dunării, București, 2003. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Un ploieștean grav, RL, 1995, 7; Roxana Sorescu, „Turnul Babel pe Main”, LCF, 1995, 31; Alex. Ștefănescu, „Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme”, RL, 1998, 16; Barbu Cioculescu, Un cântăreț al depărtărilor lăuntrice, LCF, 2001, 4; Ion Roșioru, Poezia miturilor fundamentale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
Secretar de redacție la revista „Sfera politicii” (1994-1995), ulterior este director la ziarul prahovean „Ziua” (1995-1996) și redactor-șef la Editura Eleusis din Ploiești (1995-1998). Un timp figurează ca redactor-șef la „Contemporanul - Ideea europeană”, deținând aceeași funcție la revista ploieșteană „Itinerar” și în cadrul Editurii Edit-Art. În 2003 devine corespondentul pentru România al ziarului „Luxemburger Wort”, patronat de Fundația „Saint-Paul” din Luxemburg. A mai fost consilier local, șef de birou senatorial, consilier de imagine și relații cu mass-media la Filarmonica „Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
pentru o broșură pe hîrtie ordinară este, aflăm Într-un loc, de un sfanț, pe hîrtie bună de Olanda prețul este de un sfanț și jumătate. Anton Pann admite și plata În rate și face preciziuni privitoare la trimiterea sfanților. Ploieștenii, cinstiți negustori, citesc mai mult fiind mai evlavioși decît alții. Pann Îi laudă Într-o abilă Înștiințare: „Ploieștenii, cum se vede, sînt mai mult evlavioși, Prin urmare ș-În Scriptură sînt mai tare credincioși, Că cu-nflăcărată rîvnă spre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Olanda prețul este de un sfanț și jumătate. Anton Pann admite și plata În rate și face preciziuni privitoare la trimiterea sfanților. Ploieștenii, cinstiți negustori, citesc mai mult fiind mai evlavioși decît alții. Pann Îi laudă Într-o abilă Înștiințare: „Ploieștenii, cum se vede, sînt mai mult evlavioși, Prin urmare ș-În Scriptură sînt mai tare credincioși, Că cu-nflăcărată rîvnă spre cele dumnezeiești, Cu asupra s-arătară doritori cărții acești; Negustorii mai cu seamă toți sărind s-au abonat Ș-
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a actului detronării lui Cuza de la 11 februarie 1866 înfăptuit de monstruoasa coaliție, ca și importanța mișcării republicane de la Ploiești din 1870 condusă de căpitanul (pe atunci) Alexandru Candiano-Popescu, participant și la actul de la 11 februarie, achitat după eșecul "revoluției" ploieștene și devenit în 1879 prefect de Poliție al Capitalei, iar în 1880 aghiotant al domnitorului Carol I, funcție pe care a deținut-o până în 1892, în 1894 fiind înaintat general în armata cavaleriei. În articolul său Politică și Cultură, Caragiale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lui Caragiale, ca tipul extrem al "revoluționarului": Conu Leonida e pur și simplu "republican" și, dacă ar avea și el un "Galibardi", cu "o mie de volintiri", ar schimba România în republică. În această comedie, Caragiale ridiculizează și "mentalitatea" republicană ploieșteană 1 . Comedia cea mai bună, pentru că este o satiră mai 1 Despre semnificația ei mai profundă, vezi "Viața romînească", 1922, nr. 5. ă Articolul Conu Leonida față cu reacțiunea, p. 249-257.î adâncă a unui fenomen social mai important, este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
concepția sa despre râs se susține. Saltul neașteptat dintr-o sferă a spiritului într-una materială rizibilă, exemplificată de Bergson prin plastica imagine a unui orator care strănută, trimite cu gândul, de pildă, la ipostaza comică a Prezidentului, capul revoluției ploieștene evocată cu disimulată nostalgie în schița Boborul!:" La 6, în Piața unirii plină de popor tocmai pe locul unde se ridică astăzi mândră statua Libertății (cetățenilor ploieșteni, Națiunea recunoscătoare!) Prezidentul, urcat pe un scaun de tocat cârnați, citește actul solemn
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
strănută, trimite cu gândul, de pildă, la ipostaza comică a Prezidentului, capul revoluției ploieștene evocată cu disimulată nostalgie în schița Boborul!:" La 6, în Piața unirii plină de popor tocmai pe locul unde se ridică astăzi mândră statua Libertății (cetățenilor ploieșteni, Națiunea recunoscătoare!) Prezidentul, urcat pe un scaun de tocat cârnați, citește actul solemn al întemeierii Republicii"54. Teoria contrastului dintre pretenții și realitate care scoate în evidență ridicolul explică declanșarea comicului caragialian nu doar din dramaturgia, ci și din proza
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1711, apud. Popa, Marian, Comicologia, ed. cit. p. 226. 198 Robert Escarpit, L'humour, PUF, Paris, 1996, p. 86. 199 Fr. Schlegel, Athenäum, 1798, apud. Marian Popa, Comicologia, ed. cit., p. 255. 200 Am menționat câteva aspecte legate de proveniența ploieșteană și caragialiană a sintagmei, în articolul Rămânem cu râsu'plânsu', publicat în volumul Poezie românească. Tendințe și direcții actuale, Editura Universității din Ploiești, 2009, pp. 55-63. 201 Antonin Artaud, Le Théâtre de la cruauté (Premiere manifeste), 1932, reprodus în Dialogul neintrerupt
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
doi ani am participat și la Concursul Internațional de Pian la Mezia Terme, la un alt concurs internațional la Padula, lângă Calabria, în sudul Italiei. Sunteți mereu într-un continuu dute-vino, pe lângă italieni și băcăuani revendicându-vă, în egală măsură, ploieștenii, unde de asemenea dirijați... Voi fi prezent, e adevărat, peste două săptămâni, la pupitrul Filarmonicii din Ploiești, unde voi asigura acompaniamentul cântăreților ajunși în faza finală a Concursului de Interpretare Canto “Eugenia Moldoveanu”. E un concurs nou în România și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]