2,457 matches
-
Slavici și Iorga, pentru bordeiul din chirpici și Atheneu, pentru odăjdiile și predicile preoților, pentru Napoca, Apullum, Sarmisegetusa și Callatis, pentru drobul de miel și saramură, pentru Independența din 1877, pentru Părintele Cleopa și Părintele Galeriu, pentru cultura brâncovenească, pentru plug, grapă și cimpoi, pentru stiloul lui Petrache Poenaru și cibernatica lui Ștefan Odobleja, pentru dacii lui Decebal și răzeșii lui Alexandru cel Bun, pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni, și Vaslui-
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
hotare și pentru vârtutea mea ortodoxă, pentru obiceiurile și datinile străvechi, pentru Prislop, Petru Vodă, Frăsinei și Prodromu, pentru privighetoarea ce cântă și liliacul înflorit, pentru mocirița cu trifoi, pentru piciorul de plai și gura de rai, pentru brazda de sub plug, pentru frunza plopului, floarea crinului și cu-a dorului și pentru tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, și pentru sufletul meu ortodox, Pentru toate astea și pentru că ne-ai ales dintre atâtea neamuri să te urmăm în urcușul
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
matematicieni și filozofi, cei mai buni rapsozi , glorificând națiunea și acest pământ străbun, iar Gheorghe Zamfir este unul dintre ei în mijlocul multora, care face cinste acestui pământ magic; Istoria însăși se revoltă, iar cu fiecare brazdă trasă și întoarsă de plug, iese la iveală și le dă peste nas celor care ne vor pieirea. Tăblițele de la Sinaia, altădată de aur, acum doar plumbuite. Tăblițele de la Tărtăria jud.Sibiu; https://youtu.be/GLpvQ3UxsJk Civilizația (cultura) Cucuteni; https://youtu.be/WCP8WEs44rI Civilizația (cultura
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
însemne pe răbojul vremii. Astfel ne dă învățătură precum cele desprinse din vechile ceasloave și cazanii. Sunt poezii spuse cu cumpătare în graiul simplu, curat și frumos al țăranului nostru înțelept care ne amintește de învățăturile sfintei Scripturi: „Mâna pe plug cine pune - ia aminte -/ Nu se cuvinea da-n lături,/ brazda o ține înainte!”. Poeziile sale îndeamnă la contemplare și rugăciune, cu gândul spre mântuire ortodoxă: „S-a făcut de sus chemare/ Către lumea cea de jos:/ Cine vrea a
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
ce mi-ești tu? Azi te vreau și mâine - nu! Azi fără de tine mor, Mâine te-aș vrea sub topor. Ești când zâmbet, când oftat, Când virtute, când păcat - Când pe umeri îmi pui jugul Simt prin piept cum taie plugul. Când de vânt tu îmi ești boare, Când ca spinul înțepătoare. Când îmi ești dulce alin - Când otravă și suspin. Te blestem și te alung Dar tot eu te prind în jug: Când ești gata de plecare Parcă-s lovit
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
pe bătrâna mamă, tot strângând o cheie-n mână. Izvorul din tugă Când cântă guguștiucul printre blocuri îmi aduc aminte cum la mine-n sat juca, în aer, fagure, căldura, iar eu mergeam, cu tata, la arat. Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi iar eu eram cu gândul doar la masă când boii se vor odihni și vor bea apă și noi vom sta sub salcia pletoasă. Tata-mi spunea atunci povești cu zâne iar eu beam apă rece dintr-o
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
noi vom sta sub salcia pletoasă. Tata-mi spunea atunci povești cu zâne iar eu beam apă rece dintr-o tugă de pe ștergarul alb, pe iarba verde, mâncam cu poftă ceapă, mămăligă... Dar tata nu mai e, nu e nici plugul, nici boii ce trăgeau din greu la jug, curtea-i pustie, casa stă să cadă iar buruiana crește din belșug. Și dacă aș putea întoarce timpul să merg sub salcia pletoasă de la drum să mai mănânc așa mâncare simplă dau
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
Cântec > ELOGIU SANDALELOR Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 211 din 30 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU SANDALELOR În patria Eudomoniei e multă jale... și isteria mocnește sub tainice ruguri - în brazde, în hamuri, oameni și boi, la pluguri... din ulcioare, arșiță curge pe spinări la vale - dar botniți a pus Caligula câinilor săi să nu-i latre, absurzi, poezia din gând - a uitat și de boală ce-l roade profund, și e trist că toți zeii sunt teferi
ELOGIU SANDALELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366893_a_368222]
-
care se ascunde sub masca unui Brand Crișana-Bace Toghiere. Sărărița cu piper și Cujetările lui Bace Toghiere au savoare și dau târcoale vremurilor ,când vorbele în grai se topeau ca pita caldă cu clop.De loc din Sintea, autorul mânuiește plugul din condei de cuvinte și scormonște din cufere, cuvinte dialectale , regionalisme sau argou prin care are planuri mari, acelea de a pune pe tavă tâlcuri sau vorbe de duh. Suntem bucuroși să consemnăm despre astfel de preocupări alături de cei care
BACE TOGHIERE , SAREA , CUJETAREA, FLOAREA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367677_a_369006]
-
simțeam cum sângele se strecoară timid în degete ... Găleata cu apă avea strat de gheață gros de o palmă, apa se putea lua doar din fântânile adânci, cea a lui nenea Fănel, de lângă noi, era sloi, aruncau oamenii fiare de plug legate cu sfoară degeaba, acestea doar sunau a dezamăgire, ca o zgărietură pe tablă, ca un geamăt ce urca până la ghizduri și se reflecta în privirile înguste ce sperau să vadă apa gâlgâind în fântână ... Viața era condensată în rutine
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
jar din Sahara. Torsul i se unduiește șerpește, Că uită și trenul unde e gara, Tumultuoasă precum Niagara, În loc de soare, zâmbetu-i strălucește . Femeia e ploaia caldă de vară Oaza verde, răcoroasă din pustiu, Jumătate din lumina solară, Câmpia pe care plugul o ară, Bolta largă a cerului azuriu. De-ar lipsi, nimic pe pământ n-ar fi viu. DE-AI VREA ... De-ai vrea să-mi fii logodnică pe viață, Ți-aș construi mulțime de castele, (Cele din Spania-s prea
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
forțată.” Nu putem să nu fim de acord cu Petru Lascău când spune: „Cel mai mare poet țăran, cum l-a numit unul dntre poeții români contemporani, s-a plămădit ca om și mesager divin pe plaiurile Bihorului, la coarnele plugului, în foșnetul pădurilor de fagi, în unduirea holdelor de grâu, în sudoarea nobilă a țăranului. Citindu-i poezia, meditația, uneori, de profunde pătrunderi filozofice, nu poți să nu simți mirosul fânului de curând cosit. Nu poți să nu auzi ciocârlia
CUM SA VEGHEZI PENTRU A AVEA VIATA DEPLINA, INTR-O CARTE DE ESEURI SEMNATA PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367226_a_368555]
-
fost dărâmat, zidul înconjurător distrus iar majoritatea caselor au fost incendiate. Înspăimântătoarea proorocie a lui Miheia se întâmpla întocmai datorită păcatelor grele de care erau stăpâniți căpeteniile și poporul casei lui Israel: „Deci, din pricina voastră, Sionul va fi arat cu plugul ca o țarină și Ierusalimul va fi prefăcut într-un morman de ruine și muntele templului va ajunge o înălțime acoperită de pădure”. [52] După întoarcerea din robie evreii au început reconstrucția templului care se va numi al lui Zorobabel
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
o ia în ceruri, o face nemuritoare și trăiește veșnic cu ea. Privind această statuie înțelegem cum acest sentiment al iubirii poate triumfa asupra orgoliului și răzbunării! Dragostea, eterna dragoste, fără de care nu putem trăi! Și gândul ară ca un plug și răstoarnă memoria și dă la iveală cuvintele lui Gabriel Garcia Marquez : „Dumnezeul meu, dacă aș mai avea o bucățică de viață... le-aș demonstra oamenilor cât se înșeală crezând că nu se mai îndrăgostesc când îmbătrânesc, neștiind că îmbătrânesc
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
gânduri, de farmec și splendoare, M-am contopit cu huma și zecile de gâze, Ce mișunau haotic într-un morman de frunze Și copleșit de toate, simțeam a Ta grandoare. Mirosul reavăn, umed, de glie-abia săpată, Îmi amintește iarăși de plugul de-altă dată, De lucrul lui temeinic în primăveri arzânde, De spic, de rodul toamnei, de țarini fumegânde Și-n toate astea Doamne, văd slava Ta de Tată! M-am apropiat de unda ce clipocea în matcă, În susuru-i de
ARCA VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368658_a_369987]
-
răul în bobotaie*. Cheamă binele-n ocoale* că îi Postul Paștilor Bombănind cuvinte-n grabă pe-nțelesul babelor. Peste focuri sar copiii, veselia să se nască Să plece frigul în grabă, pămîntul să se-ncălzească, Și tot azi se-ascute plugul, pregătindu-l de arat Se încheie ciclul lunii pogoară lumina-n sat. Bunele frămîntă coace*, ge pomană să le deie De sufletul celor morți, iar bărbații or să beie, Numa” doară patruzeci, de pahare cu vin, mici Și-o să mînce
PATRUZECI DE SFINȚI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368784_a_370113]
-
s-o iei ca să te bucuri de lumina ei, căci nicăieri nu-i astfel de iubire. Cât mi-ar plăcea s-o-ngropi în tine iară, în vastele-ți tării, în al tău crug, să simt apoi cum al dorinței plug din când în când cu patimă mi-o ară. Îmi trebuie această mistuire în care-aș vrea destinul să-l închei, mă vreau o izbucnire de scântei chiar și în cea din urmă împlinire. Rădăcină De n-ai fi tu
RÃSCOLIRE AURÃ RÃDÃCINĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363600_a_364929]
-
miei să aibă carnea mai gustoasă. Dacă pasc iarbă, deja carnea începe să miroasă a oaie, decretau bătrânii satului. În timpul școlii în vacanțe trebuia să-l ajute pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze de la școală, ca să meargă pe câmp, cu tatăl lui. Seara se ducea bătrânul cu sticla cu vin la subțioară, la învățătorul Spânoche sau la directorul Rusescu și îi explica de ce
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Articolele Autorului SIMPLE PLĂCERI Îmi place ciripit de pițigoi, Sau gungurit de guguștiuci, Mă simt copil în sat la noi, Pe ulițele pline cu noroi! Îmi este drag ogorul primăvara, Când brazda neagră iese la soare, Din pământul răscolit de plug, Simțind căldura sub picioare. Perlele din picături de ploaie, Diademe din fulgi de zăpadă, Cercei din boabe de struguri, Peste toate iubirea din muguri. Referință Bibliografică: SIMPLE PLĂCERI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1308, Anul IV, 31
SIMPLE PLĂCERI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349562_a_350891]
-
sărbătorile Crăciunului, mai ales în ultimele două zile din an, pe 30 și 31 decembrie, colindătorii revin cu obiceiuri tradiționale din pitorescul național, specifice pentru fiecare zonă geografică, majoritatea purtând denumirea de „Plugușor”. În Moldova, copiii mai mici merg cu „Plugul mic” de lemn, pe care-l trag prin zăpada din curte, ca și cum ar ara, în timp ce alți membri din ceată se adună lângă fereastră, sună din clopoței și pocnesc din bice, urându-le gazdelor, belșug și sănătate. Altă ceată, formată din
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
prin zăpada din curte, ca și cum ar ara, în timp ce alți membri din ceată se adună lângă fereastră, sună din clopoței și pocnesc din bice, urându-le gazdelor, belșug și sănătate. Altă ceată, formată din copii mai mari și flăcăi, merg cu „Plugul mare”. Ei duc un buhai, format dintr-o doniță din lemn, fără fung, care este acoperită cu o piele argăsită, în mijlocul căreia se afă un smoc lung din păr de cal, ce imită mugetul buhaiului, când e tras prin mâini
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
clopote și bice, uneori și un fluieraș sau o zongoră, în sunetul cărora rostesc urături lungi despre bădica Traian: „Dimineață s-a sculat, / Pe ochi negri s-a spălat, / La icoană s-a închinat, / Pe cal alb a-ncălecat / Și cu plugul a plecat / La arat și semănat. A plecat într-o zi de joi / Cu-n plug cu doisprezece boi, / Boi bourei, / În coadă, codălbei;/ În frunte, țintăței..., / Ia mai mânați măi flăcăi! / Hăi! Hăi!..” În continuare, se vorbește despre arat
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
despre bădica Traian: „Dimineață s-a sculat, / Pe ochi negri s-a spălat, / La icoană s-a închinat, / Pe cal alb a-ncălecat / Și cu plugul a plecat / La arat și semănat. A plecat într-o zi de joi / Cu-n plug cu doisprezece boi, / Boi bourei, / În coadă, codălbei;/ În frunte, țintăței..., / Ia mai mânați măi flăcăi! / Hăi! Hăi!..” În continuare, se vorbește despre arat și semănatul „grâului de vară”, secerat cu: „Seceri mari/ Pentru secerători tari / Și altele mai mititele
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
țintăței..., / Ia mai mânați măi flăcăi! / Hăi! Hăi!..” În continuare, se vorbește despre arat și semănatul „grâului de vară”, secerat cu: „Seceri mari/ Pentru secerători tari / Și altele mai mititele / Pentru fete ocheșele...” Prin alte localități, unii gospodari umblă cu „Plugul mare” tras de patru boi, împodobiți cu colaci în coarne și acompaniați de buhaiuri și clopote mari. Cei mai buni urători din sat rostesc cu strigături, urarea agrară, desprinsă din cea mai cunoscută versiune populară - „Plugușorul”, după textul clasic prelucrat
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
colaci în coarne și acompaniați de buhaiuri și clopote mari. Cei mai buni urători din sat rostesc cu strigături, urarea agrară, desprinsă din cea mai cunoscută versiune populară - „Plugușorul”, după textul clasic prelucrat de Vasile Alecsandri. Urăturile au denumiri variate: „Plug”, „Plugușoare”, „Bicișoare”, sau chiar „Fierărie” și se desfășoară într-o atmosferă ritualică, în care gesturile au semnificație simbolică. Urătorii sunt costumați în ținută populară, specifică zonei din care provin. În prezent, „Plugușorul” este mai mult un obicei de felicitare a
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]