3,494 matches
-
și nehotărât). Că în limbile romanice în general, majoritatea cuvintelor din aceste categorii gramaticale se caracterizează prin gen gramatical (masculin și feminin), precum și prin număr (singular și plural), deși aceste trăsături nu sunt totdeauna reprezentate de forma sonoră a cuvintelor. Pluralul este auzibil numai în mod excepțional, dar este totdeauna marcat în scris. Genul majorității substantivelor și al unor adjective nu este indicat de forma cuvintelor, dar în general se poate deduce din formă celor cu care se acordă, deși de
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
putin, -a, -i, -e”, "un kilo" „un kilogram”, "une heure" „o oră”, "un morceau" „o bucată”, "une bouteille" „o sticlă”, "une tranche" „o felie”, "un paquet" „un pachet”, "une goutte" „o picătură” etc. Exemple: 3. Înaintea unui atribut adjectival la plural, se înlocuiește articolul nehotărât "des", în registrul de limbă elevat: "Elle a acheté des roses „A cumpărat trandafiri” → Elle a acheté de jolies roses" „A cumpărat trandafiri frumoși”. Spre deosebire de cel românesc, determinantul posesiv francez are forme diferite de cele ale
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
secțiunea Pronumele demonstrativ). După cum se vede din exemple, nici acest determinant nu se poate folosi în franceză împreună cu articolul hotărât. Substantivul francez prezintă dificultăți pentru un nenativ mai ales în ceea privește genul sau, formarea femininului celor animate și a pluralului: Substantivul se caracterizează și în franceză prin categoria genului gramatical, dar acesta poate fi numai masculin sau feminin. Genul substantivului se distinge mai rar că în română numai din formă substantivului, dar se distinge în general din formă cuvintelor cu
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
formă la ambele genuri, dar cu sensuri diferite. Exemple: Cele mai multe nume comune de persoane și de animale pot fi puse la feminin că și adjectivele. Vezi procedeele respective mai jos, în secțiunea Adjectivul calificativ. Cele mai multe substantive pot fi puse la plural. În general acesta nu se distinge de singular în vorbire, ci doar în scris, prin litera finală -s sau -x, în afară de cazurile relativ rare când substantivul este urmat de un cuvant cu inițială vocalica, de exemplu un atribut adjectival, de
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
în scris, prin litera finală -s sau -x, în afară de cazurile relativ rare când substantivul este urmat de un cuvant cu inițială vocalica, de exemplu un atribut adjectival, de care se leagă prin [z]: "leș affaires intérieures". Cu -x se marchează pluralul substantivelor care la singular se termină cu "-eau" sau cu "-au", și al celor mai multe terminate în "-eu": "des bouleaux" „mesteceni”, "des tuyaux" „țevi”, "des feux" „focuri”. Tot în "-aux" se termină și pluralul majorității substantivelor care la singular se termină
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
leș affaires intérieures". Cu -x se marchează pluralul substantivelor care la singular se termină cu "-eau" sau cu "-au", și al celor mai multe terminate în "-eu": "des bouleaux" „mesteceni”, "des tuyaux" „țevi”, "des feux" „focuri”. Tot în "-aux" se termină și pluralul majorității substantivelor care la singular se termină în "-al" sau în "-ail": "un animal / des animaux" „animal(e)”, "un corail / des coraux" „coral(i)”. Sunt singurele la care pluralul se distinge și în vorbire de singular. Excepții de la această excepție
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
tuyaux" „țevi”, "des feux" „focuri”. Tot în "-aux" se termină și pluralul majorității substantivelor care la singular se termină în "-al" sau în "-ail": "un animal / des animaux" „animal(e)”, "un corail / des coraux" „coral(i)”. Sunt singurele la care pluralul se distinge și în vorbire de singular. Excepții de la această excepție: "des balș" „baluri”, "des carnavals" „carnavaluri”, "des festivals" „festivaluri”. Pluralul substantivelor care la singular se termină în s, x sau z nu se distinge nici în scris de singular
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
sau în "-ail": "un animal / des animaux" „animal(e)”, "un corail / des coraux" „coral(i)”. Sunt singurele la care pluralul se distinge și în vorbire de singular. Excepții de la această excepție: "des balș" „baluri”, "des carnavals" „carnavaluri”, "des festivals" „festivaluri”. Pluralul substantivelor care la singular se termină în s, x sau z nu se distinge nici în scris de singular: "un pays / des pays" „țară / țări”, "une noix / des noix" „nucă / nuci”, "un nez / des nez" „nas / nașuri”. În franceză sunt
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
nume de țări de genul masculin, dintre care unele terminate în e: "le Danemark" „Danemarca”, "le Chili" „Chile”, "le Japon" „Japonia, "le Portugal" „Portugalia”, "le Cambodge" „Cambodgia”, "le Zimbabwe" „Zimbabwe”, "le Mexique" „Mexic”. Sunt și câteva țări cu nume la plural, care primesc articolul "leș": "leș Etats-Unis d’Amérique" „Statele Unite ale Americii”, "leș Pays-Bas" „Țările de Jos”, "leș Philippines" „Filipinele”. Numele de țări și de regiuni de genul feminin se folosesc cu prepoziția "en" „în” fără articol (en Pologne" „în Polonia
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
fel ca și numele de țări masculine care încep cu vocală: en Iran" „în Iran”. Cu aceeași funcție, celelalte nume masculine singulare de țări primesc prepoziția "à" contrasa cu articolul "le": au Japon" „în Japonia”. Înaintea numelor de țări la plural se folosește tot "à", contrasa cu "leș": "aux États-Unis" „în Statele Unite”. Adjectivul calificativ francez se aseamănă cu substantivul în privința formării femininului și a pluralului, si mai pune probleme referitoare la acordarea să și la gradele sale de comparație. Formarea femininului
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
primesc prepoziția "à" contrasa cu articolul "le": au Japon" „în Japonia”. Înaintea numelor de țări la plural se folosește tot "à", contrasa cu "leș": "aux États-Unis" „în Statele Unite”. Adjectivul calificativ francez se aseamănă cu substantivul în privința formării femininului și a pluralului, si mai pune probleme referitoare la acordarea să și la gradele sale de comparație. Formarea femininului are loc cu adăgarea la forma de masculin a unui "-e" care a fost pronunțat până la o anumită perioadă a istoriei limbii, dar care
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
când este antepus că atribut unui substantiv cu inițială consonantica: "un beau chateau" „un castel frumos”. Formă cu finală consonantica (totdeauna l) este antepus substantivelor cu vocală inițială: "un bel enfant" „un copil frumos”. Adjectivele cu trei forme sunt următoarele: Pluralul adjectivelor se formează după aceleași reguli și cu aceleasi excepții că cel al substantivelor (vezi mai sus). Adjectivul se acordă aproape totdeauna în gen și număr în calitate de atribut cu substantivul determinat și că nume predicativ cu subiectul propoziției. Dacă un
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
se acordă aproape totdeauna în gen și număr în calitate de atribut cu substantivul determinat și că nume predicativ cu subiectul propoziției. Dacă un singur atribut determina mai multe substantive, dintre care cel puțin unul este masculin, acordul se face la masculin plural: "une ville et un village italiens" „un oraș și un sat italian”. O excepție de la regulă este lipsa acordului adjectivului "grand" „mare” în unele cuvinte compuse devenite arhaice, precum "une grand-mère" „o bunica” sau "ce n’est pas grand-chose" „nu
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Amândouă sunt bune”, "Je prends le bus ligne deux" „Merg cu autobusul doi”. Numai numeralul corespunzător lui 1 are forme pentru cele două genuri: "J’ai un frère et une sœur" „Am un frate și o soră”. Se pun la plural următoarele numerale, în situațiile de mai jos: În contrast cu cele de mai sus, numeralul "mille" „mie” nu se pune niciodată la plural ("trois mille" „trei mii”, "trois mille cinq" „trei mii cinci”), iar corespondentul lui „o mie” este "mille" singur, fără
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
cele două genuri: "J’ai un frère et une sœur" „Am un frate și o soră”. Se pun la plural următoarele numerale, în situațiile de mai jos: În contrast cu cele de mai sus, numeralul "mille" „mie” nu se pune niciodată la plural ("trois mille" „trei mii”, "trois mille cinq" „trei mii cinci”), iar corespondentul lui „o mie” este "mille" singur, fără "un". Numeralele terminate în "-illion" și "milliard" sunt urmate în general de prepoziția "de", care le leagă de substantivul din grupul
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
jumatate de duzină”). Mai este și "une huitaine", de la "huit" „opt”, care se folosește numai pentru zile, însemnând că substantiv „o saptămână”. Aceste numerale se leaga cu prepoziția "de" de eventualul substantiv care le urmează, unele pot fi puse la plural și sunt totdeauna precedate sau de un cardinal, sau de articol hotărât, sau de articolul nehotărât "des": "Îl a une quarantaine d’années" „Are vreo patruzeci de ani”, "deux douzaines" „două duzini ”, "des dizaines de milliers de manifestants" „zeci de
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
au conflit" „Există o oarecare speranța de a se pune capăt conflictului”. Nu trebuie confundat cu adverbul "quelque": "Îl y avait quelque 500 personnes dans la salle" „Erau vreo 500 de persoane în sală.”. Quelques, tot determinant, este forma de plural a lui "quelque", dar are alt sens decât acesta: Îl reste quelques biscuits dans le tiroir" „Mai sunt câțiva biscuiți în sertar”. Cu "quelque" se formează mai multe cuvinte care sunt numai pronume: Quelqu’un are în limba modernă numai
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
acesta pentru dumneavoastră”. Quelque chose: "Je dois te dire quelque chose" „Trebuie să-ți spun ceva”. Quelque part: "J’ai déjà vu cet homme quelque part" „L-am mai văzut pe omul ăsta undeva”. Quelques-un(e)s este că forma pluralul lui "quelqu’un", dar are alt sens și i s-a păstrat și forma de feminin: "J’avais invité tous mes amis, mais quelques-uns n’ont pas pu venir" „I-am invitat pe toți prietenii mei, dar câțiva n-au
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
tout doucement" „Mi-a vorbit încet de tot”. Autre Acest cuvânt poate fi articulat sau nearticulat. Nearticulat, "autre" este nume predicativ: "Paul est autre que je croyais" „Paul e altfel decât credeam”. "Un(e) autre" poate fi: "D’autres" este pluralul determinantului/pronumelui "un(e) autre": Alt determinant + "autre": Alt determinant + "autres": Autre chose este numai pronume: "Moi, îl me faut autre chose" „Mie îmi trebuie altceva”. Un(e) certain(e) este numai determinant: "Je veux visiter seulement une certaine pârtie
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Moi, îl me faut autre chose" „Mie îmi trebuie altceva”. Un(e) certain(e) este numai determinant: "Je veux visiter seulement une certaine pârtie du musée" „Vreau să vizitez numai o anumită parte a muzeului”. Certain(e)s, forma de plural a lui "un(e) certain(e)", poate fi: "Certain(e)(s)" dintr-o propoziție se folosește și corelat cu "d’autres" care se află în propoziția următoare: "Certains (colis) șont arrivés, d’autres non" „Unele (colete) au sosit, altele nu
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
dar în ambele cazuri este postpus: Cu forma de subjonctiv prezent, persoana a III-a singular a verbului "être" s-au format două propoziții care au devenit locuțiuni pronominale nehotărâte: Un(e) țel(le) este cel mai adesea determinant, cu pluralul "de țel(le)s": "Une telle proposition est inacceptable" „O asemenea propunere este inacceptabilă”, "On ne peut pas faire ce travail avec de tels collaborateurs" „Nu se poate face munca asta cu asemenea colaboratori”. Poate fi și pronume, înlocuind un
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Europa de Est și în țările din „centura de votcă”, popularitatea ei prin alte părți se datorează folosirii acesteia în cocktailuri precum "Bloody Mary", "votca martini" și altele. Conform DEX online, cuvântul votcă are ca variante substantivele vodcă și vutcă. Forma de plural este „votci”, iar cea de dativ-genitiv este „votcii” (nu „votcăi”). „"Votca"” este forma romanizată a cuvântului „Водка”, transliterat „vodka”. Termenul este un diminutiv de la cuvântul rusesc pentru apă („вода”, pronunțat „"vo'da"”). Termenul poate fi găsit în documente de la Voievodatul
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
din afirmațiile de aici care par neclare sunt lămurite ulterior. (Ex.: Facerea 1.1 ""La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul"" este urmat de Facerea 1.26 ""Să facem om după chipul și asemănarea noastră ""; trecerea de la singular la plural nu este de înțeles fără cunoștințe biblice extinse; cunoașterea unor texte ca Ioan 1.1-3, Ioan 14.16-17 și altele asemenea arată existența unui Dumnezeu în Treime, făcând logic pluralul amintit, lucru cu care bineînțeles iudaismul nu e de acord
Creaționism biblic () [Corola-website/Science/302510_a_303839]
-
om după chipul și asemănarea noastră ""; trecerea de la singular la plural nu este de înțeles fără cunoștințe biblice extinse; cunoașterea unor texte ca Ioan 1.1-3, Ioan 14.16-17 și altele asemenea arată existența unui Dumnezeu în Treime, făcând logic pluralul amintit, lucru cu care bineînțeles iudaismul nu e de acord.) În conformitate cu aceste referințe biblice, și în special cu Facerea cap. I, Creaționismul biblic susține că speciile de plante și animale au fost create ca atare dintru început de Dumnezeu și
Creaționism biblic () [Corola-website/Science/302510_a_303839]
-
sociologică feministă se definește prin valorile pe care le promovează și nu prin tehnici particulare adoptate. Cercetarea feministă a impulsionat științele sociale în general și sociologia în particular cel puțin prin: 1.noi resurse empirice și teoretice-experiențele femeilor, mereu la plural (sporirea interesului pentru cercetarea femeilor și a experiențelor acestora) 2.noi scopuri pentru cercetare (pentru femei) 3.noi teme de studiu (lărgirea tematicii de cercetare prin abordarea unor teme ca munca casnică, violența domestică, maternitatea ca instituție socială, dimensiunea de
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]