2,913 matches
-
reprezintă o pluralitate reală - iar nu o pluralitate aparentă de infracțiuni -, întocmai precum concursul real, ambele fiind susceptibile de același tratament sancționator, spre deosebire de reglementarea anterioară (art. 103 din Codul penal din 1937), potrivit căreia concursul formal constituia o pluralitate fictivă de infracțiuni, fiind reținută numai infracțiunea care prevedea pedeapsa cea mai severă. ... 16. Având în vedere că săvârșirea mai multor infracțiuni de către o persoană sub forma concursului formal/ideal demonstrează un grad mai ridicat de periculozitate decât în cazul
DECIZIA nr. 325 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274570]
-
fiind suficiente mențiunile trimise de autoritățile competente în cadrul sistemului european privind cazierul judiciar. Acest demers nu poate conduce la schimbarea modalității de executare a pedepsei (prin revocarea suspendării și contopirea pedepselor aplicate), urmând să se țină cont de această pluralitate doar la individualizarea tratamentului sancționator al infracțiunilor judecate în România (pct. 11-12, Curtea de Apel Oradea - Decizia penală nr. 643/A/2020 și, similar, Decizia penală nr. 542/A/2020). ... 26. În cadrul acestei opinii, instanțele au mai argumentat că autoritățile judiciare au obligația
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
semnificație juridică hotărârii prin care o instanță străină s-a pronunțat în cadrul unui proces penal, ca urmare a comiterii unei fapte penale, și poate include recunoașterea hotărârii străine în vederea stabilirii stării de recidivă ori a altei forme a pluralității de infracțiuni care nu implică executarea pedepsei aplicate prin acea hotărâre, a deducerii unei perioade executate în străinătate dintr-o altă pedeapsă, recunoașterea unei decăderi sau interdicții etc. ... Principiile care derivă din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
Uniunii Europene care statuează asupra incompatibilității caracterului obligatoriu, distinct și prealabil unui alt proces al unei proceduri naționale de recunoaștere. ... 67. Referitor la problematica recidivei internaționale, dispozițiile art. 41 alin. (3) din Codul penal instituie pentru reținerea acestei forme de pluralitate de infracțiuni condiția recunoașterii hotărârii străine, potrivit legii, făcând astfel trimitere la prevederile Legii nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv la cele ale art. 147 din acest act normativ privind recunoașterea hotărârilor judecătorești străine în vederea producerii
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
din coroborarea considerentului (14) cu dispozițiile art. 3 alin. (3) din decizia-cadru menționată, recunoașterea în condițiile art. 147 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, poate avea loc, consecința fiind cea a stabilirii existenței unei forme a pluralității de infracțiuni și a unei eventuale deduceri a perioadei executate în străinătate, dacă este cazul. În schimb, dacă executarea pedepsei aplicate prin hotărârea străină a fost preluată de România în condițiile titlului VI din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
prin hotărârea străină a fost preluată de România în condițiile titlului VI din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, recunoașterea pe care o implică procedura prevăzută de acest titlu este suficientă pentru reținerea unei eventuale forme de pluralitate de infracțiuni și aplicarea mecanismului sancționator care să implice executarea efectivă a pedepsei, iar dispozițiile art. 147 din același act normativ nu sunt incidente. ... 75. În consecință, în cazul în care, în cadrul unei proceduri naționale, s-ar constata că
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
limitarea impusă de art. 3 alin. (3) din Decizia-cadru 2008/675/JAI se referă și la influențarea „executării“ hotărârii străine, instanța română care procedează la recunoașterea acesteia nu poate, în nicio împrejurare, să modifice modalitatea de individualizare a executării pedepsei. Astfel, dacă pluralitatea de infracțiuni ar fi stabilită în raport cu o faptă pentru care s-a dispus aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării acesteia, instanța română nu va putea proceda la revocarea suspendării și aplicarea mecanismului sancționator obligatoriu prevăzut de Codul penal
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
aflăm în prezența unei infracțiuni continuate a cărei încadrare se raportează la momentul epuizării activității presupus infracționale. ... 52. S-a arătat că esența problemei de drept constă în a stabili natura juridică și relevanța penală, din perspectiva unității sau a pluralității de infracțiuni, a unor acțiuni identice, de vânzare de substanțe de aceeași natură, dintre care o acțiune este săvârșită cât timp substanța era considerată psihoactivă și altă acțiune după „transferul“ substanței în cuprinsul Legii nr. 143/2000, considerată astfel drog de
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
intrării în vigoare a Legii nr. 77/2023, o activitate infracțională concretizată în acte repetate de aceeași natură și având ca obiect aceeași substanță interzisă, săvârșite, în parte, anterior și, în parte, ulterior acestor modificări legislative, poate fi caracterizată ca o pluralitate de infracțiuni sub forma concursului sau doar o unitate legală sub forma infracțiunii continuate, pedepsibilă în conformitate cu legea în vigoare în momentul epuizării sale. ... 97. Nelămurirea instanței de trimitere vizează, așadar, în esență, efectele pe care, în principiu, o
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
infracțiunii continuate, pedepsibilă în conformitate cu legea în vigoare în momentul epuizării sale. ... 97. Nelămurirea instanței de trimitere vizează, așadar, în esență, efectele pe care, în principiu, o succesiune de legi în timp le produce asupra omogenității juridice a unei pluralități de acte de executare, atunci când respectivele acte au fost săvârșite la diferite intervale de timp, sub imperiul unor legi penale consecutive. Clarificarea acestei chestiuni de drept deschide o dublă perspectivă de analiză: una generală, referitoare la înțelesul și particularitățile
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
omogenitate în cazul particular al infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 194/2011 și Legea nr. 143/2000. ... 98. Reglementată în cuprinsul art. 35 alin. (1) din Codul penal, infracțiunea continuată reprezintă o formă a unității legale de infracțiune caracterizată prin existența unei pluralități de acte de executare unite sub aspectul subiectului activ, al rezoluției infracționale a acestuia și al caracterizării lor juridice. ... 99. Primele două elemente specifice, respectiv unitatea de subiect activ și unitatea de rezoluție infracțională, nu comportă discuții, problema de drept
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
unitatea legală) sau după săvârșirea infracțiunii care, în cazul analizat, corespunde momentului ultimului act de executare. ... 108. Pentru dezlegarea problemei de drept ce face obiectul sesizării prezintă relevanță numai cea dintâi ipoteză menționată, referitoare la subzistența unității juridice a unei pluralități de acte de executare atunci când ele au fost săvârșite într-un interval de timp în care s-au succedat cel puțin două acte normative cu relevanță incriminatoare. În acest caz nu se pune însă, în mod efectiv, problema alegerii
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
prin introducerea cerinței ca fapta funcționarului public să fie săvârșită în legătură cu îndeplinirea sau neîndeplinirea unui anumit act, iar nu doar în acest scop). ... 117. În fine, modificările legislative incidente exclusiv asupra pedepsei aplicabile nu afectează omogenitatea juridică a pluralității de acte ce intră în conținutul infracțiunii continuate, deoarece efectele lor juridice, limitate la componenta sancționatoare a normei penale, nu influențează însuși conținutul constitutiv al infracțiunii. ... 118. Din cele ce precedă se desprinde concluzia că, pentru a fi îndeplinită cerința
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
de „alte operațiuni“. ... 140. În măsura în care instanțele de judecată constată existența unei atare corespondențe, simplul fapt al succedării în timp a legilor de incriminare nu constituie, în sine, un impediment pentru a se reține omogenitatea juridică a unei pluralități de acte comise atât anterior, cât și ulterior datei de 7 aprilie 2023 și implicit, atunci când sunt îndeplinite celelalte condiții structurale specifice infracțiunii continuate, și incidența acestei forme de unitate legală, astfel cum este prevăzută de legea în vigoare
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
descoperă că persoana condamnată mai săvârșise o infracțiune până la acordarea liberării, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea acestui termen, liberarea se anulează, aplicându-se, după caz, dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni, recidivă sau pluralitate intermediară. “ ... 15. Prin Decizia nr. 10 din 28 aprilie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că sintagma „dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana
DECIZIA nr. 452 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291248]
-
penal împotriva altui inculpat, deoarece nu poate avea calitatea de persoană vătămată. ... 15. Chiar dacă în prezent infracțiunea de încăierare face parte din categoria infracțiunilor îndreptate împotriva persoanei, specificul său, constând în aceea că subiectul activ este reprezentat de o pluralitate de făptuitori, fiecare răspunzând în calitate de autor pentru participarea la încăierare, face ca acțiunea civilă să nu poată fi soluționată în aceeași modalitate ca în cazul unor infracțiuni contra persoanei care nu presupun un subiect activ plural. ... 16. Prin
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
1) din Codul penal, având ca obiect pretenții civile decurgând din leziunile suferite ca urmare a încăierării, este inadmisibilă. ... 58. S-a reținut că infracțiunea de încăierare este o infracțiune cu subiect activ plural, specificul acestei infracțiuni fiind dat de pluralitatea de subiecți activi, infracțiunea neputând fi reținută în lipsa acestei pluralități naturale. Or, admiterea acțiunii civile și obligarea unui participant la încăierare la plata unor daune morale sau materiale către un alt participant care a suferit vătămări conduc practic la
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
leziunile suferite ca urmare a încăierării, este inadmisibilă. ... 58. S-a reținut că infracțiunea de încăierare este o infracțiune cu subiect activ plural, specificul acestei infracțiuni fiind dat de pluralitatea de subiecți activi, infracțiunea neputând fi reținută în lipsa acestei pluralități naturale. Or, admiterea acțiunii civile și obligarea unui participant la încăierare la plata unor daune morale sau materiale către un alt participant care a suferit vătămări conduc practic la negarea vinovăției participantului despăgubit pentru suferirea unui prejudiciu moral sau material
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
vătămată constituită parte civilă în procesul penal. Participarea sau implicarea în încăierare este rezultatul direct al voinței fiecărui inculpat, astfel încât, în măsura în care același inculpat ar fi despăgubit pentru prejudiciul moral sau material provocat de alți membri ai pluralității de subiecți activi, s-ar ajunge la folosirea propriei vinovății în obținerea unui drept de reparare, contrar principiului conform căruia nimeni nu se poate prevala de propria culpă în obținerea protecției unui drept (nemo auditur propriam turpitudinem allegans). ... 60. Un
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
un subiect activ plural. Dacă în cazul unei infracțiuni îndreptate împotriva vieții persoanei, de regulă există o delimitare clară a noțiunii de subiect activ, persoană vătămată și subiect pasiv, în cazul infracțiunii de încăierare, subiectul activ este reprezentat de o pluralitate de făptuitori, fiecare răspunzând în calitate de autor pentru participarea la încăierare. ... ... ... IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate 62. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
Judecătoria Tecuci, Judecătoria Liești, Judecătoria Galați, Judecătoria Râmnicu Sărat, Judecătoria Răcari, Judecătoria Pucioasa, Judecătoria Caransebeș și Judecătoria Reșița. ... 78. În argumentarea opiniei exprimate s-a precizat, în esență, că, în cazul infracțiunii de încăierare, subiectul activ este reprezentat de o pluralitate de făptuitori, fiecare răspunzând în calitate de autor pentru participarea la încăierare. Încăierarea există dacă la aceasta participă două tabere, fiecare având cel puțin două persoane, între care au loc acte reciproce de violență. ... 79. Dacă, în cazul unei infracțiuni
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
acte reciproce de violență. ... 79. Dacă, în cazul unei infracțiuni îndreptate împotriva vieții persoanei, în general există o delimitare clară a noțiunii de subiect activ, persoană vătămată, subiect pasiv, în cazul infracțiunii de încăierare, subiectul activ este reprezentat de o pluralitate de făptuitori care au calitatea de autor - împărțiți în două tabere de cel puțin două persoane fiecare, iar subiectul pasiv al infracțiunii de încăierare este persoana victimă a violențelor comise în cursul încăierării, respectiv acele persoane care cad victime nevinovate
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
activității infracționale, interpretare care contravine reglementărilor specifice răspunderii delictuale. ... 81. Participarea sau implicarea în încăierare este rezultatul direct al voinței fiecărui inculpat, astfel încât, în măsura în care același inculpat ar fi despăgubit pentru prejudiciul provocat de alți membri ai pluralității de subiecți activi, s-ar ajunge la folosirea propriei vinovății în obținerea unui drept de reparare, contrar principiului conform căruia nimeni nu se poate prevala de propria culpă în obținerea protecției unui drept (nemo auditur propriam turpitudinem allegans). ... 82. În
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
persoanei, prin care a urmărit să rezolve problemele determinate de atragerea răspunderii penale după regulile obișnuite, în contextul imposibilității identificării concrete a fiecărui autor al fiecărui act de violență săvârșit în cadrul încăierării. ... 99. Aceste reguli de drept subsumate mecanismului pluralității naturale de infractori produc consecințe importante asupra răspunderii penale a celor care participă la o încăierare între mai multe persoane. Infracțiunea de încăierare fiind subsumată infracțiunilor caracterizate de pluralitate naturală este o infracțiune unică săvârșită de autori distincți, iar fiecare
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
săvârșit în cadrul încăierării. ... 99. Aceste reguli de drept subsumate mecanismului pluralității naturale de infractori produc consecințe importante asupra răspunderii penale a celor care participă la o încăierare între mai multe persoane. Infracțiunea de încăierare fiind subsumată infracțiunilor caracterizate de pluralitate naturală este o infracțiune unică săvârșită de autori distincți, iar fiecare dintre ei va răspunde în calitate de autor, și nu de coautor al infracțiunii. ... 100. Subiectul pasiv al infracțiunii de încăierare poate fi orice persoană, fie prinsă fără voia
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]