518 matches
-
nivele de educație. Motivul economic cel mai adesea avansat este cel al costurilor de tranzacție superioare cu care proprietarii sunt confruntați atunci când își schimbă locuința. Cheltuielile respective sunt multiple: se referă la cheltuielile pentru agenție, cheltuielile la notar, impozitul pe plusvaloare, cheltuielile asociate cu schimbarea de mobilier și decorațiuni, cheltuielile asociate cu menținerea în stare bună a bunului pus în vânzare, costul deținerii provizorii a două bunuri simultan, etc. Un alt motiv este că familiile proprietare pot fi tentate să rămână
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
atâtea mii repetate pentru a continua să trăiască, de vreme ce conservarea universului este, potrivit teologilor, o creație continuă. [„Când rezolvă o mare problemă“ - a spus Radek - „Lenin nu gândește în categorii istorice abstracte, nu-și bate capul cu renta funciară sau plusvaloarea, nici cu absolutismul sau liberalismul; el se gândește la oamenii vii, la țăranul Isidor din Tver, la muncitorul de la uzinele Putilov sau la polițistul de pe stradă, și caută să-și reprezinte cum vor acționa hotărârile luate asupra țăranului Isidor sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ea doar a pregătit-o, acționând drept cauză a sa, iar nu ca veritabila sa esență. Accelerarea frenetică a producției ca producție economică suscită din rațiuni economice (necesitatea de a menține rata profitului și mai cu seamă pe aceea a plusvalorii) inventarea și proliferarea unor mijloace de fabricație noi, perfecționarea celor vechi, și astfel o extraordinară dezvoltare tehnică, care face uz de invențiile științei și le provoacă la rândul său. Mijlocul de producție nu mai este "instrumentul" care prelungește corpul subiectiv
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sunt în orice caz, fac ceea ce fac și gândesc ceea ce gândesc pentru că există o Istorie și în funcție de ritmul acesteia, de caracterul fiecăreia dintre "epocile" sale. Nu individul viu este cel care produce prin munca sa capitalul și principalul său caracter, plusvaloarea; dimpotrivă, structura regimului capitalist este cea care determină în totalitate acest individ și munca sa. Capitalismul, tocmai, este o structură, un sistem, el se auto-dezvoltă și se sporește de la sine potrivit iluziei pe care Marx o denunță neobosit. Nu pentru că
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și fără de impozitul de față, care privește însuși obiectul întreprinderii. În afară de scăzămintele prevăzute în acest articol, nici o altă scădere nu se mai poate face la stabilirea beneficiului net. Astfel nu se vor putea scădea sumele cheltuite spre a da o plusvaloare instalațiunilor sau sumelor afectate sporirii întreprinderilor. Articolul 32 După alegerea beneficiului net, în urma scăderilor de mai sus, se mai scade: a) La societățile anonime pe acțiuni, rezervele statutare pînă la limita de 10% din beneficiul net arătat prin bilanț, atunci
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
care, după cum a arătat Marx, pornește de la mașina-unealtă în condiții istorice și tehnice cunoscute. Totuși, chiar începuturile mașinismului prezintă o însemnătate excepțională în istoria societății, căci mașina - după cum spune Marx - este, pe de o parte, un „mijloc pentru producerea de plusvaloare”, adică un mijloc de mărire a numărului și a forței economice a burgheziei, iar pe de altă parte, un mijloc „de sporire a numărului muncitorilor salariați”, a sărăcirii, ruinării lor. Mașinismul, așadar, accelerează dezvoltarea societății, simplifică raporturile sociale, adâncește lupta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
set de legi, norme, regulamente și coduri de conduită adoptate în mod voluntar, care permit unei firme să atragă resursele umane și materiale necesare activității sale și-i oferă totodată posibilitatea de a desfășura o activitate eficientă, care să genereze plusvaloare pe termen lung pentru acționari, grupuri de interese și pentru societate în ansamblu ; conducerea corporativă reprezintă: − un set de relații între managementul societății, Consiliul de administrație, acționarii săi și alte grupuri de interese în societate; − structura prin care se stabilesc
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
auditul intern analizează și evaluează procesul de gestionare a riscurilor și sistemul de control intern implementat de management pentru a oferi acestuia: asigurare rezonabilă privind modul de administrare a riscurilor și funcționalitatea sistemului de control intern; consiliere, menită să aducă plusvaloare și să îmbunătățească activitățile de administrare a entității, gestiunii riscurilor și controlului intern, fără ca (auditorul intern) să-și asume responsabilități manageriale; practic, auditul intern este acea componentă dintr-un sistem, care nu efectuează control intern, ci realizează o evaluare independentă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
d? na?tere opozi?iei intereselor lor. �n secolul al XIX-lea, principiul societ??îi capitaliste cerea că proprietarii fabricilor ?i uzinelor s? fie preocupă?i de ob?inerea profitului maximal ?i de apropierea privat? a beneficiului creat de muncitor (plusvaloarea), acesta fiind lezat de exploatare. Mai mult, clasa capitali?tilor, de?în?toare a mijloacelor de produc?ie, acapareaz? puterea politic? de care se serve?te pentru a interzice muncitorilor orice manifestare public? a insatisfac?iei lor. Dar se bucur
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
În țara lui Villon, Pascal, Sade și Rimbaud. Literatura franceză de astăzi este industrializată și produce pentru marele public. Aventura editurii Minuit, care publica literatură de avangardă Într-o perioadă În care litera scrisă putea fi considerată ca purtînd o plusvaloare politică, În care fiecare dire promitea și devenea de fapt un faire, s-a Încheiat În 2001, anul morții legendarului editor Jerome Lindon. Omagiul pe care i-l aduce Jean Echenoz În récit-ul omonim este prima autoficțiune pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
teatralitate pe care îl generează supravegherea, asupra plăcerii perverse și suspecte pe care o produce, asupra privirii de o acuitate ieșită din comun pe care aceasta o provoacă. O privire ce-și are originea în surplusul de putere acordat spectatorului, plusvaloare a privirii informate. Supravegherea sacră Supravegherea este consubstanțială sacrului: Dumnezeu, zeii văd totul, iar oamenii nu se pun în mișcare, nu se agită, nu hoinăresc decât sub controlul Puterii de Sus. Al privirii Ei atotcuprinzătoare. Oricine ar avea de gând
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
destinelor și situațiilor teatrale li se adaugă o trăire personală, propriul meu trecut, uneori uitat, dar pe care piesa citită sau spectacolul la care asist îl reînvie brusc. Reacția mea, fascinația în fața supravegherii în teatru își au rădăcina în această plusvaloare mnemonică al cărei depozitar sunt și pe care o inoculez întotdeauna „istoriilor” de pe scenă la care sunt martor, alternând astfel simpatia pentru „veghere” cu vigilența față de „supraveghere”. Referințe bibliograficetc "Referințe bibliografice" Lucrări de referință ASH, Timothy Garton: The File, A
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
imagine a puterii se întemeiază pe o putere a imaginii. Nu-și însușește statul imaginea "creatoare" a culturii tocmai fiindcă arta (contemporană), cu toată evanescența semnificațiilor ei și cu absența limbajului articulat, reprezintă unul dintre ultimele centre de abundență, de "plusvaloare a sensului" (după expresia lui Claude Lévi-Strauss)? Nu este arta unul dintre ultimele locuri unde imaginea dezinteresării capătă formă și servește scopurilor politice? Dacă nu, de ce ar exista un paralelism între puterea tot mai mare a dublei imagini a artistului
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de cercetare a profesorului sau a antrenorului și activitatea practică a acestuia, putem concluziona că nu se poate vorbi despre progres, generat de cercetarea științifică a activității motrice umane, dacă rezultatul acesteia nu va depăși cadrul cunoașterii existente, generând, astfel, plusvaloare cercetării domeniului în discuție. Cerința imperativă de anticipare a exigențelor societății de mâine, direcționate configurativ pe formarea (instrucția și educația) actualului formabil, fie el elev sau student, integrat ulterior într-un viitor, care va constitui prezentul lui, și în care
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
considerate neproblematice, odată ce se bazează pe raporturile de echilibru ale pieței; de aceea modelul consideră organizația aidoma unei „cutii negre”. Varianta marxist - capitalistă a acestui model este similară, doar că, În locul clienților, beneficiarii „jocului” economic sunt investitorii care captează „beneficiile” (plusvaloarea) produse de organizație. În opoziție cu acest model, teoria „investitorilor” „argumentează că toate persoanele sau grupurile ce participă Într-o organizație având interese legitime fac astfel pentru a obține beneficii și nu există o prioritate prima facie a vreunui set
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
contradicțiile pe care le presupunea, și al căror efect principal era dat de pauperizarea proletariatului. Cei care dețin mijloacele de producție, membri ai clasei burgheze, exploatează muncitorul, nepermițându-i să se folosească de prousele muncii lui. Ca atare, din cauza însușirii plusvalorii care rezultă din munca proletarilor de către capitaliști, în această societate este prezentă o perpetuă luptă între cele două clase. Lupta de clasă este rezultatul direct al relațiilor de producție care sunt, în esența lor, relații de clasă. De aceea, după cum
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
alții o caută astăzi după exemplul vostru. Ați cerut Legii alt lucru și mai mult decât trebuie cerut Legii, alt lucru și mai mult decât Legea poate să ofere. I-ați cerut nu securitatea (ar fi fost dreptul vostru), ci plusvaloarea a ceea ce vă aparține, ceea ce nu putea să vă fie acordat fără a aduce atingere drepturilor celuilalt. Și acum, nebunia pretențiilor voastre a devenit nebunia universală. Și dacă doriți să exorcizați furtuna care amenință să vă înghită, nu vă rămâne
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
imperialismului sau a relațiilor internaționale, marxismul postulează expansiunea ca fiind o caracteristică de bază a statelor capitaliste. Motivul principal care determină capitalismul să se extindă în afara granițelor sale este "legea scăderii ratei profitului" a lui Marx. După părerea lui Marx, plusvaloarea (profitul) se obține prin diferența între valoarea produsului și valoarea muncii. Dar cum concurența determină creșterea ponderii componentei capitalului în procesul de producție, în dauna componentei muncii, surplusul se micșorează (pentru o critică, vezi Brewer 1990: 33-35; vezi și Barone
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
că cererea, în lumea capitalistă, nu ține pasul cu expansiunea producției. După părerea ei, sforțarea colonială demonstrează nevoia disperată a capitalului, care folosește statul ca vehicol, de a extinde capitalismul spre ultimele zone ale lumii necapitaliste, pentru a realiza o plusvaloare imposibil de obținut în propria țară. Al doilea punct de vedere, care a cîștigat o aderență mai mare grație lui Lenin, vede imperialismul ca pe un rezultat al unui nou stadiu specific al capitalismului, numit capitalismul monopolist, în care concurența
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
extinsă). Nici nivelul consumului, nici creșterea demografică a consumatorilor (forței de muncă) nu pot ține pasul cu creșterea producției. Acest sub-consum are două implicații. În primul rînd, unele produse nu vor fi schimbate pentru bani. Ca urmare, o parte din plusvaloare nu va putea fi realizată, ceea ce ar constitui condiția necesară pentru extinderea către un nou și mai mare ciclu de acumulare, adică pentru investiția într-o capacitate de producție mai mare. În al doilea rînd, știind că cererea este insuficientă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de happening art. Atâta timp cât creația în sine nu se mai poziționează în centrul de interes al autorului, iar instrumentele rudimentare de care acesta se folosește nu fac decât să transpună trăirile autentice ale poetului, activității creatoare înseși i se acordă plusvaloare. Decurg de aici două căi convergente și inevitabil circulare: pe de o parte, opțiunea poeților dadaiști (dar și a celorlalți avangardiști) pentru textele teoretice, manifestele literare care nu numai că oferă o bună „piață de desfacere” extremismului lor nihilist, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
redevină subiect luându-se din nou în posesie prin sustragerea de sub forțele impersonale ale capitalului. Când valoarea de întrebuințare va fi rămas singura valoare care structurează schimburile dintre oameni, procesul va fi reușit. Capitalul operează cu ajutorul a două instrumente majore: "plusvaloarea" și "diviziunea muncii". Plusvaloarea se obține prin explatoarea subtilă și eficientă a muncii. Cum? Dacă în modurile de producție anterioare capitalului munca era exploatată direct, acum ea este exploatată indirect și totodată mult mai eficient. Proletarul nu își vinde munca
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din nou în posesie prin sustragerea de sub forțele impersonale ale capitalului. Când valoarea de întrebuințare va fi rămas singura valoare care structurează schimburile dintre oameni, procesul va fi reușit. Capitalul operează cu ajutorul a două instrumente majore: "plusvaloarea" și "diviziunea muncii". Plusvaloarea se obține prin explatoarea subtilă și eficientă a muncii. Cum? Dacă în modurile de producție anterioare capitalului munca era exploatată direct, acum ea este exploatată indirect și totodată mult mai eficient. Proletarul nu își vinde munca în sine, ci forța
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
muncă. Patronul îi cere în schim opt, zece, douăsprezece sau chiar mai multe. Astfel, capitalistul își însușește și vinde pe piață și produsul unor ore de muncă pentru care muncitorul nu este plătit. Profitul derivat de aici Marx îl numește plusvaloare. Plusvaloarea crește direct proporțional cu exploatarea proletariatului, accentuând astfel tensiunile sociale și grăbind procesul revoluționar. La fel, diviziunea muncii este responsabilă de geneza capitalismului, cum argumentează Wallerstein, prin simplul fapt că impulsionează comerțul și deci crearea de valoare de schimb
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Patronul îi cere în schim opt, zece, douăsprezece sau chiar mai multe. Astfel, capitalistul își însușește și vinde pe piață și produsul unor ore de muncă pentru care muncitorul nu este plătit. Profitul derivat de aici Marx îl numește plusvaloare. Plusvaloarea crește direct proporțional cu exploatarea proletariatului, accentuând astfel tensiunile sociale și grăbind procesul revoluționar. La fel, diviziunea muncii este responsabilă de geneza capitalismului, cum argumentează Wallerstein, prin simplul fapt că impulsionează comerțul și deci crearea de valoare de schimb. Crizele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]