4,027 matches
-
groasă sau cablu împletit din sârmă oțeloasă, pentru a lega lemnul pe plută și pentru ancorare când se ajungea din urmă o altă plută pentru a nu se ciocni. La ancorare se arunca țuiacul după o răchită și încetinea mersul. Plutele se formau din amonte de Ciocănești, din zona Cârlibaba și ajungeau până la Dunăre la Galați, unde lemnul era preluat de turci pentru construirea de nave, deoarece lemnul de aici este bogat în rășini rezistente la apă. După ce s-a făcut
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
din zona Cârlibaba și ajungeau până la Dunăre la Galați, unde lemnul era preluat de turci pentru construirea de nave, deoarece lemnul de aici este bogat în rășini rezistente la apă. După ce s-a făcut barajul de la Bicaz, prin anii 1969, plutele au circulat numai până acolo și ulterior s-a renunțat la utilizarea lor, din cauza mijloacelor moderne de transport. În prezent pluta mai este folosită numai în scopuri turistice în timpul Festivalul Național al Păstrăvului. Plutașii din Ciocănești au fost invitați în
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
de aici este bogat în rășini rezistente la apă. După ce s-a făcut barajul de la Bicaz, prin anii 1969, plutele au circulat numai până acolo și ulterior s-a renunțat la utilizarea lor, din cauza mijloacelor moderne de transport. În prezent pluta mai este folosită numai în scopuri turistice în timpul Festivalul Național al Păstrăvului. Plutașii din Ciocănești au fost invitați în iulie 2007 în Germania la un congres unde au fost premiați, fiind considerați pionerii plutăritului. În 2011 la Festivalul Național al
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Tot în 2011 peste 350 de jurnaliști din întreaga lume au fost prezenți la Ciocănești unde s-a desfășurat una din cele cinci zile ale Congresului Mondial al Jurnaliștilor pe probleme de turism și au fost încântați de plimbarea cu plutele pe Bistrița. În muzeu sunt amenajate spații dedicate și celorlalte ocupații ale localnicilor, precum fierăritul, păstoritul și butinăritul, torsul și țesutul. Butinăritul este reprezentat prin obiecte de uz casnic și gospodăresc precum: cofă, doniță, budârlău (untar, vas din lemn în
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
nas de propriii naționaliști extremiști, care acum apelează la tot felul de tertipuri pentru a nu mai ieși din U.E., iar olandezii au dat peste nas propriilor extremiști, nici francezii nu vor da curs scenariului apocaliptic al unor duși cu pluta. Tot lelea Safta a declarat, încă de toamna trecută, că francezii sunt oameni raționali, dar cine să ia în seamă părerea exprimată de un om din popor? În continuare, mass media românească este fixate pe crearea de știri false, interne
TABLETA DE WEEKEND (193): RIDICAREA ŞI DECĂDEREA CIUMEŢILOR ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368783_a_370112]
-
învățătură ce ar trebui de urmat, desigur de către migrați. Barca, adică de la ea se pleacă - de la obiectul cu pricina, în care există presiunea exercitată de faptul că sunt “prea mulți”, respectiv mai mulți decât numărul ce inițial o astfel de “plută” filosofică îl poate suporta, tot la fel cum pentru cealaltă “barcă” - pământul - prin extensie, chiar de este mai larg și variat, existînd posibilitatea ca migranții să traverseze mai multe frontiere, în ciuda spațiului (Schengen) larg, totuși prezintă cu atât mai mult
JUCATĂ LA TEATRUL EVREIESC, PE DATA DE 14 MAI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370799_a_372128]
-
aici! - Imediat, iubito, se rezolvă! Credeam că dorești să pescuiești mai târziu și de aceea nu am montat-o, însă în câteva minute este gata, numai că trebuie să-ți iei scăunelul și să stai lângă ea, să urmărești mișcarea plutei. Pe care o dorești: pe cea de opt metri, sau pe cea de șase, care este mai ușoara? - Pe cea de șase. - Bine! M-am dus la portbagaj, am scos fixa de șase metri și în câteva minute era gata
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
metri și în câteva minute era gata de folosit, cu râma în cârlig. Am ales un loc mai retras la buza stufului, să nu mă încurce nici pe mine când pescuiesc, nici pe ea când lansează. I-am potrivit adâncimea plutei în funcție de cea a apei și am făcut lansarea. Rămânea doar să aștepte mișcarea plutei, ceea ce s-a întâmplat imediat, semn că peștele circula pe la mal, pe lângă stuf. Nu am apucat să arunc momeală în acel loc, ca să nu stârnesc interesul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
ales un loc mai retras la buza stufului, să nu mă încurce nici pe mine când pescuiesc, nici pe ea când lansează. I-am potrivit adâncimea plutei în funcție de cea a apei și am făcut lansarea. Rămânea doar să aștepte mișcarea plutei, ceea ce s-a întâmplat imediat, semn că peștele circula pe la mal, pe lângă stuf. Nu am apucat să arunc momeală în acel loc, ca să nu stârnesc interesul broaștei țestoase, când am ridicat undița și în cârlig se zbătea o roșioară destul de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
tău pește. - Nu-i al meu că l-ai prins tu! zise ea râzând. - Bine, atunci este al nostru, că doar suntem o echipă, nu concurenți individuali. S-a așezat comod pe scăunel, la capătul fixei și urmărea cu interes pluta, dacă se mișcă. Pluta se mișca ușor, însemnând că este un peștișor micuț, însă pescărița mea rata mereu prinderea lui. Ori trăgea înainte de a se înțepa cu botul în cârlig, ori după ce furase momeala. Cert este că acest lucru o
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
al meu că l-ai prins tu! zise ea râzând. - Bine, atunci este al nostru, că doar suntem o echipă, nu concurenți individuali. S-a așezat comod pe scăunel, la capătul fixei și urmărea cu interes pluta, dacă se mișcă. Pluta se mișca ușor, însemnând că este un peștișor micuț, însă pescărița mea rata mereu prinderea lui. Ori trăgea înainte de a se înțepa cu botul în cârlig, ori după ce furase momeala. Cert este că acest lucru o enerva și făcea mărunt
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
la prinsul peștelui, consumă pe zi circa cinci kilograme de pește. Dacă se abate un stol numeros pe baltă, te lasă fără puiet. După ce ne-am servit micul dejun, fiecare și-a văzut de preocupările sale, urmărind cu atenție evoluția plutei sau a bambinelor. Razele soarelui deveniseră supărătoare. Chiar dacă se anunțase o zi cu nebulozități, între cele două maluri înalte ale lacului Limanu era destul de cald. Am umplut suportul umbrelei cu apă din lac și am instalat umbrela în dreptul pescăriței, astfel
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
răspunse surprins de reacția prietenului său: - Nuuu! Da’ ce idei îți veniră prin cap, mă’ Vasile? Nu, șî din câte văd eu, nici nu-ți trece prin cap ce năcaz am eu! Te gândești numai la prostii, ești plecat cu pluta, mă’! - Pă’ zi o dată, mă’! țipă acum nervos Vasile, nu mă mai fierbe atâta, că mă omori de viu, zăpăcitule, ce ești tu! Zi-mi o dată, ce-ai? - Bine mă’, hai că-ți spun. Da-mi promiți c-ai să
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
ci își îndreptaseră privirea spre faleză. Căpitanul, care își revenise de la ale lui, întrebă: - Da’ ce-o avea de latră? O fi careva p-aci, că io nu văd pe nimeni. - Ei Căpitane, acum ce faci? Câteva minute plecași cu pluta, numai tu știi unde și-acum ți se pare că-i careva p-aci. Nu-i nimeni, ce te-a apucat? Căpitanul nu-l băgă în seamă. Era atent în direcția unde priveau câinii în timp ce lătrau. Referință Bibliografică: Căpitanul Vasile
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
un loc unde mai pescuisem și altă dată, lângă papură. Acolo aveam șansa de a prinde cărășei mai mărișori. Pun o bucățică de râmă în ac și aștept cuminte să văd rezultatul. Cum stam eu așa concentrat cu ochii pe plută mi se pare că aud, la un moment dat, dinspre papură, niște sforăituri. Ciulesc urechile și într-adevăr, dinspre papură, nu departe de mine se auzeau clar sforăituri. Ca și cum cineva ar fi tras la aghioase acolo. Mă uit mai bine
PESCĂREASCĂ de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369486_a_370815]
-
am apă curentă nici lumină de la stat nu vreau datorii, o centă cu mine să stau la sfat, să aud vuiet de vânt șuierat de ploaie rece , cerul, acoperământ când soarele mă petrece, iar când mor să-mi facă o plută cu un pat de crengi uscate și-n lumea necunoscută să plutesc pe mări și ape, să mă poate noaptea vântul, stelele mă privegheze să nu mă îngroape pământul ci apele mă vegheze. Referință Bibliografică: singurătate / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare
SINGURĂTATE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370608_a_371937]
-
găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat fuga în curte și am căutat râme
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
mari ca mine și cu alți verișori, am mers cu căruța, înainte de răsăritul soarelui, la pescuit pe balta Limanu. Acolo foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet. Am tremurat
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
eu declar aici că următoarele poeme sunt senryuri, cu toate că autorii, la vremea lor, le-au denumit haikuuri. Matsuo Bashõ / În coliba mea / tot ce pot să vă ofer / e că țânțarii sunt mici Radu Patrichi / Faleza în zori -/ pescarii urmăresc pluta / eu răsăritul În concluzie, iese în evidență o calitate comună a celor două genuri: fie catren cu versuri scurte, fie tristih de forma 5-7-5, ambele îți pun inteligența la încercare - te obligă să spui multe în silabe puține. Politicienii sunt
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
scapi tu așa un pește frumos ca prostul!... se căina înciudat George. Eu m-am liniștit repede, Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat peștele cel fălos și lucios. George s-a întors iar la undița lui, urmărea aprig dopul de plută. - Băi, așa ghinion, băi, Viorele!... Să scapi tu ditamai pește, tocmai la mal!... se tot văita George în răstimpuri. George mai prinsese vreo doi peștiuci. Parcă și eu am mai prins unul, mic de tot. Nu prea mergea pescuitul în
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
jur le pomenesc, Sub semnul unui nou poet. BRIZA MĂRII Val de aer, dinspre mare, Vine ca o mângâiere, Într-o briză iubitoare, Ce aduce-n gând tăcere. Cu privirea-n larg, pierdută, Doi iubiți se-mbrățisează, Se visează pe o plută Duși de briza ce-i veghează. Dup-o oră de visare, Se trezesc, nimic nu văd, Dar de-o barcă cu uitare ... Un pescar prindea năvod. CHIRURGUL Când bolile sfidează frunți Și sapă lacrimi și durere, Chirurgul vieții pe cei
ALTARUL SUFLETULUI MEU (POEME) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353074_a_354403]
-
pornit-o spre Izvoarele Bistriței din inima m-ților Rodnei. Parcul Național pe unde se află izvoarele Izei-Tăul-Muced. În fața noastră se înălțau Carpații Răsăriteni cu înălțimele Gutăi, Rodnei, Bistriței. Încă din perioada primei tinereți mi-am dorit să urc pe o plută care timp de câteva zile se înalță și coboară, se sucește pe la coturi și oprește după ore de legănare pe valuri, la marginea unui sat unde ne puteam odihni. Cu toate că în zilele noastre, plutăritul e interzis căci nu mai e
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
se înalță și coboară, se sucește pe la coturi și oprește după ore de legănare pe valuri, la marginea unui sat unde ne puteam odihni. Cu toate că în zilele noastre, plutăritul e interzis căci nu mai e rentabil o plimbare pe unica plută a lui moș Neagu, e ca și cum am face o săritură înapoi spre vremea tinereții! Butucii care cândva erau rostogoliți din pădurile din jur pentru a devenii pentru câtva timp ,,vase plutitoare'' și apoi prelucrați la fabricele de cherestea din Piatra-Neamț
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
pe apele Bistriței. Am parcurs cam 40 de kilometrii. Privirile ne fugeau ba pe apele strălucitoare ale Bistriței, ba spre nestăvilitele întinsuri care ne înconjurau. Liniștea era din când în când 2 întreruptă de cântecele pasărilor ori ale colegilor de pe plute care își suceau capetele și încercau să se ia la întrecere cântând melodii care le veneau pe coardele cam străpezite. Cei patru plutași încercau să povestească din amintirile lor. La drept vorbind, plutăritul era o meserie pe cât de anevoioasă, pe
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
picioare, ba după spusele unuia din ei-a lui Vlad, a cărui părinte a fost toată viața plutaș, s-au betegit pe viață. Se întâmpla ca apele furioase să nu de-a voie pe la vreun cot, să treacă dihania de plută...atunci Zărnoiu-că așa s-a numit bietul om, s-a dat jos de pe plută și tot încercând ,contra valurilor să le înfrunte puterea ajutat de alți plutași, deodată i s-a prins corpul între plută și mâlul adânc... Plutașii noștrii
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]