9,563 matches
-
Din păcate, nu același lucru se poate spune despre două domnișoare romanțioase, debutate de revista buzoiana, cărora orice poștă a redacției le-ar fi răspuns deocamdată nu. Mai citiți. (Mostră: "În luntrea vieții tale/M-ai așteptat să vin,/ Să plutim alături/Și-n valuri de suspin/ Să regasești speranța" etc. etc.). v Că la orice revista care se respectă, paginile de mijloc au o pondere aparte. În ambele numere, ele sînt semnate de prof. Alexandru Gaița de la Arhivele Naționale Buzău
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18174_a_19499]
-
în noua Europa, ieșită din focul năpraznic al războiului cel mare și sfînt dus contra barbariei bolșevice, românul și-a făurit el singur destinul". Dar se află oare aci o eroare? În 1941, bolșevizarea României constituia primejdia de căpetenie ce plutea peste țară. Oricît de expansionist și crud și acesta, Reichul german era mai puțin înclinat a altera viața noastră spirituală și socială, tradițiile și instituțiile pe care le aveam, tolerîndu-le în virtutea principiului național. E revelatoare în această privință afirmația sintetică
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
peste câteva clipe eram cu inimile frânte de inexplicabile suferințe eliberatoare, plângeam și râdeam undeva în interior sau poate și pe dinafară, mii de amintiri rupeau vălul uitării și ne invadau, ceva se prăbușea sau poate se ridica în noi, pluteam sau cădeam, oricum, se simțea un fel de zbucium colectiv, un fel de încercare de a ne purifica. Un univers de emoții și trăiri intense, ce așteptase răbdător lângă noi, cine știe cât, se deschisese acum și ne copleșea cu trăiri fără
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
uniform șirag nenfrânt. Stăpân pe-acest mărunt pământ, Cu silă-n neagră lui pornire El uneltea, și-n drumul său N-afla nicicând împotrivire - Și s-a scârbit de-atâta rău. III Peste Caucaz, cu norii-alături, Cel izgonit din rai plutea ; Sub el Kazbekul în omături Că diamantul scânteia; Și-adânc, cu povârnișuri sterpe, Ca unduirile de șerpe, Cotea Darialul luminos, Iar Tereku, ca leu-n salturi, Zburlindu-și coama viforos, Urlă, și păsări din înalturi, Si fiara-n munți cu
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
sterpe, Ca unduirile de șerpe, Cotea Darialul luminos, Iar Tereku, ca leu-n salturi, Zburlindu-și coama viforos, Urlă, și păsări din înalturi, Si fiara-n munți cu răget crud, Al apei vuiet îl aud ; Și nouri auriți, în zare, Plutind alene dinspre sud, Îl însoțesc spre nord, spre mare ; Iar stăncile, ce-n grea grămadă În mreji de taine pirotesc, Isi pleacă frunțile să vadă Cum valuri repezi licăresc ; Înalte turnuri de castele, Din stânci privesc cumplit și treaz - Sunt
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
de rare , Cern , după datina străveche , Mireasma lor fără pereche ; În moarte mâini cum strânse șanț Iau bun rămas de la pământ ! Pe chipul ei , încremenit , Nimic nu-i amintea sfârșitul Sub foc de pătimi și de chin ; Asupra adormitei fete Plutea nespusa frumusețe A marmorei , acel senin Ce-i mai presus de simt și minte , Că moartea tainic și cuminte . Străfulgerând pe buze-abia Surâsul ei încremenise . Dar unui ochi ce-atent privise De multe lucruri triste, ea, Cu-a ei tăcere
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
de mahala cu interioare kitsch; peste cinematografe proletare și filme cu "gerarfilip". Demnă procreatoare a lui Mircică, "mămica" este și ea posedată de demonul fantasticului. Purtându-și imprimat pe trup, ca pe un destin, emblema pigmentată a fluturelui omniprezent, Maria plutește deasupra banalității meschine a vieții ei de muncitoare și trăiește într-un București oniric. Se avântă în feeria spectacolelor, identificându-se până la delir cu personajele lor sau explorează înfiorată lumea larvară a cavourilor. Dar ce altceva reprezintă "mămica", decât componenta
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
lansează printre colegi un pariu: salariile pe o lună celui care petrece un timp record fără să părăsească incinta vastă a uriașei "închisori" urbane. Supraviețuirea în mall este comentată inteligent și cu umor de acest superman ce se autoanalizează, în vreme ce - plutind prin spațiul sufocant - îi urmărește și pe ceilalți: un donjuan și victima sa aflată într-o lacrimogenă depresie, o secretară excedată de cleptomania bătrînului boss, un sinucigaș fără randament etc. Integral realizat cu o cameră video și un buget minim
Toronto, ediția "de argint" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16704_a_18029]
-
ale marilor oameni. Iar bărbații sînt totdeauna mai statornici ca amanți decît ca soți. Și, cu toate astea, amantele noastre sfîrșesc blestemîndu-ne că nu le-am luat de neveste, iar nevestele noastre că de ce le-am luat". Pe deasupra scrupulelor morale, plutește mentalitatea egotică a Don Juan-ului înnăscut, același dincolo de "mode și timp". La mare cinste se află tertipurile ce se înveșmîntă în forme cît mai apropiate de onorabilitate. E de relevat caracterul pragmatic, "raționalizarea" aventurii, care poate fi dirijată sau stopată
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
căutate. Prezența lor nu poate fi decît constatată, - ființa lor capricioasă se revelă în conjuncturi de gîndire care nu pot fi precizate dinainte. Ideile generale planează deasupra noastră ca niște nouri. Prezența lor nu se face prea bine simțită. Ei plutesc acolo, sus fără a se obliga la o participare directă, activă la ceea ce aici, se întîmplă. Din cînd în cînd descarcă ploaia care vine și apoi trece, - pentru că chiar puterea lor, a norilor s-a epuizat... Și ideile se epuizează
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
văzut pe Păunescu la televizor. A recitat două poezii. M-a surprins tinerețea lui atît de înfloritoare, piele netedă, prospețime. Ca fizionomist însă, m-a surprins și un alt lucru: expresia feței nu pare încă fixată, trăsăturile (externe și lăuntrice) plutesc într-un fel de indecizie și nu te asigură cu nimic în privința caracterului. Accentele și ponderea vocii sugerează putere, dar nu și certitudinea statorniciei". Sau următoarea "planetă" asupra evoluției lui Ion Gheorghe: "Întrevăd la Ion Gheorghe o crîncenă dorință de
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
poezii (ușor) desuete și simboliste încearcă să se armonizeze cu retorica prozaicului biografist: "Adevărat, nimic nu se dobândește pe gratis,/ dar și afurisita de crâșmă din piața orașului/ tocmai când cu prietenii mă simțeam mai bine/ începea și ea să plutească.../ Și asta pentru că împrejurul nostru se tot foiesc/ profeții mincinoși și din spuma portocalie/ a memoriei ceea ce ni s-a furișat prin ani a devenit,/ între zidurile realității, dogma cea mai cumplită." Laitmotive și imagini recurente încheagă o recuzită a
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
poate mai statornică, e activitatea lui de poet, începută destul de timpuriu, cu volumul Cartea nunților în 1968 și continuată apoi cu alte trei volume, ultimul în 1985. O discreție, explicabilă în parte prin faima de traducător și eseist a autorului, plutește asupra poetului Sorin Mărculescu, o discreție întîlnită altfel deseori atunci cînd asemenea structuri intelectuale se manifestă poetic. Mă gîndesc, de pildă, la poezia lui G. Călinescu, Perpessicius sau, mai ales, la aceea a lui Vladimir Streinu. Nu întotdeauna pretinsa uscăciune
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
boulles de gomme! Ce știm sigur e că noua lui cruciadă împotriva corupției, minciunii și imoralității era cât pe ce să se oprească în liftul de la etajul patruzeci și doi al unui hotel mexican! Și iată cum magia care a plutit vreo câteva zile peste capetele românilor s-a spulberat cât ai zice pește. Poate sunt alții mai subtili și înțeleg logica adâncă a domnului Constantinescu. în ce mă privește, eu mă dau bătut! Cum adică? Sobru, tras la patru ace
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
să pună capăt unui regim politic care data de secole. Darnton insistă asupra faptului că Enciclopedia nenăscută și ideile luministe aflate abia en herbe nu reprezentau încă un pericol pentru ordinea de stat. Scriitorii sînt relativ cuminți. în aer nu plutește, dinspre ei, nici o amenințare vădită. Exista, desigur, cenzura. O documentată cărticică a lui Adrian Marino, abia ieșită de sub tipar (Cenzura în România. Schiță istorică introductivă, Ed. Aius), atrage atenția asupra vigilenței și virulenței cenzurii în Franța de acum două sute cincizeci
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
o bogăție de necuprins. Lipsa totală a logicii demonstrează infinitul sentimentului. Sentimentul răspunde unor fapte contradictorii cu forme de expresie imprevizibile. Există o angoasă în fața turbulenței și una în preajma nemișcării. Situația eului nu poate fi determinată prin coordonate. El poate pluti sau naufragia exact pe același punct, pe aceeași latitudine și longitudine. Ordinea lucrurilor Ah! Ordinea lucrurilor este altfel decît ne închipuim. Ceea ce apare în fața privirii și a simțirii poate fi o ficțiune bine organizată, repetabilă într-atît încît deloc nu poate
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
vorbirea cu sisific efort a insului cu pricina: "parcă ducînd scînduri lungi în spinare, cu care nu putea să intre de-a curmezișul". N-am voie să închei fără să spun că pe apele mîloase ale caricaturii, disprețului și scîrbei plutesc mari lotuși de lirism, cum ar fi (izvorînd uneori direct din mocirlă) imaginea satelor de pe dealuri cu pruni care dorm somnul morții între două recolte și producții de țuică, sau retorica lamentație în care "ah, Doamne, te întreabă sufletul meu
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
fost cea care i-a arestat pe țiganii noștri... și nu altfel s-a întîmplat și înainte de război - pentru Olanda deci o situație deloc măgulitoare. R.B.: Relația cu celălalt, cu străinul, este oricum una din temele centrale ale actualității, ea plutește în aer aș spune. Mă gîndesc doar la cartea Juliei Kristeva Străini ne suntem nouă înșine sau la teoria freudiană a alterității, după care fiecare poartă în sine un străin. Dar aș vrea să știu mai multe despre ultimul dvs.
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
al făpturii omenești. Rezultatul este aproape o rugăciune laică, sublim scrisă, pe măsură tradusă de Mircea Aurel Buiciuc. Despărțirea de Matiora e construită din materia grea a descriptivului, epicul e într-o permanentă surdină, dialogul parcă murmurat, căci personajele trăiesc plutind în starea de teamă și deopotrivă duioșie pe care le-o provoacă această treptată și inexorabilă apropiere de clipa finală a despărțirii. Matiora este de fapt personajul central, iar la agonia ei sînt spectatori disperați și neputincioși toți locuitorii satului
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
obosită de dezamăgiri, dezorientată de insuccese. Demnitatea este cea care o împiedică să se lamenteze, oboseala și dezamăgirea sunt cele care o opresc să se sinucidă. Pe undeva acestei femei îi lipsește energia de a lua decizii majore, tocmai pentru că plutește în aburii unei suferințe pe care a purtat-o ca povară întreaga ei viață, și prin urmare nu știe cu adevărat cum ar arăta o existență fără durere. Deși nu o realizează, eroina romanului este o abulică într-un univers
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
Alina Chiriac Imaginarul clasic dezvăluie în viziunea lui Toma Pavel lumi bogate și bine desprinse de universul empiric. Arta îndepărtării. Eseu despre imaginația clasică este o carte despre iubirea clasicilor pentru lumile lor strălucind de demnitate și frumusețe, plutind deasupra restului lumii. Este o carte care vorbește și despre despărțirea modernilor de viziunea "completă", plină de sens a clasicilor; o viziune care mărturisește despre un posibil "supliment ontologic", despre un adaos de noblețe și plenitudine a ființei. Descifrînd tainele
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
de la Kant încoace, ci ca o permanentă "ajustare" a realului la nevoile particulare ale fiecăruia. Dacă ar fi trăit în această lume extraordinară a Internetului, cum trăim noi, precis ar fi adăugat aserțiunilor sale alte și alte argumente. Faptul că plutim într-un univers al simulacrelor și că atitudinea bovarică față de viață este o constantă a existenței noastre aproape nu mai trebuie demonstrat. E suficient să urmărești gesturile disperate ale telespectatorilor de telenovele, care își reglează existențele după cele ale unor
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
vechi că nu există jertfă mai plăcută zeilor decât sângele de tiran? Românul se aruncă în apele călduțe ale lui ce a fost odată, cu voluptatea cu care ar visa că o are în pat pe Naomi Cambell ori că plutește pe Mediterana la bordul unui yacht strălucitor. Și chiar dacă n-o să ajungă vreodată pe Mediterana iar Naomi Cambell, fiind prea ocupată, nu se știe când se va repezi și pe la noi, el se mulțumește deocamdată și numai cu ce are
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
ai nimic de câștigat e o contradicție în termeni. Doar naționaliștii bătuți în cap și demagogii fără scrupule văd în mondializare un pericol mortal. Un pericol există, firește: și anume, ca minciunile, incompetența și frauda să iasă rapid la suprafață, plutind deasupra apei ca firele de paie putrede. în România, "binele public" se identifică, matematic, cu setul de valori ale grupului aflat la putere. Dacă până în 1996 se vorbea mai puțin de "interesul de partid" (probabil un reflex de apărare, după
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
lui Gusti, foarte frecventat de lumea studențească și chiar de profesorime. În 1925, în vacanța de vară, după lungi dezbateri, s-a pornit pe teren pentru cercetarea monografică, la Goicea Mare, numai pentru zece zile. Lipsea încă sistemul și totul plutea în vag. Să precizez că prof. Gusti nu și-a ales întîmplător satul ca mediu ideal și necesar al cercetărilor sale monografice. El a ținut seama că 78,2% din populația țării locuiește la sate. Și, în consecință, acesta era
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]