793 matches
-
relaxezi... — Dar nu mă pot relaxa dacă ea nu dă telefonul pe care trebuie să-l dea! Altfel, iar o s-o amâne până la sfântu’ așteaptă! O cunosc! — Ba nu! — Ba da, Bex! Deja ai amânat-o prea multe luni! — E poamă rea băiatul? zice moașa. Ar trebui să-ți asculți prietena, îmi spune. Pare să știe despre ce vorbește. Prietenii știu întotdeauna când facem o alegere greșită! e de acord o femeie în halat roz. — El nu e o alegere greșită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
o imagine, cât mai curând profilul unei epure a imaginii. Felul în care ceva începe, apare și se dă semnificării vorbește de la sine despre faptul că "orice-nceput se vrea fecund", procesând din "obârșiile-izvoare18". Ceea ce izvorăște nesecat "între floare și poamă" face posibil peisajul transparent al unei necurmate faceri 19. Creația înseamnă ascensiune, relief ce se înalță în adânc ridicând întregul poem: "florile/ spre alte foarte înalte poieni tânjind/ mai invocă și-acum/ lumina ta fără de nume20". Între ceea ce se dă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
funcționeze și să dea rezultatele scontate de către toți cei implicați. Beneficiile nu sunt evidente numai în primii ani de școală, ci sunt semnificative indiferent de vârstă sau an de studiu. IV. TIPOLOGII DE PĂRINȚI ȘI COPII „Copiii după părinți ca poamele după pom.” ăproverb românesc) Influențele sistemului familial asupra procesului de formare a copilului sunt hotărâtoare. Specialiștii în acest domeniu precizează că relația părinți copii deține un rol deosebit în fixarea deprinderilor comportamentale, dar și în asigurarea condițiilor psihologice normale. Relația
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
axis mundiașezată în spirală și numită popular axa RaiIad. Ascensiunea se poate face pe o scară subtilă amplasată către arborele cosmic (bradul sau mărul), și acolo se stabilește cine este viu pentru credință, adică cui i se va dărui din poamele arborelui vieții. În ambele situații de urcare sau de coborâre, nu este vorba de o spirală logaritmică, ci de o spirală liberă și conică, care se lungeș te sau se scurtează după condițiile de circulație sau urgența acțiunilor. în coborârile
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
iubi”). Aia mă întreabă dacă poate continua să-mi citească: eu mă înfurii, la început... Apoi izbucnesc în râs. Cred că, atunci când suntem tineri, salvarea sufletului constă tocmai în această insolență amoroasă. Psyché Mă mai abat din gânduri mâncând niște poame minuscule și extrem de dulci. Numele lor e destul de lung în limba băștinașă, intraductibil în latină. Savoarea acestora reușește să mă umple de mulțumire și uit pe loc de orice lucru ce nu-mi procură plăcere. Mă tem că-mi pierd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ei și că nu mai păstrez nici o amintire. Apoi sosește Aia; vocea ei, semănând cu a Circei sau cu a unei sirene, izbutește să mă farmece din nou. Ea îmi ghicește gândurile sumbre și mă oprește să mai mănânc din poamele acelea. „Uitarea-i o boală pentru psyché”, spune ea. Cicatricea lui Ulise Eroul de la Troia se întoarce acasă în speranța că-și va recupera copilăria, înscrisă în întregime în cicatricea care ar trebui să-l ajute să fie recunoscut de către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nu mă-ntrebați cu ce frământări și refulări de Îndemnuri ale diavolului) acelor atracții morbide de care pătimesc Îndeosebi adolescenții În fața farmecelor pu trede ale femeilor consumate de boli și de viții ascunse, cum era teleleica de hangiță din fața primăriei, poamă bună, unealtă diavolească stând În calea călătorilor spre munte, zăboviți aici ca la „Hanul lui Mânjoală“. Iar peste drum, la primărie, sta vătășelul scurt și Îndesat care mă tot ațâța cu ispitele lui de pezevenghi bătrân, codoșul văduvelor și nevestelor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu dale colorate și cu flori multe, multe și un avuz vesel și răcoros - am găsit, spre norocul meu, o țărăncuță din Vinț, proaspătă la trup și care ți se dăruia cu dărnicia elementară a pomu lui care-ți oferă poamele din crengile lui anume aplecate spre tine (cum susține Bernardin de Saint-Pierre). Îmi ziceam, plecând de lângă ea ca un fulg, să Îl aduc aci de mână pe băiatul meu când i-o da tuleiele și-o Începe a-i mirosi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la Bogdana, să văd cum sunt strugurii, dacă sunt buni de cules, așa cum mi-ai spus matale. L-am văzut și pe moș Vasile Arghir, vecinul nostru cu via; el mi-a spus că de luni se apucă de cules poama tirează, că-i coaptă, și dacă vine vreo ploaie, cum boabele sunt subțiri la coajă, crapă și mucegăiesc. Am și văzut unii butuci unde ciorchinii au prins mucegai, rosti Maricica dovedind că a învățat bine lecția viei și vinului; − Da
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
îl întreabă pe Gheorghiță: − Gheorghiță, ai pregătit totul? Ia fă tu un inventar, îi spuse, mai mult ca să vadă dacă s-a deprins să verifice ce trebuie atunci când se pornește o treabă; − Păi tată am pus cada în care zdroghim poama, zdroghitoarea împrumutată de la moș Ghiță Nașcu, vasele și coșurile în care culegem și foaia de cort pe care punem corzile cu struguri, de pus la păstrare pentru iarnă; − Apăi dacă suntem gata, hai Lențâcă, Dumitre și tu Vasile suiți-vă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cum se cuvine mămăliga nelipsită moldovenilor cu o mâncărică de cartofi cu carne de pui, foarte gustoasă, brânză de oi cu ceapă pentru cine a dorit și au încheiat masa sățioasă cu câte o bărdacă de must negru, stors din poamă tirazie, busuioacă și coarnă. După masă au făcut o pauză binevenită chiar și pentru neastâmpăratul de Săndel, care a alergat ca un zvăpăiat toată dimineața. După odihnă culesul a fost reluat, ceata culegătorilor mărindu-se cu încă doi, adică Maria
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bine-ai venit/ Suflețelul meu iubit/ Că eu ard de dorul tău/ căutându-te mereu./» − Frumos ați cântat, spuse Gheorghiță, păcat că n-am adus cu mine vioara ca să vă cânt; de altfel n-aș fi putut să și culeg poamă și să și cânt; eu am să recit ceva dintr-o poezie scrisă de Mihai Eminescu, care îmi place tare mult...Ascultați: «A fost odată ca-n povești/ A fost, ca niciodată/ Din rude mari, împărătești/ O prea frumoasă fată
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cina. înainte de plecare Maria spuse: − Costache, cheamă fetele și băieții, că poate le-o fi foame, să mănânce ce a rămas de la prânz iar eu și Maricica plecăm acasă; − Așa-i, Marie, ia să văd eu cum stăm cu culesul poamei negre și dacă mai putem stoarce în cadă; se duse la căruță, aruncă o privire la cadă și spuse apoi: noi până la asfințitul soarelui umplem cada și mai punem în căruță, și om veni încet pe jos; Maricica, care după ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dădu binețe, zise: − Vecine, ai venit înaintea mea și încă n-ai isprăvit de cules, pesemne ai mai multă neagră ca mine; eu am umplut un coș de căruță și-s gata de plecare către casă; − Ai dreptate, vecine, dar poama cea albă, de nohan, ne va da bătaie de cap, că de n-o culegem la vreme se pierde, mai ales de cade brumă; dar n-am de ce s-o culeg acum, dacă nu este încă coaptă; − Așa-i, vecine
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ales de cade brumă; dar n-am de ce s-o culeg acum, dacă nu este încă coaptă; − Așa-i, vecine Costache, trebuie să vedem cum o fi vremea, dacă amenință bruma, trebuie să dăm foc la bălegar ca să nu atingă poama; da’ eu voiam săți spun altceva, mi-a mers la suflet cum ați cântat și ați spus poezii, parcă ați fi fost la serbare; − îmi pare bine că ți-a plăcut, da’ acuma noi trebuie să ne gândim cum facem
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
întoarse spre vie și întrebă: „Ei, copii, sunteți gata cu culesul? Atunci Gheorghiță, mergi și înhamă caii, ca să mergem acasă; Ei vecine, cu bine și să dea Dumnezeu să ne împlinim nevoile; Au plecat spre casă, cu cada plină de poamă zdrobită, plus o grămadă de struguri puși pe foaia de cort și câteva zeci de corzi cu struguri, ce vor fi agățate de grinzi în odaia „de din gios”. La iarnă, strugurii stafidiți vor îndulci mesele gospodarilor, care au fost
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cocoșul care scăpase în prima zi și, minune, iau dat mamei 500 de lei, plată pentru cocoș. Unii dintre soldații ruși aveau niște figuri ciudate, cu trăsături mai asiatice și am văzut că nu erau prea obișnuiți cu mâncărurile și poamele de pe la noi. Au mâncat fructe din mărul nostru și le-a plăcut dar când au dat cu ochii de nuci și văzându -le verzi și frumoase, au crezut că-s cine știe ce bunătăți și și-au umplut rubăștile. Dar când a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ferească sfântul să mă ating! Nici coacăze sau agrișe coapte și îmbietoare nu-mi era îngăduit să smulg de pe crenguțele lor, prea accesibile. Cu precauțiuni infinite, mai reușeam eu să-mi satisfac poftele (chiar să urc în părul râvnit, cu poamele mari și zemoase), însă ajutorul cel mai eficace la săvârșirea delictului mi-l dădea bunica, îndemnându-mă să-l comit când popa ațipea sau era ocupat: cu ce oare? căci de citit nu l-am văzut citind niciodată (poate Biblia
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
domnule, sar caii de cavalerie în colac, pe dealul cellalt..." La masă, când se aduc fructele. "Ara, bre, de ce n-ai adus mai puțin?... De abea se vede strugurele în dosul florilor de pe farfurie... Nici nu mai spăl bucățica de poamă, că din puțină ce este, mai scade..." La cafea: "Mie să-mi dai ceașcă cu dungă aurită..." În preajma căruțelor, caii mânâncă la conovăț, și unul bălan calcă lanțul. "Sai măi grăjdar, și dă de mâncare lui Bălan... Uite, măi, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să văd. Doi oameni treceau pe drum și vorbeau despre veșnicul plâns al muierilor. Măi, eu numai cu muerea am avut năcaz; plânge și suspină. Eu îi zic: Măi, fumee, ai vacă cu lapte, slavă Domnului, făină din belșug ai, poame în livadă iar așa, ce-ți mai trebue? Eu dac-a vrea Dumnezeu m-oi întoarce... Da ce tu acu vrai să-mi arăți că ți-am fost drag? La Bacău eri, ceva la fel între bărbat și femee. Apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noi am venit călări, ș-acuma nu mai avem cu ce ne hrăni caii, că vine iarna. Așa? Atunci puneți-vă în genunchi ca să vă binecuvântez. Cântec de la Blaj: Cât trăiești să nu iubești Diac în haine nemțești! Că diacu-i poamă rea, Te iubește, nu te ia; Mânâncă carne Vinerea Și postește Sâmbăta... 17 Mai 1927 Un băiat care ajunge la concluzia logică că tatăl său a comis o crimă, întreprinde încredințarea acestui lucru, căutând a descoperi fapte concrete verificatoare, ceia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
substanța fluidă din otavă așa încât să dreg paele,(iar vitele) odată pe zi sau la două zile le mănâncă cu gust. Prin 1904 am stors vin din mere foarte gustos, se înțelege am lucrat după învățăturile din cartea «vinuri din poame de Grigore Halip». În 1905 a plecat fiul meu Augustin C. Folea în America de Nord. În 1906 a plecat al doilea fiu Octavian C. Folea în America de Nord. În 1910 a plecat al treilea fiu Gheorghe C. Folea tot acolo. În 1911
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Augustin C. Folea în America de Nord. În 1906 a plecat al doilea fiu Octavian C. Folea în America de Nord. În 1910 a plecat al treilea fiu Gheorghe C. Folea tot acolo. În 1911 am început a fierbe și a distila rachiu de poame de casă și sălbatice dintre care unele mi-a dat un spirt bun de medițină contra reumatismului, fert din poame de soc, de călin (păltinei), lemnul câinelui, mure câinești, mure negre, afine, căpșune, smeură, scoruș și rozii, care este cel
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
plecat al treilea fiu Gheorghe C. Folea tot acolo. În 1911 am început a fierbe și a distila rachiu de poame de casă și sălbatice dintre care unele mi-a dat un spirt bun de medițină contra reumatismului, fert din poame de soc, de călin (păltinei), lemnul câinelui, mure câinești, mure negre, afine, căpșune, smeură, scoruș și rozii, care este cel mai escelent rachiu de medicament. În 1913 au plecat fiul al patrulea de la a doua soție, Horațiu Virgin C. Folea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]