38,651 matches
-
bloc turn din Balcani. traduce din Seferis dar mai ales se roagă. cît despre frățietatea spiritului și viața de minune tainic ne vorbesc doar flacăra euharistică și cerul din cireșul de mai din care îngerul împarte copiilor cireșe. Tapiserie cu porți Porțile: dincolo de ele stivă de lemne și laptele în vasul cărămiziu și liziera pădurii de salcîm. Din lumina-i verde, crudă, caldă crește un mereu același schit sub ploaia de stele care plouă în sus. Poarta cea albă, prin ea
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
turn din Balcani. traduce din Seferis dar mai ales se roagă. cît despre frățietatea spiritului și viața de minune tainic ne vorbesc doar flacăra euharistică și cerul din cireșul de mai din care îngerul împarte copiilor cireșe. Tapiserie cu porți Porțile: dincolo de ele stivă de lemne și laptele în vasul cărămiziu și liziera pădurii de salcîm. Din lumina-i verde, crudă, caldă crește un mereu același schit sub ploaia de stele care plouă în sus. Poarta cea albă, prin ea am
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
copiilor cireșe. Tapiserie cu porți Porțile: dincolo de ele stivă de lemne și laptele în vasul cărămiziu și liziera pădurii de salcîm. Din lumina-i verde, crudă, caldă crește un mereu același schit sub ploaia de stele care plouă în sus. Poarta cea albă, prin ea am privit prima oară caii și floarea de basilicum, mică, aproape o aripă de flutur și crucea botezînd apele înghețate - un fulger fierbinte. Poarta cea roșie prin ea treceau mucenicii cu mantiile trupurilor sfîșiate, lumină absorbită
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
un mereu același schit sub ploaia de stele care plouă în sus. Poarta cea albă, prin ea am privit prima oară caii și floarea de basilicum, mică, aproape o aripă de flutur și crucea botezînd apele înghețate - un fulger fierbinte. Poarta cea roșie prin ea treceau mucenicii cu mantiile trupurilor sfîșiate, lumină absorbită de gura unui înger. Poarta cea argintie prin ea zăream primii ghiocei și căruntețea lui Solomon și fibula lunii noi. Prag și portal prag și portal îngemănare de
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
am privit prima oară caii și floarea de basilicum, mică, aproape o aripă de flutur și crucea botezînd apele înghețate - un fulger fierbinte. Poarta cea roșie prin ea treceau mucenicii cu mantiile trupurilor sfîșiate, lumină absorbită de gura unui înger. Poarta cea argintie prin ea zăream primii ghiocei și căruntețea lui Solomon și fibula lunii noi. Prag și portal prag și portal îngemănare de aur și auriu; stiva de fîn, mantie regească ieslea și zîmbetul Pruncului care ține bolta cerului teafără
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
elibera pe scriitor din închisoare. Deveniserăm amândoi persona non grata pentru ambasada stalinistă. Cu toate că știam că era prea târziu să ajung la înmormântarea mamei la București, m-am întors singură la Stockholm să încerc să obțin imposibila viză. Pentru mine porțile erau închise și telefonul suna ocupat tot timpul. Zilele următoare au fost zile "fără piele" - zilele lui Saturn. Gigantica planetă Saturn l-a întâlnit pe dușmanul său - Pluto, cea mai periferică planetă, mișcându-se în același plan cu alte planete
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
simplu, cu nimeni, absolut... Doar că am stat de vorbă cu clienții, că asta era meseria... a mea... Hai, oare aiasta-i ulița, Da^, măi doruleț, măi, Pă care-mi șade badea, Da^, măi dorule, măi? Păi, la casa cu poartă verde, Măi doruleț, măi, Acolo bădița-mi șede, Măi dorule, măi! Hai, ulița-i lungă și lată, Măi doruleț, măi, Păi, de-o parte mi-i mai dragă, Măi dorule, măi! Hai, pă partea de lângă vale, Măi doruleț, măi, Că
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
măi, Păi, de-o parte mi-i mai dragă, Măi dorule, măi! Hai, pă partea de lângă vale, Măi doruleț, măi, Că-mi iesă bădița-n cale, Măi dorule, măi! Hai, zâce mama câteodată, Măi doruleț, măi? Cine te-așteaptă la poartă Mai dorule, măi? Hai, sie, mamă, portița, Măi doruleț, măi, Dacă nu-mi zine badea, Măi dorule, măi? Păi, sie, mamă, portița, Măi doruleț, măi, Că-ncă nu-mi zine badea, Măi doruleț, măi! Am cunoscut în primăvară, anul acesta
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
roată lumii... De ce când îmi vorbești, Trecând prin gânduri, Ca boarea mării, eu încă mă tângui Că nu aud lumina Vocii tale? Dacă m-ai îmblânzi, Poate aș smulge Din giulgiu amintirea Și mi-aș face Din chipul tău pierdut Poarta de taină, Pe care deschizând-o, Te-aș afla. O undî de fantasme Când tot mai multe drumuri îmi fug de sub picioare, Mă duc în gând spre mare, Cu un creion în mână Și-ncep să scriu pe ape, Pe
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
Acum pe fața mării Și-mi sfâșie privirea De doruri, e nălucă, Așa cum e prezentul O undă de fantasme. Ajung pe foaia-ntinsă La strada care suie Spre casa cu grădină, Unde foșnesc castanii, Și intru ca o rază Pe poarta dispărută. Aceleași crengi fac valuri Pe mările de aer, Și văd în ochii tatei Corabia care pleacă Spre alte orizonturi. Alter-ego Virginiei Woolf Ar fi oare posibil Să ne-ntâlnim în scris, Când deschizându-mi cartea, Ca pe-o fereastră
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
Tu ești plecat într-o călătorie nenorocoasă al cărei infinit cu ticăloșie l-au ticluit popoarele cărnurilor mele - sânii și moliciunile lor tremură într-o trădare nemăsurată. N: Cine sunt eu dacă încă nu sunt? stau într-o peșteră fără porți și ferestre amestecat cu mațele inelare eu nu știu nici ce e somnul și nici simetriile vieții eu umblu din ou în ou ca o conversație a morții cu moartea nu-mi pot așterne nici testamentul pe toate cicatricile fricii
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
o mireasă stricată în mijlocul nunții ei mă va împăienjeni păcatul într-o livadă mută mi se vor despica tălpile să calc doar pe pânze de sânge și răni adio adio fetusul meu fără sexul știut tu umbra mea repetată prin porțile umerilor tăi nenăscuți îmi car sacii cu moarte uscată. T: M-am uitat în foc și-am văzut genele tale privindu-mă moartea însăși e o împărăție cu lacătele mereu descuite și fără pază până la tine oasele mele nu se
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
Prezența negustorilor de toate națiile înmulțise numărul trăsurilor, pe vremea când tramvaiul cu cai nu apăruse, iar automobilul era un moft. Vizitiii, mai toți ruși - muscali cum li se spunea -, se așezaseră în enclave ce le puteai ușor distinge după porțile înalte, bine zăvorâte, în spatele cărora se aflau curți lungi, cu clădiri modeste, ouate aproape la fel, nelipsite de un chioșc de vară, unde se bea ceai la samovar. Se spunea că fuseseră alungați din Rusia, datorită sectei din care făceau
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
mîini chiar cu sîngele care îmi curge din obraz și din degete ea stă în miezul acestei pietre galbene și-n timp ce mă naște plînge în hohote hohote fără de care și iadul și raiul rămîn fără pereți și fără porți ea stă în miezul acestei pietre galbene și înghite cu bucurie praful galben care din gura mea în gura ei se înalță chiar în clipele în care eu sfarm între dinți speteaza scaunului de piatră galbenă pe care e așezată
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
confuz este banal și m-a târguit acest galop legitim spre ciclul menstrual interlop ori prea monden, deci STOP ! SENTIMENT -poveței visurilor mele doar nu jelesc eu douăzeci dolari doreai lectură și ți-am cumpărat eu n-am bătut la porți pentru biștari și-acum te-ador cum lecturezi În pat să-ți fiu un trubadur prin sentiment așa cum trece lebăda pe baltă și-aș mai dori o țară de moment să nu mă-ntorci pe pagina cealaltă eu te ador
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
un vag cuvânt iubite-te-aș ca magmele de gheață să nu bolborosești niciun cuvânt și din morgana tundrelor de viață În doi să ne prelingem În mormânt dorit-ai cartea și ți-am cumpărat eu n-am cerșit la porți pentru biștari În veci te-ador cum lecturezi În pat și nu jelesc eu douăzeci dolari... O FELIE DE LUNĂ dialogul: vasul comunicant se sprijină pe un putregai de gard locotenentul nemort parcurge elegant fragmentele marcante pe bulevard magia se
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
plămada neființii. Ropotele hoardelor pe cai ne-au unit cu părinții În adâncul lutului pe care n-au Încetat să ni-l scurme. Suntem aici : cei dintâi și cei de pe urmă. Ne-am apărat cu viața roadele visului. Străjeri la porțile munților, o turmă De creste. Zestrea proscrisului. Suntem aici : lumina cea de pe urmă. Când zorile se vor uni cu negurile morții Ne vom scula din orbita pământului toți morții Să-și dea răspunsul la «judecata din urmă». SFERE Mă dau
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
patima cărora căzuse. Motivul vegetal și auriții îngeri îl seduc o dată în plus pe Mateiu, acestea fiind și culorile lui heraldice, vert et jaune. Contele de Hoditz piere împreună cu veacul al XVIII-lea, la 84 de ani. * "18 iunie. Din poartă, privesc în lungul străzii Robert de Flers; sunt azi doisprezece ani de la căsătoria mea cu Marica. Unii nu pregetă să se întrebe cât oi fi de fericit din punct de vedere conjugal - eu asta știu: imediat ce m-am instalat pe
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
cum e gustul de rouă? Azima copilăriei, nostalgia sărutului cast, ipohondra murire? Chiar așa, Între veac și secundă, Între moarte și viață, stai tu, iubire, cu țâțele asmuțite spre stele de jad. Nu le pot atinge, somnul e mut... LA PORȚI DE GHEAȚĂ CÂNTECUL SUSPINĂ Mă minunez de umbra acestui cântec, Într-un ev amurgind din plictis. Uite, pe o coajă de nuc sângeriu, la comanda iubirii Îmi scriu testamentul... Azi, Îmbătrânit zaraf, călcat pe inimă de șenila păpădiilor, adorm În
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
călcat pe inimă de șenila păpădiilor, adorm În patul de puf al muțeniei și culmea, Îmi este de-ajuns! Adevărul inimii Îl rostesc pe tăcute și vad cum uitarea mă-nvinge... SILABA ÎNVIERII MOSC VISEAZĂ Regele zăpezii a venit În poarta inimii mele și proorocit-a: pregătește-te cu smerenie, ca mâine vei muri sub povara cuvântului tandru! Apoi, fumul ecoului se va risipi pe dealuri și munți, cuprins de o beție a Dunării, iar colindătorii din Sărăcani vor trece În
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
sfânta zi a Învierii : De departe-n lungi ecouri, mii de sunete de clopot/ Își amestecarmonia În acest feeric ropot./ Primăvara lung răsună prin văzduhuri, cadențat,/ Iar ecoul blând răspunde "Adevărat a Înviat !.../ și când templele sfințite deschid vechile lor porți/ E-ntr-un gând Întreg pământul : A-nviat Chistos din morți..." D. Zamfirescu, În poezia "Ghetsimani" imaginează ultima rugăciune a Mântuitorului În grădina Gethsemani, adresată cerescului Tată. "Părinte, tu ce toate cele/ Le duci pe dreapta lor cărare,/ Ce cârmuiești prin
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
L A B O C U ( R O M A N IA ) 12 februarie 1959. Atunci s-a nascut acest copil al lui Dumnezeu, căruia El i-a lăsat în adâncurile ființei acea scânteie divină, pe care Dan Puric o poartă în chipul cel mai firesc. Dacă este poezie acel lucru misterios și tulburător care constă în a căuta și a găsi frumuseți și adevăruri ascunse în spatele tuturor lucrurilor, atunci Dan Puric este un mare poet. Acum la aniversare, Dan Puric
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
nostru precis și obiectiv trasat. Dar din nou vin ei și ne pun piedică cu nedumeririle, Întrebările și Îndoielile lor. Alteori te oprești din goana ta, chemi martori și le arăți necivilizat, dar concret, cu degetul, răsăritul din fața lor, o poartă de cleștar, o pădure de măslini, un râu cu pietre nestemate. Ei se prefac că nu le văd, dar tu le vezi, le atingi, le Împarți cu ei, pe când ei râd neîncrezători, te arată la rândul lor cu degetul și
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
impresionează și prin utilizarea cu rafinament a unor tehnici narative și artificii compoziționale, retrospecția având un rol important, dar mai ales printrun registru liric bine definit, care surprinde prin prospețimea imaginilor și a formulelor ( “soarele se răstignea În intersecția de la poarta spitalului”), elementele poetice trădând o altă vocație a lui Savatie Baștovoi, așa cum a dovedit-o prin volumul său de versuri “Elefantul promis”.
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
o nemurire înnăscută sau înrudire ontologică cu divinul, intelectul uman nu îl poate vedea pe Dumnezeu „decât dacă este îmbogățit de Duhul Sfânt”. Prin urmare, are nevoie de profeții Vechiului Testament și, în ultimă instanță, de Hristos Însuși, care deschide „porțile luminii” și oferă înțelepciunea înțelegerii. Bătrânul utilizează argumente filosofice doar ca pregătire pentru răspunsul de credință la mesajul profeților și la iluminarea care urmează, ca dar de la Dumnezeu. Sfântul Iustin, „acest pionier al gândirii patristice”<footnote Pr. Prof. Ioan G.
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]