2,462 matches
-
în 1979. Istoricul este completat cu perieghezele lui M. Tănăsachi (1979) la Țibănești (punctul Ciriteii Mari) și A. Rusu (1979-1980) la Bâcu-Ipatele (punctul Pe beci), Cioca Boca, comuna Șcheia (punctul Cioate), Drăgușeni (punctele Coasta Coșerului și Țarâncă), Frenciugi-Drăgușeni (punctul La Podeț), Ipatele (punctele Țarină și Petrești) și Satu Nou-Șcheia (punctele Bobeică, Șesul lui Ștefan, Promoroace nord și Promoroace sud). V. Chirica (1983) la Dagâța (punctul Dealul Țintirim II), iar între 1983-1984, V. Ciobanu la Satu Nou, comuna Schitu Duca (punctul Malul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de siguranță (poienile, prisăcile sau hățișurile pădurilor). În consecință, condițiile fizico-geografice au îndemnat populația să se așeze în teritorii ce le ofereau îndeosebi un climat natural protector: vetrele unor stațiuni nu depășeau ca altitudine fundul (obârșia) văilor, din apropierea unor pârâuri, podețe sau din poieni, prisăci, oferind un topoclimat de adăpost pentru cei care le locuiau; cu timpul s-au creat toponime precum: Fundu Văii, Fundoaia, Fundătura, Fundul Tutovei, Obârșeni, Izvoare, Râpi, Podu-Pietriș, Valea Mare și Valea Seacă. unele vetre de sate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au găsit fragmente ceramice specifice veacurilor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1964. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 109; Teodor 1997c, p. 88. 55. Frenciugi (comuna Drăgușeni), județul Iași a) La Podeț: la sud-est de sat, pe terasa inferioară a Râului Stavnic, mărginită la est de Stavnic și la vest de șoseaua spre Negrești (în apropierea lacului de acumulare), s-au descoperit fragmente de vase făcute la roată, din secolele V-VI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fântână rococo, în marginea căreia, pe o scoică, ședea un Neptun întunecat, încoronat ca un rigă de cărți. În fund, se zăreau o peluză englezească și un castel. O statuie, înfățișînd un ins cu redingotă, ridica mâinile spre pajiște. Un podeț venețian ducea de la peluză către o insulă, unde se ridica o biserică de cel mai pur stil gotic anglican. Marca de serie era "Fountain Scenery". Câteva cuvinte arabe dedesubt rămaseră nedescifrate de Stănică. Erau și altele ceva mai noi și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
i-o fi ei tîrșă 55 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Psît... Slobozi-ne-am în interesul șanțurilor ei, hoarcă!... Dar poate unde te gândești că s-or fi topit damigenele alea, boangă Bruță? - ...Între tranșee au deschis niște podețe. Înăuntrul tranșeelor i-a pus fermecătoarea de au îngropat, tot din doi în doi metri, camioane cu turtoaie de farmece, cât căpățânile de verze. Vineții, drămuite cu otravă de viperă, slănină de înecat, scârboșenii murate, tăvălite prin făină să nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
într-o veselie, toate dobitoacele care le picau în mână... Aici bufnea apa. Când nu mai pridideau să împingă grămezile de măruntaie lepădate în ele de la viței, puhoaiele Bucureștioarei se răsculau, își săltau singure chepengurile răsturnate deasupra și croite din podețe groase și bulumaci. Și atunci, neîndreptățitele șuvițe năvăleau să pună ordine, dând huța-huța, pe viiturile lor, pe puradeii înecați din mahalalele Lucaci și Udricani, cărîndu-i și dând lovituri înfundate, cu hoiturile lor micuțe, în zidurile spătarului Mimăcaru și în cele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu câte un turn la fie care colț și cu o poartă uriașă în mijlocul zidului. Era o ruină mai mult, părea pustie, acoperământul se surpase pe - alocurea, murii păreau a se înclina neproptiți, ferestele sparte, lemnăria putredă și năruită. Un podeț mișcător, mai mult putregăit, ducea peste șanț la curtea castelului. El merse-năuntru. Lumina apăru în fereasta unuia din turnuri, apoi trecu, parecă purtată pin tot castelul, pe lângă toate ferestele și dispăru. În aceeași vreme luna se cufundă după un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
60), clasificarea drumurilor județene etc. Cele două legi amintite consacră legislativ ideea de domeniu public județean<footnote În art. 53 al Legii pentru înființarea consiliilor județene se prevede că sunt dependințe ale domeniului public județean toate căile de comunicație și podețele județene, orice clădire sau stabiliment public pus în sarcina județului. footnote>, respectiv comunal. Reforma constituțională a continuat cu adoptarea Constituției din 1866. Potrivit acestui document, administrația publică centrală era reprezentată de domn, devenit mai târziu rege și de miniștrii. Regele
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
cât să-i mulțumească, erau deja morți. Iar paloarea obrajilor nu era decât dorul după sângele care îi îmbujorase odată. Pictorul se ridică, tremurând, și abia reuși să-și adune desenele sub braț. Ar fi vrut să le arunce de pe podeț în râu, ca să nu le mai vadă vreodată. Dar asta nu-l mai ajuta cu nimic. Înțelese că mâna lui avea o putere ce depășea granițele lumii acesteia, într- un chip pe care nu-l putea îndura. Desenele lui purtau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
umbrăreștene în lumina documentelor ............ 182 CAPITOLUL VI ÎNDELETNICIRI ȘI COMPLINIRI ECONOMICE ....................... 187 1. Agricultura ................................................................................... 187 2. Meșteșugurile sătești ................................................................... 212 3. Comerțul și cooperația ................................................................. 217 4. Locuința și gospodăria umbrăreșteană ........................................ 225 CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE .............................................................................. 231 1. Drumurile .................................................................................... 231 2. Poduri și podețe ........................................................................... 239 3. Calea ferată .................................................................................. 242 CAPITOLUL VIII PROBLEMATICĂ ȘI TRANSFORMĂRI DE NATURĂ SOCIALĂ 245 1. Geneza și evoluția categoriilor sociale ........................................ 245 2. Robii ............................................................................................ 249 3. Vecinii și clăcașii ......................................................................... 254 4. Reforma agrară din anul 1864 ..................................................... 264 5. Răzeșii ......................................................................................... 272 CAPITOLUL
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dreaptă, căzând perpendicular pe valea Herătăului. Că traseul și existența drumurilor din vechime nu coincid întrutotul cu cele de astăzi se poate constata urmărind anexa cu descrierea drumurilor existente până la Legea din 1868 de la sfârșitul acestei lucrări. 2. Poduri și podețe În condițiile modernizării căilor de circulație, necesitatea construirii podurilor fixe ori a podețelor, peste apele mai mari sau mai mici, reprezintă un lucru de la sine înțeles. Din punctul de vedere al istoricului, problema constă în a cunoaște și arăta concret
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu coincid întrutotul cu cele de astăzi se poate constata urmărind anexa cu descrierea drumurilor existente până la Legea din 1868 de la sfârșitul acestei lucrări. 2. Poduri și podețe În condițiile modernizării căilor de circulație, necesitatea construirii podurilor fixe ori a podețelor, peste apele mai mari sau mai mici, reprezintă un lucru de la sine înțeles. Din punctul de vedere al istoricului, problema constă în a cunoaște și arăta concret dacă prezența podurilor pe teritoriul comunei noastre a fost o realitate a tuturor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
peste care oamenii se încumetau să treacă cu piciorul, chiar și alaiuri de nuntă mergând la biserică pentru cununie. Absența podurilor fixe de pe teritoriul localității noastre, până în epoca modernă, rezultă și dintr-o situație (vidomostie) cu referire la „poduri și podețe din ocolul Bârladului” (plasa Ivești) din 1839, în care găsim menționate poduri peste Bârlad la Liești, Bucești, Drăgănești, dar nu și la Umbrărești. Deducem că ceea ce localnicii noștri au numit o bună bucată de vreme Podul Vechi și despre care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înlocuit cu altul tot de lemn, dar de factura simplă și lipsit de ambiant arhitectural. După mutarea cursului apei Bârladului și acest pod a dispărut. Pe noul curs al acestei ape este acum un pod din piatră (balast). Cât privește podețele, cele de pe gârlele ce traversau șoseaua județeană care lega Primăria cu șoșeaua națională și gara, ele erau în ultimul timp confecționate din tuburi de beton, asemănatoare tuburilor de fântâni, peste care se așternea balast la nivelul drumului. Construirea și întreținerea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
erau în ultimul timp confecționate din tuburi de beton, asemănatoare tuburilor de fântâni, peste care se așternea balast la nivelul drumului. Construirea și întreținerea lor cădea în sarcina Consiliului Județean Tecuci, organ administrativ ce a întreținut în bune condiții respectivele podețe, două la număr, atâtea fiind și gârlele, de fapt vechi cursuri ale apei Bârladului. Un podeț important, ca destinație, pentru că permitea trecerea cirezii satului Umbrărești pe islazul comunal de la Tămășeni, se afla peste apa Corozelului. Pentru construirea, reconstruirea sau repararea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așternea balast la nivelul drumului. Construirea și întreținerea lor cădea în sarcina Consiliului Județean Tecuci, organ administrativ ce a întreținut în bune condiții respectivele podețe, două la număr, atâtea fiind și gârlele, de fapt vechi cursuri ale apei Bârladului. Un podeț important, ca destinație, pentru că permitea trecerea cirezii satului Umbrărești pe islazul comunal de la Tămășeni, se afla peste apa Corozelului. Pentru construirea, reconstruirea sau repararea lui, se prevedeau anual în bugetul comunal importante sume de bani, dar care se risipeau și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
inițial. Un caz devenit notoriu pentru localnici, prin frecvență și lipsă de scrupule în administrarea bunului public, era procurarea anuală a unor mari cantități de lemn din stejar, aduse de locuitori din pădurea Fundeanu, sub pretextul reparării podului și a podețelor, dar care dispăreau fără urmă, fără ca cineva să fie tras la răspundere pentru asemenea administrație. 3. Calea ferată Teritoriul comunei noastre este traversat și de două drumuri de fier, primul ce face legătura între Tecuci și Galați, iar al doilea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1965-1966 pe o suprafață de 1.070 ha. S- au executat arături și lucrări agrotehnice pe curbe de nivel, s-au plantat puieți pentru a stăvili eroziunea solului, s-au trasat corespunzător drumurile, s-au amenajat șanțurile de scurgere și podețele betonate. O situație statistică relevă la nivel de comună următoarele producții: Legea 18/1991 a fost menită să reîmproprietărească pe oamenii satelor despuiați de terenuri în anul 1962 prin trista colectivizare. În comuna Oncești, consiliul de conducere al primăriei, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai există nici un exemplar. Termenii care denumesc părțile componente ale morilor de apă și de vânt sunt de origine latină, mulți dintre aceștia fiind împrumutați de la uneltele agricole sau de la mijloacele de transport: grindei 1, proțap, coș, capră, sanie, masă, podeț etc. Deocamdată nu dispunem de date care să ateste prezența morilor de apă de aici. Totuși, în satul Tarnița au existat două mori de apă situate una pe pârâul Berheci, în dreptul casei lui Ion Chirilă, iar a doua la barajul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
numele și oferă îngrijiri și asistență socială persoanelor care se cer protejate, se dedică acțiunilor edilitar-gospodărești de natură să ducă la urbanizarea satului Dolhești, în primul rând: modernizarea rețelei stradale prin asfaltări de drumuri, c onst rucții de poduri și podețe din materiale durabile, acostamente și șanțuri betonate; în același sens acționează și o altă fundație în colaborare cu parteneri din Franța. Față de anul 1989, satele comunei Dolhești, în ciuda faptului că presa, radioul și televiziunea evită să vorbească și din inconștiența
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sunt amenințați mereu cu șomajul, fie el chiar și „tehnic", că halele depourilor de locomotive, nu au mai fost încălzite din iarna lui 1989... Deci acum în România și nu în Bangladesh, necesită înlocuire urgentă peste 600 de poduri și podețe de cale ferată, fiind considerate oficial expirate, că 67 din cele 170 de tuneluri, în care noi acum mai apucăm să zărim luminița de la capăt, nu mai sunt sigure din diferite motive, că nu s-au mai făcut verificări și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
apoi pe sine, ce îi va vorbi, cum îl va amenința și îi era ciudă că nu-și putea imagina și un final. Găsi drumul despre care-i vorbise omul din autobuz, un drum necirculat demult, întrerupt ici- colo de podețe de lemn înnegrite de vreme aruncate peste urmele vechilor viituri, podețe acum năruite cu lemnele ridicate spre cer ca o implorare mută. Iarba ceea măruntă la care oamenii îi spun troscot, iarbă care se insinuează mai peste tot ca o
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și îi era ciudă că nu-și putea imagina și un final. Găsi drumul despre care-i vorbise omul din autobuz, un drum necirculat demult, întrerupt ici- colo de podețe de lemn înnegrite de vreme aruncate peste urmele vechilor viituri, podețe acum năruite cu lemnele ridicate spre cer ca o implorare mută. Iarba ceea măruntă la care oamenii îi spun troscot, iarbă care se insinuează mai peste tot ca o apă mică și târâtoare, năpădise drumul dându-i și mai mult
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și curgea la vale vesel, zglobiu și bucuros că a scăpat de rigorile iernii. Cât cuprindeau cu privirea, nici în amonte nici în aval, nu exista nici o trecere peste râu, nici bac, nici pod. Ținând seama de lățimea albiei, de podeț nici nu putea fi vorba. Și totuși, cineva l-a traversat, a trecut prin apă. După aprecierea lor apa nu avea mai mult de un metru adâncime, însă se rostogolea la vale cu viteză foarte mare. Trecerea pe malul celălalt
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
calului alb, în întoarcerea morților, în puterea lor asupra celor vii. O înfrângere asumată, al cărei semn este șalul alb pe care îl tricotează și care îi va fi lințoliu atunci când se va sinucide împreună cu Rosmer, aruncându-se de pe același podeț, în același iaz în care își aflase moartea Beate. Iar cel ce va trage învățămintele dramei va fi, nu întâmplător, Brendel, omul pentru care casa familiei Rosmer este o casă a amintirilor, omul care cunoaște adevărul despre puterea trecutului. Tot
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]