42,587 matches
-
Da, ca un exorcism. ALA: Nu, nu cred. Cred că literatura are o misiune foarte specifică, nu cred în exorcism. Trebuie să trăiești cu obsesiile tale. Nu cred că se pot scrie romane bune înainte de a fi trăit. Poți scrie poeme bune, la 18, la 20 de ani, poți consemna stări sufletești, lucruri de acest fel. Dar un roman este un fel de delir controlat, nu-i așa? Trebuie să „vertebrezi” toate acestea, și pentru a o putea face trebuie să
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
curat, aveți puțintică răbdare”. Pe lîngă scrisorile de la Missir, Ieronim Tătaru a găsit în arhiva Muzeului prahovean și misive cu alți expeditori, între care Delavrancea și Vlahuță cu familiile lor, Paul Zarifopol, Panait Cerna (care laudă debutul lui Mateiu cu poeme în „Viața Românească”), Alceu Urechia, Al. Davilla ș.a. În același număr al „Axiomei”, se pot citi o prea frumoasă proză de Ion Stratan, Barza, și un fragment de roman cam dezamăgitor (sentimentaloid și fals ca tonalitate) semnat de infatigabila Ioana
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
în evoluția de la un volum la altul; în Mircea Ivănescu vede cel mai bun exemplu pentru a argumenta prezența unor constante ale poeziei optzeciste încă din anii ’60-’70 prin recurgerea la prozaism, biografism, epicizare sau prin dimensiunile lungi ale poemelor sale, opuse ermetismului modernist. Florin Mugur este un „maestru din umbră” a cărui operă are drept sâmbure tematic creația, iar poezia lui Șerban Foarță îl obligă pe Ion Bogdan Lefter la o analiză mai aplicată pe text în vederea decriptării holorimelor
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
imaginație nereprimată, farmec, mult farmec negru în amestecul, altfel mai greu de acceptat de firile disciplinate, dintre tentația de a șoca dur și expresive stările de atâtea ori bogate cu adevărat. Autocontrolul, trierea, buna alegere între util și inutil, în poemul de astăzi, mi se par cu neputință și chiar nefolositoare. Cred că veți evolua rapid, inteligența vă va supune curând, prin saturare de glorie facilă și prin lehamite de mult și amestecat, unui joc nou și cuceritor al epúrei. Adolescența
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
impudoare vă va da curând de gândit? Dacă nu, cred că veți intra, ca poetă, într-o competiție tragică cu nebunia lumii întregi, care nu are de gând nici să piardă partida și nici să vă piardă. Am căutat un poem ceva mai cuminte, holurile liceului: „liceul ăsta miroase a urină de câine/ dimineața femeile de serviciu o împrăștie cu cârpele lor/ pe toate coridoarele noi intrăm în clase/ ne astupăm urechile și inhalăm cuvinte îmbibate cu urină/ în pauză ne
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
-i țină de cald/ lipit de spinare prins în bolduri/ nici mai lung nici mai scurt/ cu păr des pe picioare cu simțuri atrofiate/ omul-haină mai bine îmbrăcat decât tine”. În contextul dat, dificil de impudic, am găsit încă un poem aproape inocent: „Tu nu ai de unde să știi câtă durere e în mine mă doare și cuta perdelei/ pliată ca lama unui cuțit mă vâr sub birou și simt forcepsul în jurul gâtului/ îmi ard părul îl împletesc cu moțul tău
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
de sub birou bat cu pumnii/ în calorifer apa țâșnește în lichidul ăsta de consistență gelatinoasă mă simt ca în/ propriu-mi uter sunt postere la ieșire mare spectacol mare EU”. A fost acesta textul numerotat a fi al cincilea din poemul în 11 părți intitulat Mandala, din care îl transcriu și pe cel de-al doilea: „în halatul de baie încăpem amândoi eu în buzunar tu în mâneca stângă/ în rest morții noștri cu sâni plini calzi cu mustața nerasă cordonul
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
să mă caut”. Ceea ce m-a pus pe gînduri. De ce să scrie un neîndemînatec ca mine despre poezia universală? Mai ales că, în clipa de față, deoarece am uitat cărțulia cu informațiile necesare în tren, nu mai pot reproduce titlurile poemelor, nici numele autorilor. Îmi amintesc vag de moderator, poet și membru al academiei, Adolf Muschg, care apare chiar fotografiat într-o istorie literară. Vorbește inteligibil și cumpătat, folosind un limbaj cultivat, literar chiar, cum se cuvine unui scriitor consacrat. Bănuiesc
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
din punct de vedere profesional. Dar în memorie îmi reapare doar ca un bătrîn stabilit la Berlin, care vorbește destul de convingător despre dragostea fizică și despre valurile mării. Urmează un libanez scund și elegant, într-un costum de vară, scandînd poemele sale într-o limbă profetică și de neînțeles, cu gesturi ale mîinii stîngi, care par să cheme sau să spună adio sau să muncească aprig sau să iubească tandru. Adolf Muschg povestește că, fiind la Berlin, a urcat într-un
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
cel rău (care ne ocupă peștera și femeile) -, tuturor învinșilor și umiliților, tuturor pătimiților regimului stalinist, profesorilor de istorie, preoților, învățătorilor, militarilor activi sau deblocați, noilor promoții de activiști sau securiști, care se lăsau pradă șantajului sentimental, aluziile acelea din poemele barzilor epocii la «rîurile noastre prescurtate» le provocau bufeuri de încîntare, frisoane de plăcere și un soi de speranță confuză, speranța slugii năpăstuite, băgate în seamă și răcorite prin osîndirea verbală a stăpînului nemilos”. Strivită sub lespedea poncifurilor limbii de
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
n geamuri cu povești.// Mi’e sufletul greu/ și parcă’mi ninge pe mormânt/ În duminica asta/ Mugurii țâșnesc din tăcerea unei crengi/ Asemeni ochilor păgâni de lumină/ Ai îngerilor căzuți/ Pentru că au inventat întunericul.” A fost acesta un mic poem din seria Răstignirilor, din care aș mai transcrie unul, păstrând apostroful și acolo unde nu se află deloc la locul lui: ,, Ce’ar fi să te naști toamna/ Din moartea merilor, mucenici?/ N’ai fi nici tu, nici măr;/ Ai
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
vigoare, dar și - epoca obliga - cu o decență victoriană. Poate ar fi o plăcută lectură de vacanță și pentru cititorii de la noi. Arta elocinței Dominique de Villepin, ministrul de Externe francez, a publicat de curînd la Gallimard o carte de poeme de 800 de pagini, Eloge des voleurs de feu. Luc Ferry, colegul lui de la Ministerul Educației, a semnat, la Ed. Odile Jacob, un eseu intitulat Lettre a tous ceux qui aiment l’ecole. Autorlîcul politicienilor (manifestat și la noi) perpetuează
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
date la „moara de măcinat” a cronciarilor care își fac mâna la scris (unii chiar sunt buni), interviurile curg, toți se plâng de „obsedanții” cincizeci de ani, nimeni nu-și face „mea culpa” (nici nu au de ce, ca și politicienii), poemele publicate sunt de multe ori foarte bune, uneori sunt îngrozitoare (vivisecții și disecții fără acoperire artistică), nu există polemici serioase pe marginea unor cărți noi, dar există polemici cu „cuțitul pe masă” din varii motive, uneori puerile, mai apar și
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
realism” sui generis este nu mai puțin celebră: „N-am scris vreodată un rînd care să nu fi avut de-a face cu existența mea”. Mai multe luări de poziție asupra propriei poetici, de la scrisoarea către Hans Bender, unde desparte poemele „adevărate” de „făcătură” (Mache) și pînă la discursul „Meridianului”, unde introduce expresia, ulterior mult discutată, de „acut al cotidianului” (Akut des Heutigen), subliniază identificarea, simțită de el ca axiomă a liricii sale, dintre (propria) poezie și (propria) viață; în același
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
Celan convingerilor sale filozofice, inspirate de o hermeneutică exclusivistă, concentrată asupra imanenței textului literar, mergînd pînă într-acolo încît, după Jean Bollack, ar fi ignorat deja în operația de clasificare a arhivei informații foarte importante cu privire la referința contextuală, biografico-istorică, a poemelor. Această orientare, ce s-a văzut imediat susținută de nu altul decît Hans Georg Gadamer - care deja în mai 1970, în primele comentarii la poemele lui Celan din ciclul Atemkristall, afirma programatic că „un poem se confruntă cu propria existență
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
deja în operația de clasificare a arhivei informații foarte importante cu privire la referința contextuală, biografico-istorică, a poemelor. Această orientare, ce s-a văzut imediat susținută de nu altul decît Hans Georg Gadamer - care deja în mai 1970, în primele comentarii la poemele lui Celan din ciclul Atemkristall, afirma programatic că „un poem se confruntă cu propria existență și este desprins de creatorul său” -, a cîștigat prin poziția privilegiată a echipei de editori a lui Allemann de la Universitatea din Bonn o influență considerabilă
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
cu privire la referința contextuală, biografico-istorică, a poemelor. Această orientare, ce s-a văzut imediat susținută de nu altul decît Hans Georg Gadamer - care deja în mai 1970, în primele comentarii la poemele lui Celan din ciclul Atemkristall, afirma programatic că „un poem se confruntă cu propria existență și este desprins de creatorul său” -, a cîștigat prin poziția privilegiată a echipei de editori a lui Allemann de la Universitatea din Bonn o influență considerabilă asupra exegezei, fiind pe de altă parte favorizată și de
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
les détail qui aident à comprendre le poème (Du liegst im großen Gelausche...) sur Rosa Luxemburg et Liebknecht, tout en montrant combien il faut connaître de détails pour comprendre les poèmes des dernières années. Une Anti-lecture donc, mais pour cause”. Poemul, apărut în volumul postum Schneepart a fost conceput în timpul șederii poetului la Berlin, în zilele de Crăciun ale anului 1967; Szondi, pe atunci profesor la Universitatea Liberă, l-a însoțit și a fost martorul nemijlocit al episoadelor pe care le-
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
martorul nemijlocit al episoadelor pe care le-a descoperit apoi ca „infiltrate” în text. Chiar dacă precizează din capul locului că această cunoaștere a datelor reale nu se poate substitui interpretării, el nu găsește deloc superfluă o asemenea „anti”lectură a poemului, reconstituind geneza textului. Szondi știa foarte bine că, în cazul lui Celan, discuția are nuanțe mai dramatice - aceasta atît în relație cu așa-zisul „ermetism”, idee pe care, în ceea ce-l privește, poetul a respins-o tranșant, cît și cu
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
bine că, în cazul lui Celan, discuția are nuanțe mai dramatice - aceasta atît în relație cu așa-zisul „ermetism”, idee pe care, în ceea ce-l privește, poetul a respins-o tranșant, cît și cu opțiunea sa poetică explicită, conform căreia poemul rezistă și „vorbește” prin „memoria datelor”, așadar a istoriei pe care o încorporează (precum acel teribil 20 ianuarie mereu evocat de către Celan, data conferinței de la Wannesee, ce a decis „soluția finală” pentru evreii europeni). Szondi însuși a formulat foarte exact
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
o coerență inițial misterioasă” - adevărul pe care îl pretind poeți precum Celan îl constrînge pe cititor „să pătrundă în orizontul celui care scrie”, să se „supună” textului în care este fixată voința „de a depune mărturie despre ceva anume”. Deoarece poemele transcriu o realitate „întunecată”, „oribilă” și, mediată de „viziunea arhisubiectivă” a lui Celan, o enigmatizează, lectura necesită deseori informații pentru a înțelege „gradul” și „modul” transfigurării poetice, în așa fel încît sensul rezultă prin chiar analiza acestui „transfer”. Pentru a
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
obișnuite”, Bollack consideră că el este legat de un anume moment și o anumită situație gravate în istorie. „Viața trăită este preluată, fixată și transferată; ea este citită prin reflex idiomatic și imprimată astfel în eternitate”. Există un nunc al poemelor, un moment unic, trăit și „tradus” în limbajul propriu al poetului. După Bollack, Szondi a procedat corect și în spiritul lui Celan, - care a combătut ideea de atemporalitate a poemului, deși i-a recunoscut năzuința spre „nesfîrșit” - cînd a trimis
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
idiomatic și imprimată astfel în eternitate”. Există un nunc al poemelor, un moment unic, trăit și „tradus” în limbajul propriu al poetului. După Bollack, Szondi a procedat corect și în spiritul lui Celan, - care a combătut ideea de atemporalitate a poemului, deși i-a recunoscut năzuința spre „nesfîrșit” - cînd a trimis la experiența care i-a inspirat acestuia radicalitatea mărturiei. Evenimentul inițial și originar din care s-a ivit poezia lui Celan poartă după Jean Bollack un singur nume: Auschwitz. „Despre
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
Adevărul unei istorii care, pentru poet, a produs coșmarul unei lumi diferite de „toate celelalte lumi” în chiar alcătuirea ei „de după lagăre”, nu are a fi confundată ori substituită cu nici un fel de altă explicație generală și particulară a textelor; poemele devin locuri ale memoriei, unde se desfășoară bătălia „pentru” și „împotriva” acestei istorii nerecunoscute și totodată odioase. Szondi a înțeles primul că, în ciuda postulatului autonomiei esteticului, „realitatea textuală” nu mai există „în și pentru sine”, și de aceea a inițiat
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
textul”. Rezistența hermeneuticii față de includerea informației „exterioare” în interpretare îi inculcă lui Bollack chiar și bănuiala că, într-un anume sens, nu „se” vrea ca Celan „să spună, ceea ce spune”. Din amplul material furnizat de o mereu reînnoită lectură a poemelor, cele două cărți ale lui Jean Bollack edifică un sistem coerent de argumente, sistem prin care autorul își asumă, într-o dicțiune pe cît de savantă, pe atît de pasionată, responsabilitatea unei revizuiri profunde a bazelor exegezei celaniene printr-o
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]