4,267 matches
-
studiu al lui Crainic din Gîndirea (1936, nr. 6) a continuat și în numărul ei viitor, în care Rădulescu-Motru era denunțat ca promovînd un "ateism filosofic și militant". Îndrăznesc să cred că dacă dl Cristian Preda ar fi cunoscut aceste polemici vestite în epocă și-ar mai fi mlădiat opiniile despre Rădulescu-Motru. Dar, din păcate, dl Preda - asemenea altor colegi ai săi de generație -, nu cunosc epoca despre care, totuși, scriu și oferă sentințe fără drept de apel, nedeschizînd, pentru documentare
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
polemică mai ales împotriva acelora care respingeau ideile critice ale lui Titu Maiorescu (1840-1917), polemizînd și cu atitudinea lui Const. Noica (1909-1987). Dan Petrașincu se preocupa și de viitorul literaturii române, a semnat numeroase recenzii de cărți, note și însemnări, polemici. A comentat și sumarul unor publicații periodice ca Revista Fundațiilor Regale, a scris despre "luna cărții" și, în general, a avut o prezență constantă în paginile României literare. În anul 1939 România literară a avut un însemnat oponent, în speță
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
publica pe acești poeți tineri cu condiția să semneze și texte critice de o clară orientare literară. Lui Const. Pârlea i se răspunde la Poșta redacției: "Dar toți adonicii (cei de la revista Adonis) sînt rugați să dea și colaborarea ideologică". Polemica dintre cele două reviste s-a purtat constant, pe întreg anul 1939, mai cu seamă în cadrul rubricii Prostologhicon din Jurnalul literar, redactată de chiar G. Călinescu. Nu de puține ori s-a ironizat colaborarea lui Vlaicu Bârna (1913-1999) la România
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
în istoria României. Masca zâmbitor-contondentă de la începutul anilor '90 are tendința să devină o mască zâmbitoare pur și simplu. E drept, condițiile politice interne sunt altele. Jalnica evaporare a opoziției, dispariția motivelor majore de conflict politic imediat, transferul discuțiilor și polemicilor mai ales în domeniul economiei îi lasă d-lui Iliescu suficient timp pentru filozofică, tihnită contemplare a destinului său. Spaima de moarte a omului de la Cotroceni este să nu rămână pentru vecie cu stigmatul de "președinte bolșevic". Puține lucruri îl
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
spune Cercul literar și care ne-am atașat luptei de la Saeculum, să lărgim această încăpătoare horă..." a generațiilor. Ceea ce ține la un loc Cercul e, între altele, oroarea față de pășunism. Deși nu și-a pierdut actualitatea multă vreme după aceea, polemica față de pășunism interesează acum mult mai puțin decât aceea despre generația și relația cu Blaga. Mai cu seamă că tema era dezvoltată în termeni gravi și în scrisoarea amintită. Cât privește cea de a doua idee ce dă substanță eseului
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
autor nevoia să se autodenunțe și cui îi sînt adresate aceste precizări? Tuturor celor care spun azi, din uitare, din indiferență sau din ipocrizie: cînd s-a întîmplat asta?, cum a fost posibil? îmi vine greu să înțeleg! E o polemică aici care merită să rețină atenția și care te pune serios pe gînduri, cu cît ești mai tînăr și trebuie să te raportezi într-un fel la toată grozăvia istorică pe care n-ai cunoscut-o și pe care, fie
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
și nouă, tuturor, foarte tineri fiind, "ne vine greu să înțelegem". Răspunsul lui Radu Cosașu trebuie citit în întregime, e mai zguduitor în simplitatea și claritatea lui decît multe autodenunțuri boierești văzute la televizor și răspîndite prin talk-show-urile acestor ani. Polemica se încheie deocamdată așa: "puterea de judecată a confratelui (Dan Petrescu, n.m.) dă dovada unei dureroase lipse de talent (judecata nu trebuie să aibă și ea talentul ei?) cînd reduce totul la oportunism, lașitate și adaptare; e un alt simplism
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
mai atentă a termenilor folosiți în limbajul actual al presei românești pentru desemnarea copiilor; orientarea argumentativă a textelor îi plasează pe aceștia în varii roluri și ipostaze: de victime sau de agresori, mijloace de captare a cititorului sau instrumente de polemică socială. Mă refer acum doar la utilizarea ironică a termenilor de relație. în limba română de azi, cel mai frecvent termen ironic pentru a desemna un copil în relație cu părinții săi e odraslă (despre care am scris deja, în
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
în Internet a vorbitorilor de română din diverse spații geografice și culturale. Unele dintre erori sînt produse probabil de aceeași persoană, care le repetă în mod absolut consecvent; oricum, sursele sînt destul de diferite, chiar sub aspect stilistic. E vorba de polemici religioase, de texte tehnice și publicitare, de scrisori, de pagini personale (în cele ce urmează, indic în mod foarte sumar sursa, adresele electronice fiind adesea complicate sau netransparente): Cred căci de data aceasta ajutoarele dumneavoastră nu va mai spune despre
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
legal, nu și moral) al celui care are puterea să pună pe cine vrea, unde vrea, în instituțiile de stat pe care le reprezintă. Asta e situația! Nu vreau să intru acum - nu e cîtuși de puțin momentul - într-o polemică cu dumneavoastră, legată de faptul că, în toți acești ani de după '89, ați refuzat să dați interviuri în presa română, să apăreți la televiziune, să vă exprimați ideile, și să influențați "talpa țării" atît cît ați fi putut s-o
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
îngeri exterminatori". Sechele și lichele Tot la începutul lui decembrie trecut (nr. din 1-2) apărea, în Curierul Național un amplu articol polemic al dlui Valeriu Râpeanu despre situația dezastruoasă a editurilor Minerva și Univers, după privatizarea lor. Una din țintele polemicii dlui Râpeanu este dl Mircea Martin, fostul director al Universului, demisionar în semn de protest acum cîtăva vreme. Dl Martin e acuzat de a nu se fi opus privatizării. Aceasta e de fapt problema dlui Râpeanu: nu că privatizarea a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
despre Mrozek cu șoferul. Nimeni altul decît regizorul Tompa Gabor. Scopul călătoriei noastre se numea Tango, premiera lui din orașul amintit. Piesa asta îți prinde urechile și, dacă nu ești atent, te înghite cu totul. Dezbaterea noastră, de multe ori polemică, atingea și minute de tensiune care făceau să pătrundă în mine groaza: mașina aluneca într-o parte sau în alta, aparent fără control, depășirile se făceau la limită. Intrase în mine teroarea experimentului, cum s-ar zice. Cînd pacea a
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
un viețuitor politic, pe când cel lipsit de o cetate (natural sau prin accident) se află fie mai presus, fie mai prejos de om...' După cum arată Vasile Muscă în introducerea la ediția de față, teoria caracterului natural al statului e una polemică, îndreptată împotriva sofiștilor (care vedeau în stat rezultatul unei convenții) și a cinicilor cosmopoliți. Cu un surâs în colțul buzei întâmpină omul modern întîlnirea planului politic și a celui etic în teoria aristotelică despre stat: o problemă majoră a Politicii
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
ale regulilor elementare ale criticii, acum, în climatul de libertate instaurat după decembrie", nu sînt doar niște "erori", ci "adevărate atentate", cu consecințe dintre cele mai grave asupra societății civile), aceasta presupune o reinstaurare a pluralității punctelor de vedere, implicînd polemica. Regimul de cenzură și dirijism o amputa ori o interzicea pur și simplu: "În comunism să fi fost oare posibilă polemica sau simpla discuție (pe care mai ales aș fi dorit-o eu) dusă în forme oneste, în vederea stabilirii vreunui
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
cu consecințe dintre cele mai grave asupra societății civile), aceasta presupune o reinstaurare a pluralității punctelor de vedere, implicînd polemica. Regimul de cenzură și dirijism o amputa ori o interzicea pur și simplu: "În comunism să fi fost oare posibilă polemica sau simpla discuție (pe care mai ales aș fi dorit-o eu) dusă în forme oneste, în vederea stabilirii vreunui adevăr? În nici un caz, sau numai în acelea care priveau pe alții decît stricții contemporani și mai ales pe cei situați
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
mă dezavuase public? Sînt convins că Patronul, pentru a simula "obiectivitatea", ar fi admis să publice în gazeta sa o "replică" de două pagini și trei parale, din care ar fi tăiat elementele esențiale făcîndu-mă și ridicol... Asta să fie "polemica"?" Sîntem aci alături de autorul Marelui Alpha, după cum îi înțelegem decepția provocată de Valeriu Cristea, care se străduise și după 1989 să-l trateze pe autorul Moromeților ca pe un fetiș, insultîndu-i pe cei ce își îngăduiau a-l analiza în afara
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
înscriu salutar în prim-planul controversei. Astfel, la un moment dat, colocutorul nostru scrie: "Gh. Grigurcu, scriitor considerabil, care se "ocupă" de mine de vreo trei decenii și are cel puțin o largă competență, care va să zică, lasă pe hîrtie, pentru nevoile polemicii, afirmația că eu îi consider pe Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, M. Sebastian "niște pigmei", "ca și pe T. Vianu, taxat drept un savant doar anost" (În parc, Rom. lit., 28, 2001). Or, eu am scris această frază
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
închidere ursuză în sine. În general, oamenii din Berlin nu sînt confruntaționali, evită orice prilej de dispută care-ar putea stîrni stînjeneală sau adversitate. Am întîlnit însă atitudinea aceasta peste tot în lume, iar cercurile românești civilizate nu fac excepție. Polemicile se poartă în presă și, din cîte am văzut, este de neconceput să fie purtate-n limbajul crud și pamfletar care infestează la noi chiar și unele reviste literare. Nu știu ce sau cum sînt germanii. Singura distincție care mie mi se
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
povești de corupție, erau altele de cumetrii încîlcite, dar tonul dominant era un fel de jubilare scabroasă care-i întina pe toți la fel. Singurul zîmbet îl aduceau savuroasele selecții din revistă, decupate de Al. Călinescu. Am mai urmărit niște polemici și mai joase în altfel excelenta Vatra. Bineînțeles, oricine trebuie să aibă dreptul la un punct de vedere, dar degenerarea limbajului, transformarea lui într-un pamflet obscen, demn de Alcibiade, nu poate fi ceva bun, oricît de gustat ar fi
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
cîtă suferință trebuie să-i fi provocat fără știrea și voia mea ca să reacționeze astfel, va rămîne poate mereu "sub pecetea tainei"... În orice caz, astfel de reacții au fost în-tr-un fel pozitive, pentru că au stîrnit interesul și chiar o polemică în jurul Jurnalului meu, care altfel, prin statutul modest al genului, ar fi trecut poate mai puțin observat. Dar este trist să-ți pierzi așa, fără să înțelegi măcar de ce, un vechi și bun prieten. Viața literară e plină de asemenea
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
C. Rogozanu Jurnalul lui Mihail Sebastian, apărut la Humanitas în 1996, a generat aproape instantaneu un val de articole, polemici, studii. Nimic mai plăcut decît să le recitești strînse într-o singură carte. Mai întîi a fost dosarul alcătuit de Geo Șerban, intitulat Sebastian sub vremi (apărut la editura Universal Dalsi, caiet cultural 6 al revistei "Realitatea evreiască"). Anul acesta
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
metodă cam tot ce s-a scris mai important despre jurnalul cu pricina. În al doilea dosar întîlnim o structurare interesantă pe capitole și evidențierea unei problematici actuale. În prefață, Iordan Chimet propune o nouă lectură, dar mai ales acuză polemicile, de multe ori puerile, penibil belicoase, generate de probleme fierbinți aduse în prim-plan de Sebastian. Eschimoșii groenlandezi au un joc în care concurenții se calomniază unul pe altul, pînă la epuizare. În receptarea lui Sebastian nu au ieșit la
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
memorialistică și document. Este clar că nu poți da drept certă o afirmație diaristică - eventual, pui sub semnul întrebării anumite certitudini personale (cum foarte sugestiv face Andrei Codrescu - își revizuiește o admirație necondiționată pentru Mircea Eliade). Ridicole sînt "semințele" de polemică! Un punct de pornire a fost, spre exemplu, articolul domnului Gabriel Liiceanu, "Sebastian, mon frère". O figură de stil mai mult sau mai puțin reușită, un patos exagerat. De la reproșurile de mai sus pînă la iritările iscate, este însă cale
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
22". O apărare inutilă a lui Liiceanu, cam așa apare în contextul "dosarului". În loc să denunțe imposibilitatea clară de a avea o discuție normală, unde regulile comunicării să fie acceptate, Andrei Cornea încearcă să răspundă "serios" - textul e frumos, dar firul polemicii se pierde. Cam asta-i polemica groenlandeză - atacuri paralele, mult zgomot pentru nimic. Un text amintit în "dosar" este reacția lui Sebastian la vederea capitolului din istoria monumentală a lui G. Călinescu: "17 iulie. Am citit ieri în corecturi (date
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
Liiceanu, cam așa apare în contextul "dosarului". În loc să denunțe imposibilitatea clară de a avea o discuție normală, unde regulile comunicării să fie acceptate, Andrei Cornea încearcă să răspundă "serios" - textul e frumos, dar firul polemicii se pierde. Cam asta-i polemica groenlandeză - atacuri paralele, mult zgomot pentru nimic. Un text amintit în "dosar" este reacția lui Sebastian la vederea capitolului din istoria monumentală a lui G. Călinescu: "17 iulie. Am citit ieri în corecturi (date de Rosetti) pagina dedicată mie în
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]