3,259 matches
-
lui J., alături de Pavel Bellu, Petru Vintilă și Petru Sfetca, în culegerea alcătuită de Virgil Birou în 1944 (Poezia nouă bănățeană), care a fost receptată ca un adevărat act de naștere al „generației estetice” a literaturii din zonă, marchează desprinderea polemică de modalitățile lirice ale epocii. S-a manifestat ca un poet egal cu sine, cultivând modele, teme, aspirații ce nu au trădat niciodată sensul armonios al existenței. Dominantele tematice ale liricii lui sunt erosul și bucolicul. O întreagă figurație clasicizantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287670_a_288999]
-
creație din perspective multiple, interferente, el ajunge la concepția, foarte modernă, de „critică completă”. Nu o metodă unică, universal valabilă, ci elasticitate și adecvare a instrumentelor de cercetare la obiect, pluriperspectivism și cumul de metode, iată dezideratul formulat în dialogul polemic cu Paul Zarifopol: „Critica literară, așa cum s-a constituit de o sută de ani încoace, este un tot. Critica estetică, critica psihologică, critica științifică etc. sunt părțile acestui tot. Critica literară, când privește opera din toate punctele de vedere, este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
și mă întrebam ce căuta acolo. Trebuie să recunosc că am rămas și fără glas, și fără soluție. Tot despre vecini și vecinătăți interculturale. Sunt obligat de aproape patru luni să suport zilnic (mai degrabă noptic) chicotelile, urletele, râsul, discuțiile polemice nesfârșite, sunetul de telefon la miez de noapte ale vecinului meu din Coasta de Fildeș. Mă întreb, total incorect politic, dacă africanii nu au cumva o sociabilitate total diferită de a noastră. Se pare că acest lucru l-a înțeles
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Burchell, Colin Gordon și Peter Miller, The Foucault Effect: Studies in Governmentality, Wheatsheaf, Londra, 1991, p. 106. Această lucrare cuprinde două conferințe ale lui Foucault și un interviu cu acesta. Această părere a fost susținută cu putere și În mod polemic În secolul al XX-lea de către Friedrich Hayek, favoritul celor care se opuneau planificării postbelice și statului bunăstării. Vezi mai ales The Road to Serfdom, University of Chicago Press, Chicago, 1976. Sunt deosebit de recunoscător Taljei Potters pentru comentariile utile pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Béranger și în linia lui N. T. Orășanu, dar cu resurse superioare de versificație, își găsește temele în tarele vieții politice: demagogia, venalitatea și oportunismul, goana după chiverniseală. Întâmplări în aparență neînsemnate declanșează verva poetului, care extrage de aici efecte polemice și de umor neașteptat. Date reale, altele fanteziste, aluzii la secrete și intrigi de cabinet ministerial sau la afaceri veroase (afacerea Strousberg, de pildă) se succedă într-un ritm vertiginos. Macedonski reproduce satira Gângavul politic, publicată întâia dată în 1875
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290084_a_291413]
-
1974-1978), culegeri pentru liceu și bacalaureat, pe care le-a coordonat. O notă aparte în contextul creației sale aduce eseul Eminescu versus Dumnezeu, apărut postum, în 1999. Subintitulat Blestemul în genunchi, el se constituie ca o patetică (și nu rareori polemică) discuție privind „religiozitatea lui Eminescu, a geniului răzvrătit nu numai la nivelul umanului, al socialului, ci în absolut” (Zoe Dumitrescu-Bușulenga). SCRIERI: Literatura română în lume (în colaborare cu Victor Crăciun), pref. Pierre de Boisdeffre, București, 1969; Ieșirea din metaforă, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
aparențelor, despre Theodor Codreanu s-a scris mult, încât numeroase texte, mențiuni etc. nu au putut intra în acest volum. Nu criteriul adeziunii la stilul și ideile autorului a primat, ci oferta unei panorame dominate de diversitate, căci și textele polemice față de cărțile lui Theodor Codreanu dau seamă despre atmosfera anilor în care a trăit și a creat, încât volumul de față se dovedește a fi și o mărturie istorică asupra destinului unui intelectual român în condițiile politice, culturale și literare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înregistrată prima căsătorie, cu Aurica Bădărău, profesoară de matematică. Ca urmare, în același an, la 13 decembrie se naște primul fiu Theodor (jr). 1969, 22 mai. Debut în critica literară, în "România literară", sub girul lui Geo Dumitrescu, cu articolul polemic Moștenire culturală sau... dezmoștenire? 1970. Își susține teza de licență cu tema Critica eseistică a lui Mihai Ralea. Îndrumător, prof. univ. Ion Sârbu. Debut în proză, cu Ozana, cinci capitole din romanul Marele zid (la recomandarea lui Ion Istrati) la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mater hussiensis, tipărit la Ed. "Ștefan Lupașcu" din Iași, al cărei director este cunoscutul logician Petru Ioan, hușean de baștină. 2009. Apare vol. III din Numere în labirint, la Ed. Opera Magna din Iași. Se tipărește, la Princeps Edit, cartea polemică Istoria "canonică" a literaturii române, în care discută conceptul de canon literar. După 45 de ani de funcționare în instituțiile de învățământ, ultima fiind Colegiul Național "Cuza Vodă" din Huși, profesorul Theodor Codreanu se pensionează pentru limită de vârstă, dedicându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de vedere al "noi critici" a dat în studiul său M. Eminescu Dialectica stilului (aflat în curs de apariție la Ed. "Cartea românească") rezultate dintre cele mai interesante. Fragmentele publicate în "Ateneu", "Cronica" și "Convorbiri literare" (în ciuda unor nejustificate rezerve polemice) o atestă. Chiar și în paginile (pentru noi, neacceptabile) în care Eminescu este văzut ca anticipator, stilistic vorbind, al viziunii cosmologice einsteiniene tensiunea intelectuală este excepțională, lectura menținându-se în limitele unui interes statornic. Însă Th. Codreanu este și un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
povestirea Marele zid, meditație sartreiană cu rădăcini autobiografice, jurnal de apostolat în felul romanelor lui Gabriel Gafița și Eugen Zehan. Exil voluntar, suplinirea unei catedre secundare în satul Opăriți e un prilej de observare a moravurilor dăscălicești, din unghiul prozei polemice și patetice. Daniel Durban, promisiune a filozofiei, caută anonimatul și uitarea departe de lașul consacrării sale, în urma unei drame devenită prin reverberație proces de conștiință. Theodor Codreanu scrie cu oarecare cursivitate, are știința caracterizării lapidare, taie fraza nervos, dar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
El ne-a anunțat cartea mai demult prin studiile solide și docte publicate în reviste. Siguranța tonului, informația bogată, referințele critice substanțiale, conexiunile neașteptate, originalitatea unor ipoteze ademenitoare, nuanțările subtile s-au impus ochiului atent. Articolele au declanșat și reacții polemice. De altfel cartea este profund incitantă și rămâne ca adevărații specialiști în materie să stabilească partea de contribuție originală în câmpul exegezei eminesciene precum și materialul informativ acționat prin muncă tenace, studiu, efort analitic și încordare sintetizatoare. Cartea este expresia unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
punctul ei vulnerabil. E și adevărul energic pe care-l impune cartea eminescologului Theodor Codreanu, Modelul ontologic eminescian, apărută la prestigioasa editură gălățeană Porto-Franco, în colecția "Studii eminesciene" care se anunță interesantă. E un volum scris cu inteligență, cu foc polemic, cu pasiune exegetică ce presupune, evident, erudiție interdisciplinară (fizica modernă nu este deloc neglijată în concertul demonstrației) și ceea ce este deosebit de important în contextul actual al analfabetismului valoric cu dragoste față de poet și față de cultură în genere concepută ca șansă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Dialectica stilului și Modelul ontologic eminescian), așezându-se relativ repede în primele rânduri ale exegeților moderni ai poetului nepereche. Criticul hușean este citat în bibliografia problemei, este adesea luat ca reper și, desigur, judecățile sale răspicate nasc nu o dată reacții polemice. Provocarea valorilor este o carte elaborată, scrisă pe îndelete, prin adiționări atente ale studiilor publicate în presa literară de-a lungul anilor, prin decantări, selecție și organizarea arhitectonică riguroasă a întregului material. Analizele critice sunt consacrate unei constelații strălucite de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sub stare de semnificație manifestările de viață "conștie" ale poetului, a îmbogățit, iată, repertoriul acestor cercetări cu o nouă lucrare de o factură mai aparte în ansamblul percepțiilor sale critice. Nota distinctivă este conferită în primul rând de caracterul ei polemic, atitudinal, mai puțin exercitat de autor care, de regulă, își caută temeiurile critice în propria sa conștiință perceptivă și mai puțin în atitudini contrapunctice față de preopinenți. În plus, cartea este tulburătoare, chiar gravă, prin substanța și fondul ei constitutiv, întrucât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noua etapă în eminescologie după dispariția generației lui G. Călinescu și Perpessicius (încheierea ediției definitive, reconsiderarea anilor de boala a lui Eminescu și revalorificare a gândirii sale polimorfe). Dubla sacrificare a lui Eminescu (Editura Macarie, Târgoviște 1997) este o carte polemică despre destinul tragic al poetului; un adevărat roman prin tensiunea ideatică și stilistică. Criticul se înarmează cu sabia dreptății și săvârșește un adevărat act justițiar. În mod normal, cartea ar trebui să stârnească spiritele; altfel spus, comandoului antieminescian, e nevoie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se produce la întâmplare precizează Theodor Codreanu. Faptul depășește cadrele unei experiențe strict personale și arată o devenire tragică a intelectualității românești, în ultimele decenii, sub impactul formidabil al ideologiilor supranaționale". Eseul lui Theodor Codreanu are astfel un caracter pronunțat polemic, virulent, și atacă fățiș pozițiile antieminesciene, denunțând dedesubturile politice, fără menajamente. Un prim caz luat în discuție este cel al dr. Moses Rosen, fostul rabin șef al României, care lansează aberanta idee că "Eminescu a fost un înverșunat "antisemit" și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe cât de falsă pe atât de periculoasă pentru însăși condiția ființei noastre naționale, care prin atacul la Eminescu se vrea uzurpată din interior chiar de către cei ce ar trebui s-o apere și s-o impună. Poziția lui Theodor Codreanu, polemică, tranșantă, are darul de a suscita interesul criticii și istoriei literare, dar și a ideologilor de azi, întru limpezirea, prin Eminescu, a tocmai atitudinii noastre culturale, în primul rând, în perspectiva europenizării... politice, prost înțeleasă de altfel și trâmbițată deșănțat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai mare poet al neamului românesc, Eminescu, a fost și el destituit din funcția de bibliotecar și acuzat pentru risipa cărților găsite apoi în chiar rafturile bibliotecii!" Bine scrisă (dar cu prea multe greșeli tipografice, vai!), incitantă, cu frecvente accente polemice, cartea lui Th. Codreanu ar trebui să dea de gândit și istoricilor literari, dacă nu și politicienilor, și publicului larg pentru că propune un alt Eminescu decât cel cunoscut din clișeele festiv-didactice. E vorba despre un Eminescu... sacrificat pe altarul intereselor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nepereche", au apărut deja (sau continuă să apară) contribuții valoroase la biografia și opera lui Eminescu, semnate de autori prestigioși. Totuși, nu trebuie să omitem cărțile consacrate în ultimii ani celui mai mare poet român, fiindcă ele conțin numeroase note polemice, menite să arunce noi lumini asupra unei personalități tot mai des controversate în ultimul timp. Începutul l-a făcut N. Georgescu prin A doua viață a lui Eminescu (Editura Europa Nova, București, 1994) și Cercul strâmt. Arta de a trăi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Studiu patografic (Editura Făt-Frumos, București, 1997), precum și Dubla sacrificare a lui Eminescu, aflată în 1999, la a doua ei ediție, aparținând unui erudit eminescolog: Theodor Codreanu. Seria acestor contribuții este încheiată dar nu definitiv de cartea lui Ion Filipciuc, intitulată polemic Înspre alt Eminescu (Editura Augusta Timișoara, 1999). Ceea ce aduc nou toate aceste volume este reinterpretarea unor date considerate suficiente în explicarea unor întâmplări decisive în existența poetului. După cum ne-o demonstrează autorii citați, corelarea unor fapte individuale, greu de motivat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
De fapt, această carte a stârnit reacții de tot felul, are o dublă coerență: una e cea a documentelor, fiindcă în parte avem de-a face cu o lucrare de istorie literară. Cea de a doua coerență e una subiectivă, polemică prin excelență, subordonată unei logici a lucrurilor, dar și propriei formații a autorului a cărui platformă intelectuală identifică un număr de valori naționale pe care le apără cu îndârjire. Pentru unii cititori ar fi la mijloc și politica și această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din 1970 în Germania, argumentează cu autoritatea specialistului neuropsihiatru, că Eminescu nu a suferit de nici o boală ereditară. [...] Deși împărtășește aceeași perioadă a vieții poetului, Dubla sacrificare a lui Eminescu, de Theodor Codreanu, Ed. Macarie, 1997, dezvoltă o viziune deseori polemică și mult mai dinamică, în comparație cu celelalte două studii pe care le-am abordat în ordine cronologică. Cercetătorul profită loial și declarat de ascendentul temporal și documentar al acestora, aducând noi dovezi, într-o interpretare originală și alertă. Intensitatea excepțională a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o metodologie totalizantă, după propria-i apreciere. Criticul e interesat cu precădere de straturile de adâncime ale operei, pe care le distinge printr-o situare energică în plan ideologic bine articulat, un fel de mise en abîme, cu permanentă încărcătură polemică. Așa se întâmplă și cu Eseu despre Cezar Ivănescu (Ed. Macarie, Târgoviște, 1998), despre care aș putea spune rimând, à la Cornel Regman: Un poet insolit și criticul său iscusit. După obicei, criticul dezvoltă un cadru teoretic, ca fond problematic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
neamul românesc. Fertilitatea modelului eminescian e dovedită fără drept de apel, contrazicând cohorta detractorilor. Sunt deslușite, totodată, coordonatele "ființei abisale a neamului românesc", între care la loc de frunte se situează "omenia mioritică". Demonstrația este de o rară abnegație. Impulsul polemic nu mai are nici un fel de opreliște. Sunt denunțate răstălmăcirile de ordin politic, care cată a dovedi anacronismul istoric al "românismului", al ființei naționale, contestând rădăcinile în numele "democrației" și al unui "europenism" umilitor. Rostul poeților e acela de "păzitori ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]